315 matches
-
de artificii și nu te mai pot respinge. * Am trecut urlând și zornăind cu o viteză nebună, am trecut ca o rachetă în timp, depășind toate limitele, limitele de timp, limitele de viteză, limitele de oraș, trecând peste stopuri, înghițind hulpav benzina, arzând cauciucurile, privind fix prin parbrizul murdar cu mâna pe claxon. Eu sunt trenul în plină viteză care trece noaptea urlând pe lângă tine. Lipsa mea de țintă m-a azvârlit până la capătul timpului meu. Toată viața mi-am trăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o părere dincolo, peste Bulevard. Era liniște. Doar fulgii foșneau, învălmășiți, rotocoliți, de parcă trecea o făptură de vălătuci și umbre prin preajma noastră, pierzându-se în josul Bulevardului, spre Cercul Militar, spre cinematografe, mai în jos, spre Cișmigiu, topindu-se în gura hulpav deschisă dincolo de încrucișarea cu Calea Victoriei. Priveam ușor speriat spre gura aceea de beznă în care se mistuia firava lumină venită din cer. Parcă o făptură uriașă aștepta acolo cu fălcile larg deschise, gata să înghită pe oricine s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o copilă zveltă, culegând parcă sunetele și cuvintele acelea ciudate ale cântecelului din nevăzutele crengi ale unui copac crescut dintr-odată în mijlocul odăii. O urmăream nesătul de ea. Nu îndrăzneam totuși să mă reped și s-o trântesc în pat, hulpav, de parcă n-aș mai fi avut-o până atunci. Mă rușinam, ca niciodată, de dorința izbucnită. Mă lăsam doar copleșit de mica taină pe care Ester o oficia chiar atunci, pogorâtă ca dintr-un timp din care nu mai răzbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu m-am lăsat miluit, totuși, cu scuza că așa-i tradiția, să nu refuzi sau să jignești omul care-ți dă. Și alte baliverne. Geme în mine neamul de milogi. Educația a încătușat doar instinctul. El se zvârcolește însă hulpav, așteptând prilejul doar să țâșnească slobod. Nu știu dacă a refuza plocoanele înseamnă a fi moral. Cred doar că este o teamă orgolioasă să mă mânjesc doar pentru câțiva dolari. Dar pentru un sac de dolari? Zadarnice toate zbaterile stârpirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
umed. Nu mai făcusem așa ceva niciodată. Mă împingea cu mâna. Icnea. „Hai, curajosule! Soldățoi fricos!“ Mă umilea. Mă înfuria semeția ei. Mă amețea în același timp freamătul sexului ei. Seva prelingându-se. Tremurul sfârcului întărit. Am pătruns-o cu limba, hulpav, de parcă aș fi mușcat dintr-o nemaipomenită poamă mustoasă, zemoasă. Îmi dispăruse scârba. Mă aprinsesem. Am vrut să mă retrag, să o trag peste mine, să intru cu toată setea în ea. Nu mă lăsa. Se aplecase peste mine, cufundându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un fel de odgon atârnat de brațul stâng. Se oprea la Plăcintăria din dreptul gangului care dădea în curtea interioară, unde fusese cândva redacția ziarului la care lucrase și Eminescu. Îl urmăream fascinat cum își lua cinci merdenele și mușca hulpav din toate odată. Voiam să mă duc la el, să-l întreb dacă acum autobiografia mea e bună. Poate chiar să-l ademenesc la un turț și, mai știi, să obțin cine știe ce destăinuiri de la el. Și permisiunea, nesperată, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mă scoată, că multilaterala dezvoltată e după ușă, mă așteaptă, nu întârzii p-aici prea mult, nu voi mai apuca să mă recomand, că șutul metafizic mă va arunca spre marile mistere cosmice ale vomei, mă voi prăbuși în neagra, hulpava gură a haosului și voi voma astral, îndelung, inuman de îndelung, apoi mă voi spăla și mai îndelung pe față, mă voi răcori într-un târziu, zâmbindu-i celui din oglindă, ceva mai zâmbitor și el acum, în timp ce mă șterg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
căruia Îi era foarte limpede că una e patul și alta e faptul. Sophiei i-a fost Îndeajuns să Încrucișeze o privire cu don Ricardo ca să-și dea seama că era pierdută pentru totdeauna. Aldaya avea o privire de lup, hulpavă și ascuțită, care Își deschidea drum și știa unde și cînd să-și plaseze mușcătura mortală. Aldaya i-a sărutat mîna Încetișor, mîngîindu-i cu buzele nodurile degetelor. Tot ceea ce pălărierul distila În afabilitate și entuziasm, don Ricardo emana În cruzime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
