329 matches
-
scândurile buretoase, pline de larve-nchis-tate de cărăbuși, să sape cu labele lor ca de cârtiță tunele de la unii la alții, să țină sfat câte doi, câte trei și-n cele din urmă toți deodată, satul de dedesubt, înghesuiți într-o hrubă străbătută de rădăcini, de unde sicriele, deasupra țestelor, se zăreau luminând ca niște cutiuțe de cristal. Trei sute de morți, slăbiți de post îndelungat, dar însuflețiți de o mânie doar celor răposați cunoscută, își ciocneau acolo ciupercile livide ale țestelor și își
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în jgheabul de scurgere al balconului nostru. Am stat jumătate de oră, în pijama, pe balcon, privind norii, mai albi decât cerul foarte alb, conturați cu lumină, și, când am reintrat în bucătărie, am avut impresia că intru într-o hrubă sinistră. În umbra adâncă mama părea o țigancă uitată pe un scaun, lângă aragazul ei, toată întunecată și transpirată, în afară de globii ochilor, care prindeau învălătucirea orbitoare a cerului de vară. Viespi împlătoșate în galben foiau peste tot, căci își făcuseră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de cari încît găurile se zăreau din stradă, un scaun-balansoar de nuiele se legăna ușor în fața unei uși cu geamuri dreptunghiulare. Am trecut pe lângă vechea alimentară, cu intrarea ei scundă pe sub o boltă de piatră. Am intrat o clipă în hruba unde, purtat în brațe de mama, trebuie să fi privit în jur cu ochi rotunzi și nătângi, să-mi fi-ntins degețelele spre mușcata roșie ca focul din vitrină (încă acolo după douăzeci și opt de ani), spre mașina de calculat primitivă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Melanie își dezmorți oasele lăsîndu-se mult pe spate. Fiecare vertebră, începînd cu osul sacru și terminând cu axisul pe care craniul ei cu prognatism exagerat se rotea lent, trozni separat și distinct, ca vergelele unui clavicord de cristal. Intrară în hruba-ntunecată a odăii de zi, pe care o străbătură grăbite. Pe mileuri grele și bogate, trântite peste mobile cu intarsii - cranii palide de aligator; pe pereți - măști Voo-Doo, delicate ca de clown alb. Covoare groase cu desene de neînțeles. Deschiseră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care au fost săpate de turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei”. Tata mi-a făcut un fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii și rușii ca să cucerească frumoasa
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei”. Tata mi-a făcut un fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii și rușii ca să cucerească frumoasa cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
controlat direct de Istanbul. La Muzeul Brăilei putem vedea o machetă veche realizată prin contribuția unui arhitect austriac ce a prelucrat toate datele de la un spion care a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
căsnicii nefericite, iar cei care cumpărau renunțau îndată. Era parcă blestemul unei case bântuite de fantome. A devenit apoi Azil de bătrâni și totul părea că se liniștise, însă lucrările de consolidare a clădirii au dat de intrarea într-o hrubă în care au găsit osemintele unei tinere împușcate în cap. Oamenii și-au dat seama că era vorba de Voica. Au îngropat osemintele în curtea din fața casei, deoarece la vremea aceea autoritățile și legile nu au permis înhumarea într-un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
care au fost săpate de turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei”. Tata mi-a făcut un fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii și rușii ca să cucerească frumoasa
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei”. Tata mi-a făcut un fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii și rușii ca să cucerească frumoasa cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
