645 matches
-
prăfuit și stacojiu (ecarlate) al stîncei goale și e numit astfel din cauza curiosului miros de viorea pe care-l are daca-l freci. Prin descompunerea și putrezirea continuă a acestei mici plante se produce încet-încet o pătură foarte subțire de humus, care e de ajuns acum pentru a atrage din atmosferă nutriment destul pentru câțiva mușchi negri-mohorîți. Acești mușchi, cari îmbracă deși pământul lângă gropile din Fahlun și Dannemora din Suedia și prin colorarea lor mohorâtă dau un aspect întunecos gropilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Fahlun. Dar ei nu sânt nimic mai puțin decât soli ai morții. Putrezirea lor pregătește loc eleganților mușchi de Alpi (Alpenmoos) după a cărui distrugere urmează în curând alți mușchi, mai verzi și mai spornici, până ce s-a format un humus suficient pentru mură, zmeură și în fine pentru brad. Astfel, dintr-un început 304 r insignifiant se formează o pătură din ce în ce mai mare de humus pe stânca goală și se stabilește o vegetație din ce în ce mai tare și mai spornică, care nu se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
distrugere urmează în curând alți mușchi, mai verzi și mai spornici, până ce s-a format un humus suficient pentru mură, zmeură și în fine pentru brad. Astfel, dintr-un început 304 r insignifiant se formează o pătură din ce în ce mai mare de humus pe stânca goală și se stabilește o vegetație din ce în ce mai tare și mai spornică, care nu se nutrește din humusul care se-nmulțește în loc de-a scădea, după orice generație, ci cu al cărui ajutor numai își trage nutrimentul din aer
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mură, zmeură și în fine pentru brad. Astfel, dintr-un început 304 r insignifiant se formează o pătură din ce în ce mai mare de humus pe stânca goală și se stabilește o vegetație din ce în ce mai tare și mai spornică, care nu se nutrește din humusul care se-nmulțește în loc de-a scădea, după orice generație, ci cu al cărui ajutor numai își trage nutrimentul din aer. Materii vegetale în stare de putrejune le ia orice bură de ploaie din vârful muntelui și le așează la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un individ, un grup, o societate fără amintiri își croiesc cu mare dificultate un viitor care să le fie propriu. Nașterea concomitentă a agriculturii și a scrierii, a crestăturii în piatră și a aratului, comunitatea originară a argilei și a humusului au alăturat scribul și țăranul. Brăzdarul și pana. Pagina cărților noastre vine din latinescul pagus, care înseamnă "cîmp cultivat", iar scrierea greacă numită boustrophédon, care merge de la dreapta la stînga și de la stînga la dreapta, răstoarnă căruța-n drum. Sînt
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai bun asupra buruienilor, bolilor și dăunătorilor. îngră șămintele verzi care cresc repede, cum ar fi muștarul sau rapița, conservă azotul, care în alte condiții s-ar putea pierde, în schimb descompunerea este foarte rapidă, având un efect mic asupra humusului din sol. Materialul proaspăt conduce chiar la un declin al substanțelor organice din sol, stimulând activitatea biologică a solului. îngrășămintele verz, care au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pierde, în schimb descompunerea este foarte rapidă, având un efect mic asupra humusului din sol. Materialul proaspăt conduce chiar la un declin al substanțelor organice din sol, stimulând activitatea biologică a solului. îngrășămintele verz, care au o mare contribuție asupra humusului s-ar putea să nu elibereze așa de mult azot, așa că decizia cu privire la ce îngrășământ verde trebuie folosit depinde de prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ioni, să-i rețină și să-i facă să devină accesibili plantelor în funcție de necesități. Abilitatea solului de a reține cationi este cuantificată prin capacitatea de schimb cationic. Capacitatea de schimb cationic depinde de două elemente importante: particulele de argilă și humusul (materia organică descompusă) din sol. Mineralele argiloase sunt structuri silicatice impure; impuritățile din argilă posedă mici sarcini electrice pozitive care pot fi înlocuite, rezultînd încărcături electrice negative. Materia organică din sol conține grupări carboxilice care disociază și îmbogățesc solul cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
astfel cantitatea de nutrienți accesibilă. 3.1.3. Rolul materiei organice Materia organică din sol este adesea tratată ca o singură entitate, dar în realitate aceasta există sub mai multe forme, în sol existînd tipuri diferite de materie organică sau humus care îndeplinesc funcții diferite în sol. Aceste tipuri pot fi grupate în trei mari categorii: reziduurile de plante și animale proaspete și incomplet descompuse (materia organică activă); produsele și reziduurile organice aflate în stări avansate de descompunere precum și produsele resintetizate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
