1,233 matches
-
munte de flori? Atunci crestele devin vârfuri de petale? Tulpinile adunate sunt oare trup de munte? Sensurile sunt amețitoare esențe de flori, de clipe alergând printre nori? Atâta iubire mi-ai dăruit încât, uneori, prea plinul se revarsă înfiorând, formele humei dăruite de tine Doamne, cărărilor de lumină prin care, șerpuitor se strecoară destinul meu... sunt fericită, Doamne! mi-am regăsit cenușa amintirilor și a prezentului în clopotul uitat între două cascade de gânduri puternice. conturul ei prinsese o scânteie și
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
calea spre trecerea vie și gândul și pasul de a fi regăsit, îl poartă, îl cern printre viile tuburi... verzi glasuri recompun, risipesc, pâinea din tainul ceresc. bătrânul îndoaie genunchiu-i de piatră și crucea primește al doilea trunchi. brațe de humă privesc printre garduri, ruga de alb, într-o orgă de crini... Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TOT MAI SEPTEMBRIE SE FACE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tot mai Septembrie se face Prin fluierul durut sub humă, Ce cântec iarăși nu-i dă pace? Pe dealuri mirosind a brumă Se o dihnesc trudiți cosașii, Temuții, bravii tăi fe ciori, Înspre Ză rand te mână pașii, Acolo iar ai vrea să mori? La Baia cea de Criș, eternă
TOT MAI SEPTEMBRIE SE FACE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356000_a_357329]
-
Frunză, l-au înlocuit cu un dressing mascat în perete, iar podeaua întregii locuințe a fost acoperită cu parchet din bambus negru, lăcuit oglindă. De camera Bătrânului tinerii nu s-au atins atunci, a rămas cu pereții coșcoviți, acoperiți cu humă decolorată de trecerea vremii. Totuși, tinerii însurăței au intervenit și aici: au mai înghesuit în camera lui încă două corpuri de bibliotecă, fiindcă în birou cărțile sale nu prea mai aveau loc. Nu-i prea convenise Bătrânului că de abia
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
bun augur) Chiar și cei proscriși Au venit cu nevestele sau Cu Lautreamont sub braț Astăzi la poarta lui Neagu fierarul bucuria are potcoave de cal domnesc. BĂLĂCEANU satul meu e o corabie de diamant ce despica larg valuri de huma galbenă spumă de grâu în urmă lăsând satul meu e o boabă de roua cu care am lovit orizontul sticlos lacrima de copil norocos călărind curcubee prin lume crezând întruna că ploua peste satul meu cât o boabă de roua
CARTEA CU PRIETENI (IX)- MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355489_a_356818]
-
lumină Cu Fiul milei și Mama obosită-n sfințenia de umblet S-avem cui ne închina când ne macină vreo vină. Nepământeană Icoană de început al lumii, o mare de oameni, împărați -Culoare și Cuvântul, ea poartă mântuirea prin veșnicia humii, la care ne rugăm, cutreierând pământul! Icoană-carte cu adevăruri puse-n culoare Cu legea-n puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
asupra argumentului datorate ideii diferite de Dumnezeu, spre exemplu, în timp ce pentru Anselm Dumnezeu este ființă despre care nu se poate concepe nimic mai mare, pentru Descartes Dumnezeu deține toate perfecțiunile. Argumentul a fost criticat vehement de mulți filosofi, precum Averroes, Hume, Kant, Russell, si chiar importanți teologi precum Sânto Tomas de Aquino. Principala critică a fost adusă însuși enunțării conceptului, catalogat de „argument circular”, în care premisele se bazează pe concluzii, iar concluziile la rândul lor se bazează pe premise. Prima
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
de contemporanul lui Anselm, Gaunilo din Marmoutiers, care își imagina cea mai mare și perfectă insula pe care o putea concepe, si concluziona că doar simplă concepere a ceva nu însemnă că acel ceva trebuie să existe în mod necesar. Hume, la rândul sau consideră că totul poate fi conceput la fel de bine ca inexistent, inclusiv Dumnezeu, iar Kant, cel care clarifica polemică argumentelor teiste, argumentând prin conceptele de judecați sintetice și analitice, consideră că definiția unui lucru nu implică obligatoriu și
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
fost înainte de 10 la puterea minus 43 secunde după Big Bang? Sunt întrebări la care știința încă nu are un răspuns, validând astfel interpretarea metafizica. Argumentele cosmologic și teleologic au fost puternic criticate, în special de empiristul și scepticul David Hume, care consideră că fenomenele în discuție pot avea la fel de bine și alte explicații, precum accidentul, în special că argumentele nu sunt o demonstrație a unei ființe unice, perfecte, atotputernice, precum ideea de Dumnezeu, pe care argumentele încearcă să o inducă
