497 matches
-
cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum edafic util de 50 m³/m². Textura este luto nisipoasă uniformă în profil, permeabilitatea pentru apă este mare. Conținutul de humus este 0,84-4,30%. Principalul determinant pedoecologic cu caracter limitativ, este coeziunea slabă și profunzimea solului până la roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă de soluri cele mai răspândite sunt: Cernoziomul cambic este tipul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost identificate, în regiunea cercetată următoarele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază de la un profil la altul, de la argiloasă la argilo prăfoasă, solul fiind bolovănos în stare uscată. Permeabilitatea pentru apă este redusă, cantitatea de humus fiind mică (Gh. Lupașcu, 1993). Erodisoluri sunt soluri erodate sau decopertate atât de intens, încât orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol (materialul parental este adus la zi prin eroziune accelerată sau alunecări de teren). Se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
elementul De-, la origine Da-, considerat de unii cercetători nume preelenic al pământului, corespunzând grecescului Gă (gē), "pământ"; alții apropie acest element de radicalul indo-european *gdho-, din care ar proveni grecescul chton, "pământ", sanscritul Kșám, forma iliră dam și latinescul humus 442. Evenimentele esențiale din roman se desfășoară fie în apropierea sărbătorii Sf. Gheorghe (dispariția săgeții lui Lixandru, semn că porțile lumii celeilalte îi sunt acestuia deschise 443), fie aproape de cea a Sf. Dumitru (dispariția lui Iozi, nunta Oanei când "s-
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un proces de încălzire. Perioada mai - septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse , favorizând insolația, creșterea strugurilor și acumulare a zaharu lui. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textură luto nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile. Iată de ce, Grasa de Cotnari, de exemplu, nu s-a adaptat în nici o altă podgorie din România sau din lume. Podgoria a fost mereu dăruită cu „buna potrivire de oameni înțelepți și de la natura”. (Mihail Sadoveanu ). Tehnologie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Și toți cu chef, nici unul teafăr, Și cum sfârșim să-ncepem iarăși. Răpiți paharele cu palma, Iar pe pahar să strângă pumn Și să cântăm cu toți de-a valma Diac tomnatic și alumn; Cântăm adânc un: De profundis. Perennis humus erit rex. Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s? S-au dus pe veci! Bibamus Ex. (1878) Casa memorială Mihai Eminescu. ION BĂNUȚĂ ( n. 1914 la Siliștea, comuna Căteasca, județ ul Argeș , d. 1986) Ion Bănuță în vizită la Editura
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dacă umiditatea este 40 zile, în funcție de temperatură și umiditatea solului. Dacă umiditatea este prea redusă, ouăle nu mai eclozează și pier. Apar larvele, care la început sunt transparente. În primul și al doilea an de existență larvele se hrănesc cu humus și substanțe organice în descompunere. La sfârșitul celui de al doilea an își pierd transparența, regumentul devine chitinos și capătă o culoare galbenă-portocalie. emperaturile ridicate din timpul verii și uscăciunea pronunțată întrerup activitatea larvelor, care coboară în straturile mai profunde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
acid. Terenurile acide sunt în general silicoase (nisipoase) iar cele bazice, calcaroase. Terenurile prea acide pot fi ameliorate prin adaosuri de îngrășământ conținând și var stins. Terenurile prea bazice se tratează prin încorporare de turbă (pH=3,5) sau de humus de frunze de stejar. Terenurile acide sunt în general silicoase (nisipoase) iar cele bazice, calcaroase. Terenurile prea acide pot fi ameliorate prin adaosuri de îngrășământ conținând și var stins. Terenurile prea bazice se tratează prin încorporare de turbă (pH=3
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
stejar. Terenurile acide sunt în general silicoase (nisipoase) iar cele bazice, calcaroase. Terenurile prea acide pot fi ameliorate prin adaosuri de îngrășământ conținând și var stins. Terenurile prea bazice se tratează prin încorporare de turbă (pH=3,5) sau de humus de frunze de stejar. 32 pH-ul și viața acvatică Peștii sunt foarte sensibili la variațiile de pH. Scăderea valorii pH-ului se poate datora unei cantități mai mari de CO2 absorbite, descompunerii accelerate a plantelor acvatice sau ploilor acide