aflate în stări avansate de descompunere precum și produsele resintetizate de microorganismele solului (proteine, carbohidrați, gume, taninuri, lignine etc); substanțele humice cu greutate moleculară mare ca acizii fulvici, humici și huminici, care sunt în general rezistenți la descompunerea biologică. Termenul de humus este în general aplicat ultimelor două categorii menționate. El este format din grupări funcționale amino, hidroxil și compuși carboxil humici care determină o mare capacitate de schimb cationic iar prin formarea de complexe cu argila solului contribuie la structurarea acestuia
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la schimbul ionic devin, într-o anumită măsură, regulatori ai nutriției plantelor. Unii din acești compuși pot fi preluați direct de către plante, acest lucru fiind posibil ca rezultat al asociațiilor micorizei, activînd și procese fiziologice și biochimice din plantă. Prezența humusului este, de asemenea, considerabil de importantă pentru creșterea culturilor în sens propriu, nefiind numai o potențială sursă de nutrienți. Materia organică activă, pe de altă parte, a fost definită de Allison (1973) ca “materia organică care conține cantități considerabile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe care o oferă ecosistemului solului. Amendamentele organice au și ele importanța lor în solurile tratate, întrucât stimulează organismele antagoniste și prădătoare care pot regla populațiile potențialilor patogeni și dăunători. Investigații mai vechi au arătat că așa numitul "efect al humusului" este asociat cu creșterea activității microbiene din sol, cu reducerea agresivității și capacității de infecție a patogenilor, cu reducerea rezistenței virale și cu reducerea "oboselii solului". Aplicarea îngrășămintelor organice permite prelucrarea de către plante și a unor compuși, cum sunt fenolii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
o bună dezvoltare a plantelor, schimbând raportul între planta gazdă și patogenii sau dăunătorii specifici. De cele mai multe ori, plantele fertilizate rațional devin mai rezistente la atacul patogenilor și dăunătorilor. Prin fertilizarea în cadrul legumiculturii organice, se urmărește: o inducerea formării de humus în sol prin amplasarea de culturi destinate îngrășămintelor verzi, de pajiști temporare sau aplicarea de compost; o creșterea rapidă a plantelor și a rezistenței acestora printr un aport suficient și echilibrat de elemente nutritive, în special K și P; o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
japonez ar fi nu doar grotescă și neavenită, dar și total ineficientă, dacă nu contraproductivă. La fel ca În cazul programelor informatice transferate via internet, decompresia - culturală, În cazul de față - este indispensabilă. Japonia Își renovează gestiunea Întreprinderilor pornind de la humusul său cultural, pentru a câștiga timp În fața marilor competitori industriali. Prezenta carte este o invitație la descoperirea valorilor pe care forja japoneză le elaborează și le testează pentru gestionarea organizațiilor din societatea cunoașterii, aplicându-le totodată sieși. Mesajul vizează mai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
metodologii tehniciști americani Îl lasă sub semnul Întrebării În privința Înfruntării prezentului și a construirii unui viitor viabil. Dacă un asemenea resort se sufocă, să ne Îndreptăm către Extremul-Orient nu pentru a reproduce, lucru de care am fi incapabili, date fiind humusurile noastre culturale, ci pentru a Îmbogăți și a revigora o capacitate creatoare și conceptuală care să elibereze acțiunea. Cu cât Îl privești mai mult pe celălalt Încercând să-l Înțelegi, cu atât afli mai mult, prin contrast, despre tine Însuți
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de cultura sa. E surprinzător să constați că noțiunile acumulate În cadrul multor specializări MBA dobândite În Statele Unite nu sunt aplicate odată cu Întoarcerea În țară a titularilor acestora. S-ar spune că obținerea acestor diplome servește la câștigarea prestigiului, dar apoi humusul național și modurile sale organizaționale preiau repede dominația, fără Îndoială, ca urmare a pregnanței dimensiunii colective. În Întreprinderea japoneză, este important să petreci timp și să plătești cu timp Împărtășit. Așa se urcă În ierarhie, dar asta pune probleme În ceea ce privește
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