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
liberă, ci foarte puternic influențată de circumstanțe care sunt mai presus de presupusul autocontrol și libertate dat de liberul arbitru. Există și o formă de echilibru între cele două teorii, denumită Compatibilism, care își are originea în filosofia lui David Hume, considerând că omul este liber doar atunci când voința lui este determinată de propriile convingeri, propriul caracter, propriile dorințe. Determinismul în această situație este necesar pentru liberul arbitru, pentru că dacă acțiunile nu sunt determinate de concepțiile mele, de convingerile mele, de
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
la editura Tiparg, vede lumina tiparului cel de al șaptelea tom al Danielei Voiculescu, „Indigo și portocaliu”. Cu o prefață semnată de redactorul șef de la „Destine Literare”, Dan Vulpe, și având pe copertă pictura „La querrera” (Războinicul), realizată de Marisol Hume, cartea vine să întregească experiența poetică a autoarei. De numele Danielei Voiculescu se leagă și volumul „In memoriam ARTUR SILVESTRI”. Într-un eseu și un poem, poeta își exprimă regretul pentru faptul că nu a reușit să îl cunoască pe
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
SINGURĂTATE ÎI Nici tu, nici tu, nici tu, nici tu... Îți dau dreptate, Hidalgo, astăzi mă distanțez de mine, de tine, ca să te pot vedea mai îndeaproape, ca să te pot atinge cu gândul, ca să intru în marele nimeni. Duh și huma plutind peste, Ruah, suflu adiind peste ape. Intru în mine aproape, tot mai aproape de dorul primordial, ca-ntr-o piatră de apă stârnind cercuri concentrice. Abia azi am văzut: O singurătate și în interiorul ei - altă singurătate perfectă în interiorul căreia - altă
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
Mai frământă, Doamne,-o-dată lutul Și amestecă Frumosul cu Urâtul, Pune laolaltă pe Sărac și pe Bogat Și, în Vasul Sfânt, și Apă, și Uscat, Fă din Veșnicia lumii iar o Clipă, Strânge Zborurile toate-ntr-o Aripă, Înglobează,-n huma de Bărbat, Femeia, De la ușa Răului și-a Binelui azvârle cheia, Stinge cu-Ntuneric ochiul de Lumină, Toarnă Nevinovăție peste Vină, Stoarce-adânc din suflete Durerea Și-ndulcește-o-n Bucuria ca și mierea, Cu un strop de Nepăsare-alină Dorul Și cu Ură-astupă-i Dragostei
ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368802_a_370131]
-
să avem răbdare până când ne vom confrunta singuri cu marele răspuns și să dăm crezare celor spuse în Biblie: „Răbdarea e roadă a Duhului Sfânt care ar trebui să existe în fiecare urmaș al lui Hristos”. Pe gânditorul scoțian David Hume (1711-1776) l-a preocupat voința, considerând-o un act al spiritului. A pornit de la valoarea cunoștinței omenești, toate cunoștințele decurgând din impresii și idei, prin impresii înțelegând percepțiile ce se impun spiritului prin forță, cuprinzând și senzațiile, pasiunile și emoțiile
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
la rândul ei face să se nască în suflet o stare pe care o numește credință - din perceperea cauzei se produce efectul. Ca atare, cauzele și efectele nu pot fi descoperite prin rațiune, ci prin experiență. Aceste afirmații le face Hume în lucrarea sa „Cercetare asupra intelectului omenesc”. Experiența e necesară pentru a conștientiza energia voinței, pentru a ne convinge că astfel de efecte extraordinare pot rezulta dintr-un simplu act al voinței. Chiar și în cele mai obișnuite evenimente, energia
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
extraordinare pot rezulta dintr-un simplu act al voinței. Chiar și în cele mai obișnuite evenimente, energia cauzei este tot atât de puțin inteligibilă ca și în cele mai neobișnuite, și numai prin experiență putem cunoaște. Tot în lucrarea mai sus menționată, Hume afirmă că viziunea noastră mintală sau concepția ideilor nu e altceva decât o revelație pe care ne-o face Creatorul nostru: „Dacă în mod voluntar îndreptăm gândurile noastre la un obiect oarecare și evocăm imaginea sa în mintea noastră, atunci
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
această putere. Nu avem despre ființa supremă o altă idee decât aceea pe care o aflăm din reflectarea asupra facultăților noastre proprii. [...] Oare e mai greu de conceput că mișcarea poate naște din impuls decât că poate naște din voință?”. Hume a avut încă din timpul vieții admiratori și apărători de un mare prestigiu intelectual, cum a fost filozoful german Immanuel Kant (1724-1804). În lucrarea „Prolegomene”, ilustrul filosof german a recunoscut că Hume este adevăratul precursor al filosofiei critice a cunoașterii
