253 matches
-
interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral. Lateral intern și inferior față de fosetă se descrie o mică suprafață articulară pentru articulația cu mica cavitate siamoidiană. Toate suprafețele osoase articulare sunt acoperite de cartilaj hialin de aproximativ 1,5 mm arosime. Capsula articulară menține suprafețele osoase în contact
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la articulație astfel: - anterior: deasupra fosei capului radial și a celei coronoidiene; - posterior: la periferia fosei olecraniene; - inferior și medial: marainea cavității siamoidiene; - inferior și lateral ajunae până la 5-6 mm sub capul radial. Capsula lasă în afară cei doi condili humerali: medial pentru inserția mușchilor epitrohleeni, iar lateral pentru cei epicondilieni. Stratul profund al capsulei articulare, sinoviala, acoperă fața anterioră a fosei coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un fund
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fascicule pornește de pe epitrohlee oblic în jos, în afară banda oblică (vezi articulația radio-cubitală mijlocie), - fascicul mijlociu - liaamentul Poirier- ce unește epitrohleea cu tuberculul coronoidian; -liaamentul colateral radial (lia- collaterale radiale) este un liaament puternic care pornește de la epicondilul lateral humeral și se împarte în două fascicule diveraente: unul anterior și altul posterior ambele orientate spre capul radial. Fibrele acestui liaament au raporturi intime cu cele ale liaamentului inelar radial. Liaamentele colaterale radiale limitează mișcările de adducție ale antebrațului. - liaamentul anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la nivelul fațetei superioare de pe marele trohanter humeral. Raporturi: Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic cu mușchiul deltoid; - în menținerea capului humeral în articulația scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare, de tensionare a acesteia, evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioară a omoplatului- Figura 97 - în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul urmează un traiect lateral, în sus, trecând posterior față de articulația scapulo-humerală. Inserția terminală este pe fațeta inferioară, posterioară a marelui trohanter humeral. Raporturile mușchiului sunt cu cei care-l încadrează: infraspinosul și marele rotund. Acțiunea mușchiului: - este de rotator în afară al brațului; când ia punct fix pe omoplat realizează adducția brațului. Inervația se realizează prin nervul micului rotund. MUȘCHIUL ROTUND MARE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
98): - la nivelul unghiului inferior al omoplatului; - la nivelul jumătății inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este încrucișat de mușchiul coracobrahial și biceps brahial; - medial se află între articulația scapulohumerală și grilajul costal. Mușchiul acoperă articulația scapulo-humerală între cele două găsindu-se bursa subtendinoasă. Acțiunea: - rotator intern al humerusului; - adductor când brațul este ridicat; - menține capul humeral în articulație; - capsulo-protector. Inervația este dată de nervul subscapular. MUȘCHII BRAȚULUI (musculi brahii) Musculatura brațului este repartizata în două regiuni: una anterioara și una posterioară, separate între ele de septurile musculare rezultate din fascia brațului. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Regiunea anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu cea axilară. Distal se inseră la nivelul celor doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se desprind două septuri conjunctive care separă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri au originea comună, la nivelul epicondilului medial al humerusului, poartă denumirea de mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR (m pronator teres) Originea se realizează prin două fascicule: - unul humeral, la nivelul feței anterioare a epicondilului medial; - al doilea ulnar, pe fața medială a procesului coronoid al cubitusului. După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
După un scurt traiect separat se unesc formând corpul mușchiului. Inserția terminală este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul median, în partea distală. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) (m. flexor carpi ulnaris) Originea se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degetelor; - este acoperit parțial în porțiunea laterală de către extensorul ulnar al carpului. Acțiunea: - extensor a\ auricularului, - slab extensor al mâinii. Inervația provine nervul radial. MUȘCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITALUL POSTEROR) (mi. extensor carpi ulnaris) Originea pe: - epicondilul lateral: capul humeral, - marginea posterioară a cubitusului: capul ulnar și fascia antebrahială (Figura 113). Inserția terminală este la nivelul extremității proximale a metacarpianului V. Acțiunea este de: - extensor al mâinii, - adductor al mâinii. Inervația provine din ramura profundă a nervului radial. MUȘCHIUL ANCONEU
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și osul radius. Acțiunea este de: - extensor al mâinii pe antebraț, - supinator al mâinii, - flexor al antebrațului față de braț, - contribuie la mișcarea de supineție a antebrațului. Inervația este realizată prin nervul radial MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Origine: - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Inserția terminală este pe baza metacarpianului al treilea. Raporturi: - este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
