260 matches
-
crăpat, că toată viața te-ai fudulit de noi". Nae a fost de mare deșteptăciune. A avut atelier de reparat automobile și dacă era mână mai strânsă putea să ajungă milionar. Dar el n-a fost un om lacom și hrăpăreț, se împăca cu foarte puțin. A avut 2 mașini pe piață, pe una o conducea el și la alta avea un șofior. A lucrat foarte mult prin fabrici cu mari ingineri, cari îl iubeau ca ochii din cap. Are și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Lima, unde eram așteptat să pregătesc marcarea aniversării a 70-a de la împlinirea unui vis secular al neamului nostru de a ne uni într-o Românie Mare, de a depăși condiția slăbiciunii divizării noastre spre folosul vecinilor, al imperiilor hrăpărețe și veșnic nesătule. Știam că în mai puțin de două săptămâni trebuia să fac o expunere cuprinzătoare și convingătoare, în limba spaniolă, că voi fi în situația de a vorbi fluent limba lui Cervantes. De când primisem vestea unei misiuni temporare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vasele. 121 Doritor. 122 Lustruitul pantofilor sau ghetelor. 123 Socoteală, evidență. 124 Vătaf, staroste (ieșit din uz). 125 Oameni care gonesc vânatul. 126 Vânători începători. 127 Râpă abruptă. 128 Ocoli. 129 Digera. 130 Namilă. 131 A fugit. 132 Sticle. 133 Hrăpăreț, lacom. 134 Decoltat (franceză). 135 Prea joase în partea de sus și prea înalte în partea de jos (franceză). 136 Nepriceput la jocurile de noroc. 137 Fără coadă. 138 Născocire, poznă, întâmplare ciudată. 139 Cavaler, tânăr necăsătorit. 140 Pătul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să se ocupe de problemele cu adevărat importante pentru țara românească. Mă cuprinde jalea când văd plin de neputință situația deplorabilă a României, adâncirea ei în jaf, furt, înșelătorie, încălcarea legilor, neluarea nici unei măsuri eficiente, farsa Justiției și a Politicianismului hrăpăreț, angajat permanent și exclusiv în lupta pentru ciolan. Până când, Dumnezeule mare? Cine oare se mai gândește la interesele reale ale poporului român, cine mai poate face ceva pentru apărarea acestor interese? Și totuși, unde este viață, este și speranță. Există
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vorbesc și zonele geografice în care trăiesc, să încercăm să ne împăcăm cu Mama Natură, pe care în ultima vreme am făcut-o atât de mult să sufere. Dorințele oarbe de îmbogățire ale unei periculoase categorii de bogați puternici și hrăpăreți, ascunși în umbră și anonimat, a adus lumea în pragul unei catastrofe financiare și poate chiar economice. Suma datoriilor mondiale este mai mare ca suma veniturilor mondiale. Oamenii, firmele, grupurile de interese și chiar țările mari și mici, înecați cu toții
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spun nutriționiștii astăzi, pe principii active. Și se apuca Maia să-l curețe, să-l spele bine, îl săra și-l înșira apoi pe ață groasă, punându-l în final la uscat. Stătea pe sârmă sus, ferindu-l de animăluțe hrăpărețe, una două zile, după care îl depozita în beci. Se foloseau bucăți de pește desărat doar atunci când erau dezlegări la pește și se putea mânca necondiționat. Rasolul cu sorceag (zeamă de roșie coaptă și stoarsă, ardei iute ușor copt, tăiat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
aflat și umilințele trăite în tăcere, să reținem măcar amintirile celor din Tescani care l-au condus cu mare jale când, aproape surghiunit, l-au ajutat să încarce într-o căruță cam doar ce se putea, lăsând pe mâna celor hrăpăreți toată agoniseala sa de o viață. La plecare, asemenea momentelor creației, când cu automatisme își ștergea sudoarea frunții, se mai ștergea doar de stropii unei ploi mărunte care simbolizau parcă ultimul bocet al naturii însăși care se întristase că inegalabilul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ghearele lor solide scormoneau centimetru cu centimetru până ajungeau la bobul pitit în culcușul lui. Erau incredibil de puternice și de îndrăznețe. Puii de vrăbii și de alte păsări, puii de găină din gospodăriile oamenilor, totul intra în meniul acestor hrăpărețe. Trebuia făcut ceva. Și ce-a urmat a fost de-a dreptul înfricoșător. S-a primit ordin. S-a organizat acțiunea până la ultimul amănunt. Apoi s-a sunat adunarea. Toți angajații gostatului și deportații au fost obligați să participe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
