272 matches
-
diversificate Conducătorii României de atunci care hotărâseră că era timpul pentru constituirea unei armate permanente competitive și instruite, nu recrutau tineri doar pentru infanterie, cavalerie sau artilerie ci și pentru geniu, de exemplu. Pe 11 mai 1877, tocmai acești rezerviști hușeni fuseseră luați În vizorul forurilor superioare de la București care Îi cereau la oaste prin intermediul prefecturii și a poliției. Adjunctul prefectului de Fălciu MÎrzea, semnase adresa nr.3380 ce Însoțea și o copie după ordinul comandantului Diviziei a II-a Teritoriale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1877 să trimită polițaiului adresa nr.580 ce conținea vestea bună a găsirii rezervistului pe care Îl și „Înaintase” la centru. Tot despre niște „rătăciți” se făcuse vorbire În adresa nr.210/30 mai 1877, trimisă chiar de comandantul batalionului hușean, căpitanul Lupașcu, polițaiului Alexandrescu: „Vă rog trimiteți de urgență la Cancelaria Batalionului pe melițienii notați pe contrapagină”. Iată care fuseseră aceștia: „Alecu Idriceanu, Petru Marin Gheorghiu, Neculai Marcache, Janolescu, V. Constantinescu, Dimitrie Chirsacof, Mihaiu Vasiliu, Mihaiu Atanesiade, Ianache Enăchescu”. Cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov”. Cu toate că pierderile adversarilor din această bătălie nu au fost precizate și nici acum nu se știe exact câte au fost, totuși suntem siguri că la teribila Încleștare au participat și militari hușeni și fălcieni. Dovadă stă adresa nr.7793/5 septembrie (stil veci) trimisă de Prefectura Fălciu Poliției Huși, ca urmare a unei telegrame primite de la Ministerul de Externe. Remarcând mai multe semnături de luare la cunoștință pe document, am tras concluzia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Moșia Toporăști (idem); Moșia Olănești (datornici răzeșii din Portari); Moșia Boțoaia (datornici C. Gheorghiu, C. Giugiru, Nicu Racoviță și Iacovache Racoviță)”. Iată cazuri când pentru o sumă foarte mică proprietarii Își puteau pierde pământul cumpărat mai Înainte. a.p. Au dat hușenii flanele groase și ciorapi de lână? Ei bine, nu, sau măcar până la data de 18 septembrie 1877 când ministrul de Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu s-a putut descurca decât foarte târziu, adică În a doua jumătate a lunii noiembrie când prefectul l-a anunțat cu adresa nr.10791/19 noiembrie 1877, că Îi va remite 13 tablouri semnate de Papazoglu. Iată care erau hușenii depistați de vigilenții polițiști ca fiind amatori de scene istorice: „Antonu Romila, Petru Enculescu, Gheorghe Moșoru, Ușer Rosenblatt, Zisu Rabinștein, N.C. Constantinescu, Iorgu Gociu, Elena Peiu, H. Dresnner, State Chitariu, Neculai Pascal, Nuhăm Carp și D. Gh. Mazilu”. Cu ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
supraveghere a nu se da ocasiune la abusuri prin tăiere de lemne În picioare”. Semnatarii telegramei, Ștefan Sihleanu și M. Lupașcu precizaseră În mod expres că „Această disposițiune va avea lucrare până la Întoarcerea bărbaților pe la vetrele loru”. a.u. Rezerviști hușeni și pahonți ruși tâlhari Probabil, era foarte greu de strâns toți rezerviștii contingentului 1869 de vreme ce tot se revenea asupra lor cu o seamă de adrese oficiale. Nu trebuie omis faptul că În lucrarea de față s-a mai amintit de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vă rog D-le Prefect să binevoiți a lua măsurile cuvenite pentru ca autoritățile care În casul prevăzutu prin citata circulară, vor libera bilete de transport, să prevadă În ele toate indicațiunile prescrise de articolul 22 al regulamentului”. În numeroase cazuri, hușenii nu acceptaseră să contribuie la bunul mers al războiului cu diverse „ofrande”, adică donații. Ce măsuri a luat guvernul, vom afla În continuare. Neputând trimite la luptă ostași prost echipați pentru condițiile iernii bulgărești, Ministerul de Rezbel a apelat la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la București și erau valabile pentru Întreaga țară. Pe 7 februarie același an, intervenise pe lângă poliție și Primăria „comunei urbane” Huși care Îl anunța pe Ghițescu de iminenta primire („...cel multu 3 zille”) a listelor complete cu numele tinerilor hușeni extrase din Registrul stării civile. Prima listă cuprindea un număr de 118 juni buni de a Îmbrăca haina militară. Iată câțiva dintre ei: „Constantin Nistor, Gheorghe N. Grădinaru, Ion A. Morariu, Hristofor D. Petre, Ion Gaiță, Constantin Ciolocă, Neculai Th.