prin internet, pentru că nu se exprimă prin cuvinte, ci prin integrarea chi-urilor Întreprinderii, Înțelese ca diferitele niveluri de cunoaștere și de Înțelepciune. Prin dimensiunea sa profundă și invizibilă, Moku-no-chi articulează aceste niveluri, În sensul că el constituie În același timp humusul și rădăcinile lor. El conferă unicitatea Întreprinderii În modul de a acționa, de a trata problemele, de a-și alege și a-și exprima valorile, misiunea și scopul. Incarnează climatul grupului și cultura sa. Prima sarcină a managementului constă În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dominate - sau populară, cultura clasei dominante - sau burgheză, cultura elitelor) a fost înlocuită cu o nouă cultură interclasistă, care se exprimă prin felul de a fi al italienilor, prin noua calitate a vieții lor. Alegerile politice, unindu-se cu vechiul humus cultural, erau un lucru; prinzând acum rădăcini în noul humus cultural, sunt altceva. Un muncitor sau un țăran marxist din anii ’40 sau ’50, în ipoteza unei victorii revoluționare, ar fi schimbat lumea într-un chip: astăzi, în aceeași ipoteză
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a fost înlocuită cu o nouă cultură interclasistă, care se exprimă prin felul de a fi al italienilor, prin noua calitate a vieții lor. Alegerile politice, unindu-se cu vechiul humus cultural, erau un lucru; prinzând acum rădăcini în noul humus cultural, sunt altceva. Un muncitor sau un țăran marxist din anii ’40 sau ’50, în ipoteza unei victorii revoluționare, ar fi schimbat lumea într-un chip: astăzi, în aceeași ipoteză, ar schimba-o în alt fel. Nu vreau să fac
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mea, astăzi, Italia trăiește ceva asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în Germania în zorii nazismului. Și în Italia se asistă în prezent la acele fenomene de omologare și de abandonare a vechilor valori țărănești, tradiționale, regionale, ce au constituit humusul pe care a crescut Germania nazistă. Există o enormă masă de oameni care s-a pomenit fluctuantă, într-o stare de imponderabilitate a valorilor, dar care nu a dobândit încă valorile nou-născute din industrializare. Poporul devine o mică burghezie, dar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
suficientă. Trebuie înțelese și respectate metodologiile de analiză și interpretare, altfel se riscă concluzii greșite. O parte din substanțele organice din ape sunt în continuare cunoscute doar vag, în linii generale, de exemplu cele naturale complexe gen "acizi humici" sau "humus acvatic". Cea mai tipică poluare cu compuși organici biodegradabili este cea cu ape fecaloid-menajere. Biodegradabilitatea practică scade mult până la zero dacă sunt prezente în apă substanțe toxice sau inhibitoare pentru bacteriile ce realizează biodegradarea compușilor organici.Compușii organici din lacuri
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
acid. Terenurile acide sunt în general silicoase (nisipoase) iar cele bazice, calcaroase. Terenurile prea acide pot fi ameliorate prin adaosuri de îngrășământ conținând și var stins. Terenurile prea bazice se tratează prin încorporare de turbă (pH=3,5) sau de humus de frunze de stejar. Terenurile acide sunt în general silicoase (nisipoase) iar cele bazice, calcaroase. Terenurile prea acide pot fi ameliorate prin adaosuri de îngrășământ conținând și var stins. Terenurile prea bazice se tratează prin încorporare de turbă (pH=3
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
stejar. Terenurile acide sunt în general silicoase (nisipoase) iar cele bazice, calcaroase. Terenurile prea acide pot fi ameliorate prin adaosuri de îngrășământ conținând și var stins. Terenurile prea bazice se tratează prin încorporare de turbă (pH=3,5) sau de humus de frunze de stejar. 32 pH-ul și viața acvatică Peștii sunt foarte sensibili la variațiile de pH. Scăderea valorii pH-ului se poate datora unei cantități mai mari de CO2 absorbite, descompunerii accelerate a plantelor acvatice sau ploilor acide
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
fost Albert Howard (devenit, mai apoi, Sir Albert), un cercetător agronom care a lucrat În India, sub patronaj local, mai mult de trei decenii. El a devenit cunoscut În mare măsură datorită procesului Indore, o metodă științifică de obținere a humusului din resturi organice, și, spre deosebire de majoritatea specialiștilor occidentali, era un observator atent al ecologiei forestiere și al practicilor indigene. Preocupat În primul rând de fertilitatea solului și de agricultura durabilă, Howard a remarcat că diversitatea naturală a pădurii și a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
starea de sănătate a solurilor și fertilitatea. Aceasta din urmă nu depinde doar de compoziția chimică, ci și de proprietățile structurale: suprafața solului, gradul său de aerare, puterea de reținere a umidității și stratul de ciuperci (asociațiile micorizale) necesar creării humusului. Unele dintre elementele ce intervin În această complexă interacțiune la nivelul solului, nu toate, puteau fi măsurate cu precizie, În vreme ce altele puteau fi recunoscute de un observator experimentat, dar nu și măsurate ușor. Howard a Întreprins experimente complicate legate de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]