amintiri s-a risipit tăcerea și sunt doritul vis...Ce te cuprinde. lecturi universale dilema mușcătoare mă-ndeamnă spre fobie cu-atâtea paradoxuri ce lunecă pe clape precum infirme gesturi ascunse în cutie când cutezam detalii și osândeam prin ape hulpavul echilibru e-n linii de trolee cu amintiri de coapse trecând pe bulevarde și-n spate de obloane trecutul cu o cheie închide sus pe ziduri prea galbene mansarde iar dintr-o veșnicie mă mustră un supliciu magia locuiește în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
a azvârlit epistola la grămadă cu alte hârtii fără Însemnătate În arhiva sa personală și abia peste trei veacuri, când satul Fierești avea să-și modifice fonetic numele În Herești și când locuitorii s-au răsculat Împotriva unor arendași cam hulpavi, a ieșit la iveală și plânsul scris al lui Cocrișel: un tânăr locotenent al Armatei trimise să-i potolească pe țărani aproape că a călcat cu cizma pe acel document ce zăcea alături de altele, distruse de foc ori de furia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de‐a ta privire, Mi‐ e dor de tine, mamă. Măicuța mea : grădină Cu flori, cu nuci și mere, A ochilor lumină, Văzduhul gurii mele ! Măicuțo, tu : vecie, Nemuritoare carte De dor și omenie și cântec fără moarte ! 315 Vânt hulpav pom cuprinde și frunza o destramă. Mi‐e dor de‐ a tale brațe, Mi‐ e dor de tine, mamă. Tot cască leul iernii Cu vifore în coamă. Mi‐e dor de vorba‐ ți caldă, Mi‐e dor de tine, mamă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe bogățiile acestei țări, cunoșteau tâmpenia de esență bovină a acestui popor mioritic, de asemenea cunoșteau perfect, înclinația spre corupție, fără limite, a faunei postfanariote de pe Dâmbovița, așa că au pus la cale uciderea celui care stătea în calea dorințelor lor hulpave, de a face din țara aceasta, care era deja o mare producătoare, o țară din lumea a treia, consumatoare de banane date printre gard, ca la maimuțele de la zoo. Cred că vă amintiți, marea „vină” a lui Ceaușescu de a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Dar, deocamdată, România nu este o asemenea companie ipotetică, ci e o țară în care micii acționari ai întreprinderilor care încă mai merg, înjură nervos, dar stau încolonați, la cheremul unui consiliu de administrație format dintr-o gașcă de dulăi hulpavi, al căror singur imperativ e cum să câștige cât mai mult prin inginerii speculative, în timp ce companiile respective se duc încet dar sigur de râpă. Cioclii care o îngroapă, nu și fac probleme de conștiință, ci imediat pun ochii pe altă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
miros puternic de alge, de migdale, de tutun, de fân, de fum, de livadă și de pădure. "Cu miros de pădure și de uitare", rememorează Avocatul un vers rătăcit și banal, pășunist, de-al Poetului. Își ridică păhărelul și bea hulpav, dintr-o sorbitură, simțind jerăgaiul arsurii amare, binefăcătoare, cum coboară năvalnic, către plex. Până la fund... "Sfinții Luca și Matei, au deschis o crâșmă-n tei!" Trădătorul de Vierme tot nu se vedea, și pace. Vă spun, ajunsesem de-mi smulgeam
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
instală cu seriozitate, de parcă și-ar fi luat, în primire postul. Tom McCaffrey, în vârstă de douăzeci de ani, era, indiscutabil, cel mai înalt și, discutabil, cel mai frumos dintre cei trei frați. Nu arăta nici lustruit ca George, nici hulpav ca Brian. Avea un trup zvelt, dar nu slab, și un ten neted, aproape ca de fată. Părul buclat, castaniu cu reflexe aurii, îi cădea pe umeri. Buza de sus era prelungă, bine modelată, gura senzuală îi strălucea ca gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cămășii și vesta murdară se vedeau pe sub fulgarin. Stătea nemișcat, cu mâinile în buzunare, și se uita cu ochi arzători la filozoful care se ridicase, cu spinarea curbată și ochii ieșiți din cap, ca o pasăre uriașă, cu pliscul crud, hulpav. Părintele Bernard era cufundat într-o liniștită meditație când primise, în acea dimineață, scrisoarea prin care Rozanov îl chema să-l viziteze la Camere. Era timpul să primească o veste, pentru că Rozanov nu-i mai dăduse nici un semn de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îl detestase pe tatăl său și, foarte curând, începuse să vadă în el nu chiar un monstru ci, în mod profetic, un strigoi. Acum, devenit de două ori strigoi, îi apăru în fața ochilor minții, asociat într-un fel cu pescărușii hulpavi, și iscându-i o vagă înfiorare rece. Părea, într-adevăr, cu neputință să intri în mare din acel loc. Dar George explorase în copilărie această zonă favorită a lui, în timpul numeroaselor vizite pe care le făcuse înainte ca Alex să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