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
din impuls decât că poate naște din voință?”. Hume a avut încă din timpul vieții admiratori și apărători de un mare prestigiu intelectual, cum a fost filozoful german Immanuel Kant (1724-1804). În lucrarea „Prolegomene”, ilustrul filosof german a recunoscut că Hume este adevăratul precursor al filosofiei critice a cunoașterii. Dar numai un precursor, s-a grăbit Kant să precizeze, fiindcă după opinia lui, soluția pe care Hume o dă problemei cunoașterii poartă „sigiliul neputinței și al resemnării”. Kant a apreciat nu
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
filozoful german Immanuel Kant (1724-1804). În lucrarea „Prolegomene”, ilustrul filosof german a recunoscut că Hume este adevăratul precursor al filosofiei critice a cunoașterii. Dar numai un precursor, s-a grăbit Kant să precizeze, fiindcă după opinia lui, soluția pe care Hume o dă problemei cunoașterii poartă „sigiliul neputinței și al resemnării”. Kant a apreciat nu doar profunzimea observațiilor analitice ale lui Hume, ci și calitățile stilistice ale scrierilor sale. In fine, Kant vorbea despre voința bună, ea fiind bună nu numai
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
a cunoașterii. Dar numai un precursor, s-a grăbit Kant să precizeze, fiindcă după opinia lui, soluția pe care Hume o dă problemei cunoașterii poartă „sigiliul neputinței și al resemnării”. Kant a apreciat nu doar profunzimea observațiilor analitice ale lui Hume, ci și calitățile stilistice ale scrierilor sale. In fine, Kant vorbea despre voința bună, ea fiind bună nu numai prin ce produce și efectuează, nu prin potrivirea sa pentru atingerea unui scop oarecare propus, ci numai prin voire, adică în
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
fost deschise de poetul și publicistul Nicolae Dragoș, care a exprimat idei interesante privind destinul operei brâncușiene, vorbind despre modul în care unele predispoziții din copilăria lui Brâncuși (fascinația față de pietrele cizelate de apă, dorința de a lucra chipuri în humă și de a cresta lemnele cu cuțitul) se regăsesc în opera sa de mai târziu, despre avatarurile receptării lui Brâncuși de-a lungul timpului și despre împotrivirile serioase pe care artistul le-a întâmpinat nu numai din partea ignoranților, ci și
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SINUCIGAȘUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sinucigașul Mă simt sinucigaș. Mi-am spintecat trupul din humă Și l-am pus pe cântar. Era inegal. Din cavernă s-a evaporat O suflare, Ea rămânând Să se încorporeze, cu alai, În aceeași materie, Puțin mai la vale. Duhul S-a ridicat înmiresmând văzduhul. Îngerii l-au întâmpinat Și
SINUCIGAȘUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370836_a_372165]
-
voi rămâne. Eroziunea vieții lungi tot mă răpune O zi, o treaptă înspre mâine. Nu știu cât voi trăi pe lume. Temeri, mi-s gândurile toate. Evazive totuși fără rezonanță. Mă mir că nu se pierd în noapte. În infinit fără distanță. Humă sunt, dar, voi deveni țărână, Alte vieți din mine vor apare, Indiscrete plante prin rădăcină Libere vieți vor reveni în soare. Octombrie 1966 Referință Bibliografică: Linia vieții...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 213, Anul
LINIA VIEŢII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370921_a_372250]
-
al pământului, pământean sau simplu „om“ deoarece se observă că în ebraică Adam înseamnă și „pământ roșu, lut“ și „om“ (Al. Graur, Nime de persoane, B., 1965, p. 28). Lat. homo „om“ a fost pus în relație cu humus „pământ, humă“.„Lat. homo e derivat din tulpina *ghem, în avestă zem „pământ“, gr. hamai, lat. humus, omul este ființă pământeană spre deosebire de zeii cerești“ (Th. Simenschy, Gh. Ivănescu, Gramatica comparată a limbilor indo-europene, p. 275). Numele mai multor popoare din vechime și
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
cerul către El încet coboară, Si toate păsările zboară și nu mor. La Ipotești, în România, El , Eminescu, Din leagănul copilăriei ne- a trezit, La lacul nuferilor, ascultă și gestul Copacilor de tei, ce- aveau de înflorit. La verdele din hume, Poetul se- nchina, Să- i plângă până, de dor, să- i se usuce, La Ipotești poetul scrie încă, ce scria, Și numai stelele- L privesc, năluce. Luceafărul luminii, s- a coborât demult, Pre Limba Țării Românești a vorovit, Să se
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]