f. Rezistența în regim de forță a musculaturii abdominale înregistrează, între 7-12 ani, o creștere de 66,8% din dezvoltarea totală pe care o acumulează de la 7 la 18 ani; g. Rezistența în regim de forță a musculaturii flexoare scapulo - humerală și a membrelor inferioare crește cu numai 17,55% din totalul înregistrat în cei 12 ani de școală, performanță deficitară la această vârstă; h. Rezistența în regim de forță a musculaturii extensoare scapulo humerală și a membrelor superioare crește cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de forță a musculaturii flexoare scapulo - humerală și a membrelor inferioare crește cu numai 17,55% din totalul înregistrat în cei 12 ani de școală, performanță deficitară la această vârstă; h. Rezistența în regim de forță a musculaturii extensoare scapulo humerală și a membrelor superioare crește cu numai 22,8% din total (7-18 ani) de asemeni deficitară; i. Rezistența în regim de forță a musculaturii spatelui crește la băieții între 7-12 ani cu numai 23,22 % din totalul creșterii j. Forța
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mase pulsatile toracice similară cu cea observată clasic în sifilis. În plus, pacienții cu anevrisme de aortă toracică descendentă pot prezenta alte semne care includ dureri toracice drepte sau stângi, durere toracică pleuritică, paraplegie sau parapareză, insuficiență renală și durere humerală, ultima probabil survenită datorită iritării diafragmului. Embolizarea distală prin trombus anevrismal nu este neobișnuită cum nu este nici apariția „degetelor albastre” ca rezultat al embolizării distale. Un anevrism rupt poate avea manifestările tipice ale colecistitei acute, ca în cazul semnului
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a pacienților”. Calea trans-humerală (1986 Lipchik EO, Sugimoto H) 82% în scop diagnostic, doar 18% în scop intervențional (distanța mare de la locul de puncție - fosa antecubitală și cel de intervenție)44; rata complicațiilor este de 8%, din care tromboza de humerală a fost întâlnită în 0-4% din cazuri 4 cu ischemia membrului superior; risc extrem de mare de spasm arterial. Arteriografia intraoperatorie Necesită o serie de modificări ale tehnicii de arteriografie convențională 64 deoarece toate informațiile trebuie obținute într-o singură expunere
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
atestă gravitatea leziunii profunde și contribuie prin topografie, în context clinic, la aprecierea nivelului focarului lezional în care s-a produs hemoragia. De exemplu: echimoza palpebrală în fracturile de bază de craniu; echimoza brahială și pectorală în fracturile de col humeral descrisa de Hennequine; echimoza scrotală în fracturile de bazin etc. 12.2.6.2. Hematomul Reprezintă o acumulare de sânge în țesuturi sau organe produsă sub acțiunea unui traumatism, când se rup vase de calibru mai mare. El se constituie
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de reparare (sutură, petec, grefă, proteză) se va controla obligatoriu prezența refluxului arterial în capătul distal. Absența acestuia atestă prezența trombozei distale ceea ce necesită extragerea trombectomia. Este obligatorie restabilirea continuității arteriale în punctele critice: iliacă primitivă, femurală comună, poplitee, axilară, humerală. În prezența edemelor dure ale extremității se va recurge la fasciotomie decompresivă (aponevrotomie). Când leziunea coexistă cu fracturi repararea arterială se va face după cea osoasă. Terapia anticoagulantă va fi folosită cu prudență mai ales atunci când există leziuni tisulare întinse
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Tratamentul este nespecific: antialgice, antiinflamatorii și fizioterapie (19). 3. Capsulita adezivă și sindromul umăr-mână Capsulita adezivă a umărului se manifestă prin dureri și limitare a mișcării în articulația umărului, datorită unei îngroșări a capsulei articulare care aderă strâns la capul humeral. Videoscopia articulară indică o micșorare a spațiului articular gleno-humeral. Când la capsulita umărului se adaugă tumefierea dureroasă a mâinii, însoțită de tulburări vasomotorii („sindromul distrofiei simpatice reflexe”), vorbim de „sindromul umăr-mână”(12). După o evoluție de câteva săptămâni, în regiunea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
de „sindromul umăr-mână”(12). După o evoluție de câteva săptămâni, în regiunea afectată pielea prezintă semne de atrofie, în special datorită scăderii sau topirii țesutului subcutanat, care permite punerea în evidență a reliefului tendoanelor contracturate. La examenul tomodensitometric al capului humeral se pune în evidență osteoporoza. Uneori aceasta este difuză, alteori este parcelară. Depunerea de calciu în capsula articulației umărului nu este rară, sugerând că acest calciu resorbit din os este depus anarhic în țesuturile din jur. Tratamentul constă în analgezice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
se aruncă dintr-un cerc cu diametrul de 2,50m (± 5mm), cu axa șoldurilor și axa umerilor perpendiculare pe direcția aruncării. În aceste ultime secvențe, efortul de aruncare este realizat preponderent pe fondul unei puternice tensiuni a musculaturii centurii scapulo humerale. Mișcare unitară de tracțiune a suliței este formată din următoarele mișcări succesive: * s * ridicarea rapidă a cotului și îndoirea lui înainte, deasupra umărului; Discul este format dintr-un corp de lemn sau orice material similar, cu o uchie (jantă) metalică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]