controlat direct de Istanbul. La Muzeul Brăilei putem vedea o machetă veche realizată prin contribuția unui arhitect austriac ce a prelucrat toate datele de la un spion care a reușit să pătrundă dincolo de linia centurilor de apărare. Aici sunt trasate inclusiv „hrubele Brăilei”. Mama îmi spune că multe grozăvii s-au întâmplat în vechile tuneluri subterane ale Brăilei, dar niciuna mai cutremurătoare decât cea petrecută în vila bogătașului grec Nicolachi Mavrocordulas, mare exportator de grâne. Povestea aceasta o cunosc aproape toți brăilenii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
căsnicii nefericite, iar cei care cumpărau renunțau îndată. Era parcă blestemul unei case bântuite de fantome. A devenit apoi Azil de bătrâni și totul părea că se liniștise, însă lucrările de consolidare a clădirii au dat de intrarea într-o hrubă în care au găsit osemintele unei tinere împușcate în cap. Oamenii și-au dat seama că era vorba de Voica. Au îngropat osemintele în curtea din fața casei, deoarece la vremea aceea autoritățile și legile nu au permis înhumarea într-un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a fi închiși, cu o cobră, într-o încăpere obscură. În mod normal, atunci când cel mușcat de șarpe va striga, îmblânzitorul ar deschide ușa și l-ar elibera pe celălalt, căruia baiadera i-ar deveni soție. Înainte de fi închis în hrubă, în compania fratelui său, tatăl meu o rugă pe baiaderă să mai danseze o dată în fața lui, să imagineze dansul sacru al templului. Ea consimți și dansă în sunetul flautului îmblânzitorului de șerpi, la lumina torței. Mișcările pe care le făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
târându-se, șuieratul șarpelui furios, ochii săi scânteietori, imaginea dinților otrăviți, a corpului său, a gâtului lung care se termina într-o excrescență sub formă de lingură, dominată de un cap minuscul, spaima făcură ca unchiul meu să iasă din hrubă cu părul alb. Fidelă angajamentului ei, baiadera îl luă de bărbat. Gândul cel mai îngrozitor a fost că nu s-a știut niciodată cine a scăpat, tatăl meu sau unchiul. Într-adevăr, proba zdruncinase spiritul supraviețuitorului, nefericitul nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ar face dacă ar fi mușcată de o cobră. Femei, copii, bărbați goi s-au strâns în jurul ei, plini de curiozitate, în timp ce tatăl meu - sau unchiul - încărunțit și adus de spate, așezat într-un colț, o privește gândindu-se la hruba întunecoasă, la zgomotul pe care-l face șarpele furios târându-se, la șuieratul său, la capul său ridicat, la ochii scânteietori, la gâtul asemănător cu o lingură și la semnul gri-închis în formă de ochelari, care se deslușea mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
maestru și-ntr-un sens mai profund : ” ... Schema unor relații dintre personaje pare, Într-adevăr, să reproducă treptele gradelor simbolice masonice : maestrul ( fie Yesua, fie M.), companionul ( Pilat, Margareta), ucenicul (Levi Matei, Bezdomnîi). Înmormîntarea de viu a maestrului, fie În hruba lui, fie În clinica lui Stravinski, este o formă de moarte inițiatică, presupunînd resurecția la un nivel superior de e xistență” ș.a.m.d. De speculat, poate, Într-un viitor spectacol . Găsesc În Cioran o frază care taaareee mă unge
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
le-am citit în timpul meselor, am angajat ghizi, am închiriat mașini - pe o arșiță criminală, plin de tenacitate, am căutat și am vizitat tot ce am putut: morminte, sinagogi, fortificații, moschei, altaruri, porturi, ruine, și noi, și vechi. Am vizitat hrubele de la Carmel, ferestrele lui Chagall (împreună cu o sută de doamne de la Hadassa 1 din Detroit), Universitatea Ebraică, săpăturile de la Bet Șe’an - am vizitat kibuțurile înverzite, ținutul deșertic pârjolit de soare, avanposturile camuflate de la frontiere, din munți; ba chiar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
