245 matches
-
de avizare a donării de la donatorul viu înființată în Societatea Comercială "Med Life" - S.A. București are următoarea componență: - membrii titulari: a) dr. Liana Pleș; ... b) psiholog Mihaela Săhlean; ... c) prof. dr. Dimitrie Pelinescu Onciul; ... - membrii suplinitori: a) prof. dr. Decebal Hudiță; ... b) dr. Nicolae Marcu; ... c) dr. Emil Tomescu. ... Articolul 15 Comisia de avizare a donării de la donatorul viu înființată în Societatea Comercială "SABYC" - S.R.L. are următoarea componență: - membrii titulari: a) dr. Marius Lițu; ... b) psiholog Mihaela Preda; ... c) conf. dr.
ORDIN nr. 1.597 din 11 decembrie 2006 (*actualizat*) pentru numirea membrilor comisiilor de avizare a donării de la donatorul viu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261732_a_263061]
-
345 din 20 martie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 31 martie 2015. 32. Comisia de obstetrică-ginecologie Președinte: prof. dr. Nicolae Cernea - Craiova Vicepreședinte: prof. dr. Florin Stamatian - Cluj-Napoca Secretar: dr. Cristian Poalelungi - București Membri: Prof. dr. Decebal Hudiță - București Prof. dr. Nicolae Suciu - București Prof.dr. Gabriel Bănceanu - București Prof. dr. Dimitrie Nanu - București Prof. dr. Mircea Onofriescu - Iași ---------- Subpct. 32 al pct. II din anexa 4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr.
ORDIN nr. 398 din 21 martie 2013 (*actualizată*) pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265667_a_266996]
-
345 din 20 martie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 31 martie 2015. 32. Comisia de obstetrică-ginecologie Președinte: prof. dr. Nicolae Cernea - Craiova Vicepreședinte: prof. dr. Florin Stamatian - Cluj-Napoca Secretar: dr. Cristian Poalelungi - București Membri: Prof. dr. Decebal Hudiță - București Prof. dr. Nicolae Suciu - București Prof.dr. Gabriel Bănceanu - București Prof. dr. Dimitrie Nanu - București Prof. dr. Mircea Onofriescu - Iași ---------- Subpct. 32 al pct. II din anexa 4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr.
ORDIN nr. 398 din 21 martie 2013 (*actualizată*) pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275080_a_276409]
-
citată mai sus deoarece oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan cel Mare, toate "hudițele"(ulițele) au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat. Drumul de la DN 15 D și până în sat este asfaltat, ca și cel ce duce în satul vecin, Călugăreni. Prima catagrafie ce ne arată, cât de cât, populația acestui sat este
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
voluntar, trece de la unchiul său la o mătușă tot maternă, apoi la altă bunică din Bogdănești, urmând cu succes cursurile la gimnaziu și la liceul Nicu Gane din Fălticeni, unde îi are ca profesori pe Vasile Ciurea și pe Ioan Hudiță. Acesta din urmă, deasemenea profesor universitar, îl recomandă în 1922 la liceul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău, unde o întâlnește pentru prima oară pe viitoarea sa soție, Eliza (originară din Soroca). În 1928 se înscrie la facultatea de Științe Naturale
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
a fost aleasă ca sediu al Companiei a VII-a, comandată de către căpitanul Graf von Dietrichstein. Conscripția din 1765 pentru „partea iobăgită” consemnează două familii nobiliare: Ștefan Hajdu de Racovița, a cărui moșie era delimitată de „Ulița Donului”, vale și „Hudița Piști”, și familia nobiliară Martin Biro — înființată prin 1725 de către comitele Iosif Teleky de Szek — a cărei „curte” era vizavi de prima familie, începând de la gospodăria lui Aurel Fogoroș până la cea a profesorului Octavian Mînduc. În plus de acestea existau
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
din hotarul numit „La Păr” spre cel numit „La Țigănușu'”. În acest cvartal se urmărea construirea a 45 de „apartamente convenționale” (duplexuri) destinate pentru cei circa 150 de locuitori de pe „Vale-n Jos” a căror gospodării situate în aval de „Hudița lu' Crișănuț” erau amenințate pe atunci cu inundații ale Oltului. A doua zonă proiectată viza grădinile locuitorilor de pe „Ulița a Mare” începând cu cea a lui Virgil Farcaș și până la cea a lui Valeriu Ivan precum și a celor de pe „Vale
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
cea a lui Valeriu Ivan precum și a celor de pe „Vale'n Jos” de la Gheorghe Dan și sfârșind cu cea a lui Gheorghe Căbunea. A treia zonă urma să apară numai pe seama restrângerii suprafețelor unor gospodării situate pe ambele părți ale „Hudiții Piștii”, a altora din „Bălți” precum și a celor de pe „Vale'n Sus” de la Iosif Lungu până la ce a lui Ioan Brudar. Noile cartiere urmau să fie prevăzute cu rețele stradale în lungime de 1,8 km asfaltate, cu carosabil de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Ioan Hudiță (n. 1 august 1896; d. 21 martie 1982) a fost un istoric, profesor universitar și om politic român, care a îndeplinit funcția de ministru al agriculturii și al domeniilor publice în perioada 6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945, în guvernul