uită la capul teșit, la fruntea adânc brăzdată, cu bulbucii ei de carne moale, la părul foarte scurt, creț, electric, la nasul ca un cioc de pasăre, îngrădit de două șanțuri adânci în care creșteau perișori cărunți, la gura proeminentă, hulpavă, cu buzele-i roșii și umede, și bășicuțele de salivă la colțuri, la ochii gălbui, dreptunghiulari, aprigi, care se străduiau din greu să-i transmită un semnal. Movilițele moi de pe frunte, ciuruite de pori dilatați, aflate atât de aproape de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
situându- se astfel printre îmbogățiții foști în articulațiile p.c.r., toți furând ca-n codru. Și chiar dacă aceștia riscă 2-3 luni de închisoare, sau 8, le execută cu nerușinare, după eliberare ducându-și viața de huzur în averea strânsă hulpav peste prelungita noapte de după evenimentele din Decembrie 1989. Cazul Iacovlov nu e unic în țară, noianul de crime comis de flămânzii uralieni a fost continuat de politrucii lui Gheorghiu-Dej, Ceaușescu și ai lor, dublați de fel de fel de cozi
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
pașii, până a pătruns în palatul regal, și regele a împins România pe marginea prăpastiei, iar în cele din urmă, această Elena Wolf (germ. Lup) -Lupescu i-a devenit soție și moștenitoarea unei averi comprimată în conturi și averi adunate hulpav din truda poporului. Acest „rege”, pe lângă faptul că s-a strecurat în țară pe ușa din spate a istoriei (1930), a promovat, schimbat, transformat, împărțit, natjocorit și suspendat dictatorial partidele existente după ce făcuse și experiența unui partid personal cu un
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de aceea ne îndemna să-i omenim, să-i găzduim, dar să nu le dăm mai mult de un deget, fiindcă ne apucă mâna întreagă. Nu întâmplător, dragostea față de străinii de neam este ca o inimă curată, mâncată de câini hulpavi. Eminescu ne privește din Cerul Poeziei și al dragostei întru semeni, precum Luceafărul de dimineață, care coboară blând și ne luminează viața de fiecare zi. Cu Eminescu va trebui să ne culcăm în fiecare noapte și tot cu el în
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93376]
-
dăruiți până la sacrificiu... Și iată că au început a crește la umbra legilor spini și pălămidă, șerpi veninoși și fiare de codru. Vechii lupi s-au băgat printre oamenii cinstiți. Torționarii și stăpânii lor au ieșit la lumina zilei mai hulpavi. Din codri au dat năvală spre așezări omenești hoții și tâlharii, au jefuit bănci și ministere, au pângărit școala și biserica, legile țării... A ieșit la vedere pleava societății cu analfabeții și mediocritățile nației. Trăim ca într-o junglă în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de Îmbarcare a devenit un Îndelung pelerinaj prin atriumuri care țîșnesc pe verticală și atotputernice temple ale comerțului, ca și cum spațiul furat din avioane a fost adăugat aeroporturilor, Întocmai cum substanțele hrănitoare curg, din ce În ce mai rapid, dinspre plante și animale către gurile hulpave ale oamenilor. Mașinăria simultană a lăcomiei și hulpăviei jertfește individualul În favoarea ego-ului corporatist, Încarcerînd trupul Într-o celulă de grăsime și orice milimetru furat din tihna trupului sfîrșește În spațiul corporatist. CÎndva, existau vapoare cu cabine luxoase, trenuri cu minunate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
era deloc ușor. Porțile în vremea aceea erau căptușite cu plăcuțe de fier, și zăvoarele de pe dinăuntru rezistaseră până și la un berbece improvizat. Ferestre nu existau pe fațadă; se deschideau sus, doar deasupra prăpastiei. Am încercat porțile sub privirile hulpave a peste treizeci de soldați și am hotărât: - Nu vă pot lăsa să faceți asta, nu înainte de a vedea ce se află în interiorul acestei biserici. Unul dintre ei, furios, mi-a întors-o: - Și cum o să intri să vezi? M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
zâmbi dintr-o parte, dar tu vrei să legăm frăție, așa că o să dau clisa jos. Îmi curăță barba cu atenție, privindu-mă când dintr-o parte când din cealaltă. Ce pește e ăla? schimbă el vorba deodată și se uită, hulpav, În desagă. - Pește bun. - Putem să fim frați și fără să ne muște blestemații de țânțari, sări el ca ars și se apucă să-și tragă palme peste coapse. Nu crezi? - Ba da! am răspuns și m-am repezit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]