alerge pe strada dreaptă și lungă, parcă fără de sfârșit, către intrarea în adăpostul antiaerian. În sfârșit, ajunge. Interiorul luminat doar de un bec minuscul, roșiatic, este populat cu fețe crispate, încordate în așteptarea a ceea ce se pregătea să vină. În hruba veche și afumată, care în nici un caz nu-și merita numele de adăpost antiaerian, persistă un miros greu de igrasie și mucegai. Oamenii tac, speriați. Nu se aude decât respirația gâfâită a lui Marius. Depune femeia încă sfârșită pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de cine și în ce scop lăsate în drumul tău. Când dai de vreuna, un fulger verde iluminează ecranul, un "Ahhh!" satisfăcut se aude și deodată... te simți mai bine: bara vieții tale s-a mai lungit nițel. Alteori, în hrubele unui castel părăsit, găsești mâncare și băutură, sau geme miraculoase care te însănătoșesc de diferitele ciume și holere pe care le-ai contractat. Pe lângă toate acestea, fapt neobservat în realitate, poți alege de la-nceput nivelul de viață virtuală pentru care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în chiloți, cu cămașa fluturîndu-ți peste șale, suportând ca tot felul de inși să se holbeze la tine prin draperia mereu prea îngustă, că îmi luam prima pereche care mi se potrivea cât de cât. Mama mă băga numai prin hrubele întunecate de pe Lipscani, pe care le știa ea din tinerețe, și cum intram eram luați în primire de șmecheri burtoși în halate albastre, cu creionul după ureche, cu disprețul țîșnindu-le ca transpirația prin pori. Putea a stofe și a excremente
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
deja devenise figura centrală a jocului, de fapt un adevărat mit, care avea să crească exorbitant în următorii ani. În doi ani de zile, până la întîlnirea noastră din restaurant, Ruletistul își dusese de opt ori revolverul la tâmplă prin diferite hrube din labirintul murdar de sub fundațiile orașului nostru. De fiecare dată, mi s-a povestit (iar mai târziu am putut să mă conving și singur), pe fața sa chinuită, aproape fără frunte, se întipărea o expresie de spaimă copleșitoare, o frică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
toți surescitați de inovația neașteptată adusă ruletei. Tabla pe care doi tineri în cămăși scriau cotele pariurilor ocupa tot peretele din spatele lădiței pe care trebuia să se urce Ruletistul. Acesta apăru după un timp, abia străvăzîndu-se prin fumul albastru din hrubă. Urcă pe ladă și, după tot acel ceremonial al verificării amănunțite a armei și cartușelor, care dură mai mult decât de obicei, căci nimeni nu-și refuza plăcerea să mângâie aproape voluptuos țeava revolverului, luă pistolul, îl încarcă, vârând cele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nostalgic, la amestecul acela oarecum pervers de promiscuitate și rafinament, al cărui efect era mult mai puternic decât al fastului de-acum doar câteva luni. La prima vedere, cu excepția dimensiunilor sălii, aveai impresia că te afli într-una din vechile hrube mizere din vremurile "preistorice" ale ruletei. Pereții erau plini de mâzgăleli obscene și inscripții zgâriate sau trasate grosolan cu cărbune, dar un ochi cât de cât format nu putea să nu observe de la început rafinamentul estetic, duetul grafic coerent și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și mai mic (capul de carton, cu cozi de ață cafenie, al lui Zizi, păpușa mea - căci îmi plăcea s-o ascult la difuzor pe Zizi Șerban), trei capete, șase ochi rotunzi se înghesuiau să privească stelele. Apoi coboram în hrubele noastre. Foarte, foarte rar ieșeam din casă. Nu aveam prietene, și părinții mei erau foarte retrași. Mama, săraca, ieșea doar după cumpărături, iar tata doar până la slujba lui misterioasă, de unde ne veneau banii. Când se hotărau să mă scoată la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cumpăra tablă, cuie, lanțuri, dar și vaze și pahare pe care erau lipite abțibilduri cu păsări multicolore. Mai încolo, după o odăiță minusculă în care, în vitrină, luminată puternic, o femeie grasă în verde remaia ciorapi de nylon, era o hrubă sinistră unde se vindeau pânzeturi de in și cânepă și covoare de iută. Acolo zăceau pe tejghele și în rafturi baloturi mari de pânză care miroseau puternic a naftalină, a fibră vegetală, a iută. Miroseau iute a iută. Pe un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]