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a Bălașei, Vasile N. Palade, Dumitru C. Musteață, Ion N. Novacu, Pavăl Zaharie, Ifteni I.N. Ciocoiu, Frumusachi G. Strungar, Ion Gr. Olar, Ghiorghi P. Trofin”. Dar, toți acești oameni trebuiau căutați și identificați așa că sarcina căzuse pe umerii angajaților poliției hușene care, se pare că nu prea se grăbeau cu această operațiune de vreme ce primăria a intervenit iarăși cu adresa nr.446/5 februarie 1877 aducându-le aminte lui Ghițescu & comp. de celelalte două documente trimise lor. Rezoluția pusă de polițai fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spus că Legea Recrutării Armatei a fost votată În Parlamentul României, promulgată de domnitorul Carol și publicată În Monitorul Oficial nr.51/1876. Deci, prima recrutare prin tragere la sorți avusese loc În anul evocat mai sus. Totuși, câțiva tineri hușeni au scăpat dar n-au fost uitați de cerberii din comisia de recrutare iar Primăria Huși trimisese Poliției la data de 14 februarie 1877 adresa nr.1947 În care amintea și de aceștia: „Am onoare a vă ruga ca să disposați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Întinse În tot cuprinsul orașului că monezile rusești au tot aceeași valoare ca și până acum adică Rubla - 4 lei; jumătate - 2 și sfertul - 1”. Aici se termină sursele de informații provenite din fondul arhivistic „Poliția Huși”. CAPITOLUL II EVREII HUȘENI ȘI COMUNISMUL Numele acestor organizații politice, nu trebuie să Înșele pe nimeni deoarece nu a avut nici urmă de caracter democratic el mirosind de la o poștă a comunism de cea mai pură orientare stalinistă. „Puii” de la județe au fost „clociți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
secțiunilor: juridică, financiară, culturală, de femei și de tineret. La Politic: a) Conferințe pentru a se explica ce este CDE; b) Unificarea organizațiilor evreiești În lupta contra fascismului, pentru sprijinirea democrației”. La această a doua parte, li se sugerase liderilor hușeni testarea coreligionarilor vizavi de „Atitudinea față de URSS și față de democrație” dar li se ceruse și „...demascarea evreilor reacționari” precum și „...luarea unor angajamente În luptă”. Formulări ambigui, pe măsura inteligențelor capilor. Semnatarul documentului din care cităm, Naty Terdiman (responsabilul CDE-ului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Organizatoric”, semnatarul actului, Naty Terdiman, trecuse la punctul „c” chestiunea „Înhumării săpunului R.I.F.18”. Cum rostul acestei lucrări este altul, e bine să trecem iarăși la studiul documentelor arhivistice pentru a afla ce s-a mai petrecut În sânul comunității hușene după apariția anti-sionistei organizații comuniste numite Comitetul Democratic Evreiesc. Așadar, se spunea că „Săpunurile RIF au fost Înhumate În ziua de 9 iunie a.c. (1946, n.n.), după ce În prealabil a fost pregătită o campanie specială pentru a populariza În mase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vază ai CDE de la „centru” cum a fost „Tov. Duboviz” care pe 30 mai 1946 a conferențiat despre „...importanța IKUFului și a CDE-ului”. Interesantă rămâne și „statistica” finalului de document din care am aflat că organizația (aproape) comunistă evreiască hușeană avea doar 33 de membri „...din care, 11 membri PCR, 3 PSD, 11 sioniști, 6 simpatizanți ai PCR și 7 cu atitudini neprecizate”. Din punct de vedere social, componența era următoarea: „27 de bărbați și 6 femei din care: 6
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organelor de ordine, se dădea de Înțeles că țăranii nu avea altă alternativă și de aici ura față de evrei despre care credeau că sunt mână-n mână cu polițiștii. Referitor la „Evreii repatriați În localitate de pe teritoriul Uniunii Sovietice” șeful hușean remarcase că „...la Început făceau o puternică propagandă antisovietică, Însă prin intervențiile făcute de noi, adunându-i și vorbindu-le, am reușit ca să punem punct acestei propagande”. Cel mai probabil, propagandiștii de ocazie au fost amenințați cu pedepse aspre În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
descrisă cu precizie: „Partidul evreesc (cel citat mai sus, n.n.) a tatonat terenul pentru a vedea dacă poate lua ființă la Huși”. Contrazicându-se cu cele afirmate anterior, Terdiman Îi liniștise pe șefii cei mari afirmând: „Din cele constatate, evreii (hușeni, compl.ns.) nu au primit această propunere ci șiau manifestat hotărârea de a merge alături de guvern (dr. Petru Groza, compl.ns.)”. Foarte aiuritoare afirmație dacă socotim că tocmai Începuse să se teamă de Balamalaha În care se adunaseră ciopor meseriașii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