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
și al domeniilor publice în perioada 6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945, în guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu. S-a născut în satul Bogdănești din fostul județ Baia, la data de 1 august 1896, ca fiu al învățătorului Vasile Hudiță și al soției acestuia Maria, născută Cârlănescu. A urmat cursurile școlii primare din Bogdănești. Între 1908 și 1912, a fost elev la gimnaziului Alexandru Donici din Fălticeni. Între 1912 și 1915, a fost elev la Liceul Național din Iași. Între
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
ținuse pe aproape tot timpul vieții, scriind peste douăzeci de caiete. A murit la 21 martie 1982 la București, după o foarte scurtă suferință. La înmormântarea sa, de la cimitirul Belu din București, Corneliu Coposu i-a făcut următoarea caracterizare: "Profesorul Hudiță a fost un om modest, dar un mare caracter: un luptător bun și loial; un istoric care a strălucit prin cultură, hărnicie și onestitate stiințifică. A fost un profesor ilustru și un gânditor neostenit, cu inteligență sclipitoare și cu excepțională
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
rămână pe loc. A fost profesor universitar la Catedra de Finanțe, din cadrul Facultății de Drept din București. A fost desemnat, alături de Istrate Micescu, Armand Călinescu, Constantin Argetoianu și Gheorghe Tătărescu să elaboreze o nouă Constituție. Fruntașul national-țărănist și istoricul Ion Hudiță nota în memoriile sale că, la 5 martie 1939, a aflat că: A fost o perioadă vicepreședinte și administrator delegat al "Banque de Crédit Roumain". Mircea Cancicov a fost întâi Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor (2 octombrie
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
Tobescu pe lista celor trimiși la Moscova, dat fiindcă nu avusese nici o legătură cu guvernul antonescian și nici cu politica acestuia. Se cunoaște însă că numele său a fost pomenit de către Iuliu Maniu, la o întâlnire a liderilor PNȚ, Ioan Hudiță, Aurel Leucuția și Grigore Niculescu-Buzești, în data de 23 august 1944, orele 12,15, pentru a fi arestat împreună cu cei doi Antonești. Practic, gen. Constantin Tobescu a fost arestat și predat sovieticilor în baza art.14 din Convenția de Armistițiu
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
numărau: Scarlat Callimachi, N. D. Cocea, Alexandru Sahia, Stephan Roll, Mihai Beniuc, Petre Pandrea, Teodor Bugnariu și Mihai Popilian. Alți membri erau simpatizanți comuniști sau oameni fără o orientare politică foarte clară, precum Mac Constantinescu, Demostene Botez, Haig Acterian, Ioan Hudiță, Zaharia Stancu, Marcel Janco, Șerban Cioculescu, Brunea-Fox, Sergiu Dan, Radu Cernătescu, Octav Doicescu, Constantin Motaș și Sandu Eliad. Deși încă de la începutul deceniului al patrulea, PCR-ul era reprezentat la întâlnirile internaționale ale grupării pro-sovietice "Amis de l'URSS", inițiativa
Amicii URSS () [Corola-website/Science/305959_a_307288]
-
erau o formă înaltă a organizării administrative, militare și politice a localitățiilor românești. „Ulița 'a Mare” și „Ulița Donului”, celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Ulița 'a Mare” și „Ulița Donului”, celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul istoric al Racoviței nu se poate spune dacă așezarea a mai avut și
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Mare” și „Ulița Donului”, celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul istoric al Racoviței nu se poate spune dacă așezarea a mai avut și o altă
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
celelalte două străzi principale, care prezintă fronturi continue de clădiri, dau așezării caracterul de localitate „de-a lungul drumului”. Prezența unor hudiți (străzi înguste) care converg spre centrul satului, cu clădiri aglomerate, cum sunt: „Hudița Bisericii”, „Hudița lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul istoric al Racoviței nu se poate spune dacă așezarea a mai avut și o altă vatră. Luând în calcul
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
to Predict Discontinuous Decisions, Academic Press, Elsevier, 2015, de Ionuț Purica; La Secțiunea Științe Istorice și Arheologice, Premiul „Grigore Gafencu”, Portul tradițional de sărbătoare din județul Neamț, Editura C.M. Imago, 2015, de Elena Florescu, Florentina Buzenschi; Premiul „Aurelian Sacerdoțeanu”, Ioan Hudiță, istoric, om politic și autor de jurnal, Editura Enciclopedică, 2015, de Ion Solcanu; Premiul „Andrei Oțetea”, România și „alianțele germane” 1879-1914, Editura Junimea, 2015, de Gheorghe Cliveti; Premiul „Dimitrie Cantemir”, Comisia Centrală de la Focșani, 10 mai 1859 - 12 februarie 1862
Premii la Academia Oameniilor de Știință din România by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104567_a_105859]