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
japonez ar fi nu doar grotescă și neavenită, dar și total ineficientă, dacă nu contraproductivă. La fel ca În cazul programelor informatice transferate via internet, decompresia - culturală, În cazul de față - este indispensabilă. Japonia Își renovează gestiunea Întreprinderilor pornind de la humusul său cultural, pentru a câștiga timp În fața marilor competitori industriali. Prezenta carte este o invitație la descoperirea valorilor pe care forja japoneză le elaborează și le testează pentru gestionarea organizațiilor din societatea cunoașterii, aplicându-le totodată sieși. Mesajul vizează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
metodologii tehniciști americani Îl lasă sub semnul Întrebării În privința Înfruntării prezentului și a construirii unui viitor viabil. Dacă un asemenea resort se sufocă, să ne Îndreptăm către Extremul-Orient nu pentru a reproduce, lucru de care am fi incapabili, date fiind humusurile noastre culturale, ci pentru a Îmbogăți și a revigora o capacitate creatoare și conceptuală care să elibereze acțiunea. Cu cât Îl privești mai mult pe celălalt Încercând să-l Înțelegi, cu atât afli mai mult, prin contrast, despre tine Însuți
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de cultura sa. E surprinzător să constați că noțiunile acumulate În cadrul multor specializări MBA dobândite În Statele Unite nu sunt aplicate odată cu Întoarcerea În țară a titularilor acestora. S-ar spune că obținerea acestor diplome servește la câștigarea prestigiului, dar apoi humusul național și modurile sale organizaționale preiau repede dominația, fără Îndoială, ca urmare a pregnanței dimensiunii colective. În Întreprinderea japoneză, este important să petreci timp și să plătești cu timp Împărtășit. Așa se urcă În ierarhie, dar asta pune probleme În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
prin internet, pentru că nu se exprimă prin cuvinte, ci prin integrarea chi-urilor Întreprinderii, Înțelese ca diferitele niveluri de cunoaștere și de Înțelepciune. Prin dimensiunea sa profundă și invizibilă, Moku-no-chi articulează aceste niveluri, În sensul că el constituie În același timp humusul și rădăcinile lor. El conferă unicitatea Întreprinderii În modul de a acționa, de a trata problemele, de a-și alege și a-și exprima valorile, misiunea și scopul. Incarnează climatul grupului și cultura sa. Prima sarcină a managementului constă În
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
metasternului sunt acoperite de elitre. Primul sternit abdominal, în partea sa mediană mai lung decât sternitul 2, sternitele 2-5 au dimensiuni aproximativ egale, iar sternitul 6 este alungit cu vârful rotunjit. Femurele ușor măciucate, iar tibiile subțiri. Insecte întâlnite în humus, resturi vegetale descompuse, rădăcinile arborilor și în lemn putred. În fauna noastră 7 specii, fiind posibilă existența a încă 2 specii. Petri semnalează în mod eronat specia C. minutissimum întâlnită numai în Munții Alpi. Alte specii: Cephennium regale Holdhaus, C.
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
coxele posterioare o prelungire triunghiulară. Coxele mediane și posterioare ușor depărtate între ele. Picioarele subțiri, cu femurele ± măciucate spre vârf. Corpul de regulă negru. Insectele trăiesc în litiera pădurilor, mușchi de copac, lemn putred, în resturi vegetale, mai rar în humus sau furnicare. În fauna României 7 specii. 1 Stenichnus scutellaris Müller & Kunze Corpul negru, negru-maroniu, mai rar maroniu-roșcat de nuanță închisă. Antenele și picioarele roșcate, cu femurele întunecate. Palpii galben-roșcați. Există exemplare galben-roșcate, unicolore. Capul mai îngust decât pronotul cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Elitrele ovale, ele prezintă câte 2 gropițe bazale care nu sunt întotdeauna bine separate. Vârful elitrelor acoperă cea mai mare parte a pigidiului. Coxele posterioare cotangente sau ușor depărtate între ele. Corpul ± alungit. Coleoptere răspândite în litieră, mușchi de copac, humus și furnicare. În fauna noastră 8-9 specii. Alte specii: Nevraphes deubeli Ganglbauer, N. verticicornis Reitter. 1 Nevraphes elongatulus Müller & Kunze Oval-alungit, negru sau castaniu. Antenele și picioarele roșcate, iar palpii și tarsele au o nuanță mai deschisă. Capul mai îngust
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