altceva decât o Încercare de justificare a eșecului politicii propriei organizații amintind că „Prin aceste atitudini, curentul sionist a fost mai mult Întărit și În această atmosferă trebuie ca să-și desvolte activitatea CDE-ul”. Chiar și opiniile personale ale șefului hușean contează În economia acestui material: „Lipsa de vigilență și lipsa de măsuri concrete a creat În rândurile masselor evreești o stare de neîncredere În democrația românească (a se citi comunistă românească, n.n. și subl. În orig.) și ei caută o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din județ 24 de porci, 2 boi și o vacă”. Unde Încăpuse atâta lămustie zootehnică Într-un camion amărât din deceniile 3-4 ale secolului trecut, nu putem ști dar, probabil, Terdiman avea informatorii săi de nădejde care chiar număraseră șeptelul hușean. Spre marea sa dezamăgire, a aflat că „...Zegrea a făcut numeroase intervențiuni timp de 3-4 zile Împreună cu jandarmul pandur Filipeanu iar urmarea a fost că i s-a restituit speculantului camionul și animalele pe care le-a dus la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pusese gând rău În continuare. Chezaș Îl propusese pe „...tov. Kuperman dela C.D.E. Iași” ce poposise În orașul dintre vii pentru „muncă de lămurire”, cel mai sigur. m. Intelectuali versus „centraliști” Așa sărac cum era În membri și simpatizanți, comitetul hușean mai fusese infestat (din oportunism) și cu unele elemente considerate de Terdiman a fi „nedemne” aici intrând, la grămadă, foști țărăniști sau liberali ori chiar anticomuniști, care Începuseră să ia atitudine față de tendințele dictatoriale și exclusiviste ale conducerii. Limbajul dualist
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
este cât se poate de slabă dar nu aș afirma cu toată tăria că suntem simpatizați (subl.ns.) dar dintr-o vitală necesitate, massa evreiască merge alături de noi (subl.ns.)”. p. Conferință fără participanți În sfârșit, după toate lamentările liderului hușean, ale cărui lacrimi grele le-am găsit uscate și mucegăite pe documentul din care cităm, venise și rândul „realizărilor politice” chiar dacă, după cum se va vedea, se Înregistraseră și câteva „eșece” usturătoare. Din cele 20 de conferințe cu care se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vechi țel și anume acela de Înființare a I.K.U.F.ului. După cum am mai menționat cândva, această organizație inițiată de evreii americani Își propusese deslușirea hățișurilor complicatei istorii a evreimii mondiale și nu Înțelegem cu ce ar fi contribuit hușenii la completarea ei. Totuși ordinul venit de sus fusese categoric iar Naty Terdiman & gașca roșie se conformaseră Însă au dat greș. De ce? Iată răspunsul În raportul de activitate: „Cât despre activizarea IKUF-ului, am Încercat, dar nu avem idișiști (cercetători
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mincinoase ca și cele aduse primarului Vasluiului, prof. Constantin Capră, sau generalului de corp de armată Ion Rășcanu, fost primar al Vasluiului și primar general al Bucureștilor, atunci izul vendetei răzbate peste ani până În momentul scrierii acestor rânduri. Ulița evreiască hușeană fusese cuprinsă de o frenetică febrilitate deoarece, pe 19 noiembrie 1946, Într-o zi de marți În care comuniștii și acoliții lor ocazionali sperau că prezența la vot a țăranilor va fi redusă drastic, urmau a avea loc primele alegeri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dauna celui comunist, fals-patriotic și „internaționalist”. Deoarece enumerarea numeroaselor curente sioniste a fost făcută Într-unul din episoadele trecute, nu o vom mai face În schimb vom cita o frază de la capitolul „Sarcini organizatorice” care ne indică faptul că evreii hușeni de la vârf Începuseră, deja, campania electorală: „[Vom organiza] echipe cari să meargă din casă În casă pentru a lămuri populația evreiască asupra situației politice și a alegerilor”. Liderii locali Își mai propuseseră „Activizarea Comitetului și a secțiilor” ceea ce ne indică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
activitate concretă, mintea membrilor zburând spre alte zări, mai aproape de Orientul Mijlociu, unde-i aștepta Palestina. Printre marile eșecuri, se contabilizase și imposibilitatea reînființării Comunității israelite care În trecut fusese un factor extrem de important În viața cotidiană a evreilor fălcieni și hușeni. Despre această instituție, raportorul scrisese că „...este dezorganizată și suntem pe cale de a pătrunde (a se citi: a o parazita, n.n.) În ea pentru o activiza”, evident, În formatul comunist pe care și-l dorea el. Pe lângă aceste nereușite, iată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
totalitar comunist, fiind aruncat direct În confortabilul fotoliu de ștab al organizației județene a CDE, secțiunea „de masse”. În locul său, a intrat Gutman Iancu care se molipsise de la predecesor lamentările lacrimogene asupra neputinței de a organiza ca lumea comunismul evreiesc hușean. Totuși, față de perioada anterioară, dacă e să dăm credit noului responsabil, numărul membrilor partidului comunist crescuse de la 70 la 80 ceea ce, raportat la cele 2.200 de suflete existente la acea dată pe teritoriul județului Fălciu (inclusiv orașul Huși) reprezenta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]