este acolo unde mi-e bine!) Și lor le era foarte bine. Dormeau somnul nevinovat al întâilor născuți. După un somn reparator, scurt și zbuciumat, presărat cu vise fantastice în care predominau scenele sângeroase cu lupte la baionetă împotriva ungurilor hrăpăreți ca la Mărășești, pe Siret, împotriva nemților, care nuș' ce naiba mai căutau și ăștia pe-aicea în sfârșit nepoții lui Attila erau făcuți harcea-parcea și fugăriți de le scăpărau călcâiele într-un maraton al groazei până la marginea lacului Balaton, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
unei metempsihoze ciudate, după care fiecare om ar constitui a doua fază a unei existențe, în care prima ar fi trăit-o în formă de pasăre. Aceasta ar explica de ce fiecare om seamănă cu o pasăre anumită; de ce unul e hrăpăreț ca un uliu, altul ursuz ca o bufniță, altul vorbăreț ca o gaiță... În unul din cupletele aceste, Poenaru prezenta pe omul politic, oportunist, nestatornic, plimbându-se din partid în partid, care, în prima sa existență, n-a putut fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
e crepuscular. Dar e mai mult decât trist, funebru și crepuscular : e inconsistent. Povestea lui Grigore Ursache (Marius Florea Vizante), un tânăr cu ceva bani și cu multe vise care se lansează în aventura primului film românesc, nimerind pe mâinile hrăpărețe ale bogătașului Leon Negrescu (Ovidiu Niculescu) este presărată cu obișnuitele poante marca Nae C., dar cea mai mare e că nu prea-i pasă de nici un personaj... Actorii joacă gros, dar ni se spune că așa jucau ei atunci (dar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor mai condamnabile pasiuni”. În fine, tot pentru Le Brun, individul cu nasul Încovoiat, cu buzele răsfrânte și cu ochii mari reprezintă hrăpărețul <endnote id="(413, p. 30)"/>. Cam la aceleași concluzii a ajuns și elvețianul Caspar Lavater, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, În cartea La Physiognomonie ou l’Art de connaître les hommes par la physionomie (Leipzig, 1772 ; Paris, 1783). Încercând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
năprasnica ei sosire, scoaseră un ușor țipet metalic, și apoi din nou căzură În somn adânc, Împreună cu noua sosită” <endnote id="(439, p. 86 ; 130, p. 672)"/>. Și Într-un poem al lui Octavian Goga, intitulat Cade o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost totuși destul de uzual În epocă. Iată cum Îi prezintă pe europeni Gilles Le Bouvier, Într-o Carte a descrierii 325Portretul moral și intelectual țărilor, scrisă pe la jumătatea secolului al XV-lea : englezii sunt „cruzi și sângeroși”, dar și negustori hrăpăreți, elvețienii sunt „oameni cruzi și grosolani”, scandinavii și polonezii sunt „oameni aprigi și apucați”, sicilienii „Își păzesc nevestele cu multă strășnicie”, napolitanii sunt „neciopliți și grosolani și răi catolici și mari păcătoși”, castilienii sunt „oameni iuți la mânie, prost Îmbrăcați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ne întrebăm: când a fost țara noastră liberă, stăpână pe soarta sa, împlinirea visului de libertate al lui Ștefan? Ștefan a salvat Moldova ce se afla pe marginea prăpăstiei, în pericol de a fi sfâșiată "Super extirpatione Valahiae" de către vecinii hrăpăreți ce visau deschiderea la Marea Neagră comerțul Levantului prin Cetatea Albă și Chilia. Cu dinții am ținut și țara și Marea să nu se împlinească visul lui Mahomed: Moldova pașalâc; Marea Neagră lac turcesc". Trecutul nostru, istoria noastră, n-a fost deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
te vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu-i cerea socoteală... Boierimea hrăpăreață răpea samavolnic pământul răzășilor liberi covârșiți de biruri și gloabe, care deveneau astfel robi pe fostele lor ogoare. Dregătoriile erau scoase la mezat, țara era de vânzare, și sufletul era de vânzare, totul era de vânzare. Nicicând Moldova nu coborâse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
împotriva moșierilor, care căutau să nu se aplice legea agrară a lui Cuza, iar în 1907, la Flămânzi, țăranii cer imperios să se facă dreptate, răscoală ce a ridicat toată România și a aprins dorința dreptății împotriva arendașilor, a moșierilor hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