marginilor laterale ale pronotului și baza sa prezintă câte o bordură bine conturată. Pronotul lipsit atât de o cută mediană bazală cât și de un șanț median antebazal. Cuprinde specii tericole răspândite în litiera pădurilor, mușchi de copac și în humus, mai rar în furnicare. La noi 7 specii. 1 Scydmoraphes leptocerus Reitter Corpul roșcat sau roșcat-maroniu. Antenele și picioarele roșcate, cu palpii și tarsele de nuanță mai deschisă. Capul mai îngust decât pronotul cu ochii bombați, prevăzut cu rugozități punctate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
iar unghiurile lui posterioare sunt obtuze. Elitrele ovale, convexe, suprafața elitrelor prezintă o punctuație fină și rară, iar pubescența lor este culcată, fină, relativ deasă. Cuta humerală a elitrelor lățită, bine conturată, situată lângă o impresiune bazală ușor adâncită. În humus. l=0,9 mm. 9 Genul Euconnus Thomson Capul oval, între cap și pronot se intercalează un gât scurt ce atinge 1/3 din lungimea capului la nivelul ochilor. Tâmplele lungi. Al 2-lea articol al palpilor labiali de aproximativ
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
paie putrede și în bălegar. l=0,55-0,58 mm. 2 Oligella intermedia Besuchet Corpul maroniu-închis. Antenele cu articolele 4-8 alungite. Bordura marginilor laterale ale pronotului bine conturată în jumătatea lor postmediană. Specie răspândită în nordul și centrul Europei. În humusul de la rădăcinile arborilor bătrâni. l=0,59-0,64 mm. 5 Genul Micridium Motschulsky Articolele antenale 6-8 ovale, lipsite de o știrbitură antebazală. Jumătatea anterioară a pronotului cu 2 strii discale, ușor convergente anterior. Elitrele ovale, prevăzute cu câte 2 dungi
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de regulă mică (0,7m0,8m); Hibernare=stare de activitate redusă a unor animale ce cad în amorțire șiși reduc considerabil metabolismul în timpul sezonului rece; Hidrosferă= înveliș de apă sub formă lichidă și solidă care există pe/și sub Pământ; Humus= parte organică din componența solului, provenită din descompunerea lentă a materialului de origine vegetală și animală; I ,,Iarba rea crește repede, iar cea bună încetul cu încetul.’’ Iaz= bazin acvatic format prin bararea naturală sau provocată de om a unui
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
vechile cariere de piatră etc.) și posibilitățile lor de amenajare; modul cum factorii climatici acționează în cuprinsul terenului cercetat; se vor executa un număr de profile de sol în urma cărora să se poată determina: tipul genetic, grosimea solurilor, conținutul în humus și substanțe nutritive din sol, gradul de eroziune, etc.; se observă condițiile hidrologice, și anume: nivelul apelor freatice și chimismul lor, gradul de sărăturare și înmlăștinare, apele naturale ce pot fi folosite pentru udatul plantelor (izvoare, iazuri), necesitatea efectuării unor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
nutritive, permeabil, structurat, cu textură mijlocie și cu pH neutru sau slab acid; un astfel de pământ permite dezvoltarea unui larg sortiment de plante lemnoase, erbacee și floricole. Specialiștii recomandă următorul tip de amestec: 40% pământ de țelină, bogat în humus, 30% nisip de râu, grosier, 15% compost și 15% turbă. Amenajarea grădinilor alpine este indicat să se facă într-o perioadă lipsită de ploi, zăpadă, îngheț, cu 2-3 luni înainte de perioada plantări speciilor lemnoase, pentru ca pământul să se taseze suficient
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pe o infrastructură de rezistență, sau fără infrastructură (numai 1-2 cm nisip), dacă se folosește pentru staționarea autoturismelor și solul este suficient de rezistent. Au forma unui grilaj de beton, format din casete în care se introduce un strat de humus pe care se seamănă ierburi rezistente la secetă și călcare (Festuca rubra, Festuca ovina, (păiușul), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Agrostis tenuis, Poa annua (firuță) ș.a. Apare astfel o suprafață gazonată care nu se distruge prin tasarea de către roți, deoarece acestea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Valea Iepei Pe văile înguste și joase, precum și pe versanții dealurilor din est și vest ale localității predomină cernoziomurile. Acestea au o fertilitate naturală foarte ridicată, care de regulă nu se realizează datorită eroziunii ce înlătură orizontul de acumulare a humusului și deficitului de saturație din timpul verii. Au fost folosite între anii 1962-1989 și poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]