împotriva moșierilor, care căutau să nu se aplice legea agrară a lui Cuza, iar în 1907, la Flămânzi, țăranii cer imperios să se facă dreptate, răscoală ce a ridicat toată România și a aprins dorința dreptății împotriva arendașilor, a moșierilor hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din izvorul învățăturii Sfintei Evanghelii apa Divină nu va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul mișei m-au surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri fără șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
străjuiește crucea de curând pusă. Pe ea, patrusprezece nume scumpe: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caratănase, Doru Belimace... De jur împrejurul ei licăresc nenumărate lumânări. Veghea lor împrăștie creștineasca rugă pentru cei morți, înmormântați fără mărturia sfântă de ceară și lăsați acolo în hrăpărețul pământ fără nici o rugă, fără să fi îngenunchiat cineva, fără ca vreo lacrimă să fi putut ajunge să mângâie țărâna sfântă. Plânsetele de departe ale familiilor și tuturor legionarilor n-au putut jelui marginea mormântului. Doi ani trebuiau să treacă pentru ca
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
deveni, de altfel, realitate trei ani mai târziu, întrecând previziunile cele mai optimiste ale oamenilor politici: „Neamul românesc așteaptă de la tine dreptate. Neamul românesc speră... În scurgerea anilor vitregi, unul după altul, vecini mai numeroși, mai puternici dar și mai hrăpăreți au zmuls din trupul patriei române provincii bogate și frumoase, au înstrăinat pe fii de mamă, au încercat prin toate mijloacele deznaționalizarea. Dar a sunat și pentru neamul românesc ceasul cel bun. Fă ca visul nostru de aur să devie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dezastrul lor de la Plevna nici nu voiau să audă de cooperarea armatei române, acum se plecau. Strânși cu ușa, ofereau totul: coo perarea, condițiile cerute; domnitorului României comanda supremă la Plevna chiar și asupra trupelor rusești, toate onorurile. Numai mâna «hrăpăreață» deasupra Basarabiei nu și-au ridicat-o.109 anul 1877 371 108. Marele Cartier General. Înalt ordin de zi, ROM., an. XXI, 23 august 1877, p. 755, precedat de un text din care reproducem următorul fragment: „Sâmbătă 20 august/1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic, pervers, nemilos, nerușinat, fără remușcări, negeneros, răzbunător (vindicativă, cu resentimente, necruțător, om ce terorizează, găunos, parșiv, infidel, slugarnic, nesincer, nedrept, nedemn, nepăsător, șantajist, profitor, fanfaron, oportunist, trufaș, șarlatan, meschin, intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de epitete ca cele de mai sus sunt distincte de cele ce indică trăsături temperamental-caracteriale în sensul psihologiei diferențiale a trăsăturilor precum și de expresiile de caracterizare a tulburărilor de personalitate din perspectiva psihopatologică, psihiatrică, orientate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obrazul lor fie!"32 Ulterior, se hotărăște chiar să încerce să-l convingă pe Corb să renunțe la planul său, de a urca Strutocamila pe tron, dând peste cap toate ierarhiile firești. Deconspirându-i toate aceste lucruri Cucunosului, pasărea cea hrăpăreață, Brehnacea nu comite nici o ticăloșie. Pasajul trebuie citit cu atenție și se va vedea limpede că Brehnacea nu renunță ușor la adevăr: "Așédară, Brehnacea, de la Lup despărțindu-să, întâi cu Cucunozul să împreună, căruia toată înțelepciunea și filosofiia Lupului îi povesti
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
conturarea specificului românesc. Textele scrise de Dumitrescu-Bușulenga nu se limitează la critica formelor artistice românești și la folosirea metodei comparative pentru obținerea de rezultate științifice fructuoase. în demersul de acest tip, justificator, trebuie căutate neapărat cauzele, aproape obligatoriu externe (vecinii hrăpăreți, interesele marilor puteri, fatalitatea istoriei etc.), care explică evenimentele, mai ales pe cele considerate „stânjenitoare” pentru orgoliul național. Funcția acestui tip de cauzalitate este de a atenua realele, dar deloc „stânjenitoarele”, controverse care sunt prezente în istoria României: „Apariția și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]