333 matches
-
peste mine întîmplările în voia lor!" Se trânti iar pe pat, căutând să alunge gândurile, care totuși veneau să-l chinuiască, întocmai ca niște vrăjmași fără îndurare. În răstimpuri îi soseau în ajutor zgomote de afară, schimbarea santinelei, câte un huruit de motor, câte un strigăt mânios... Apoi prânzul... Și iar gândurile, mereu gândurile... Spre seară auzi pașii plutonierului: poate că-l cheamă pretorul... Se bucură. Barem va mai scăpa de tirania gândurilor. Plutonierul împinse ușa de perete și rămase în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care se putea spune despre ei. Burta lui Shirley cea grasă se bălăngănea maiestuos dintr-o parte în alta, iar când am luat-o în brațe s-a înmuiat precum untul în mâinile mele. A început să toarcă, cu un huruit lung și lent ca al unui sistem de încălzire care se aprinde. Am mângâiat-o după urechi o vreme, sporind huruitul, și apoi am lăsat-o jos; s-a întins pe acoperiș și a adormit instantaneu, moleșită de căldură. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
am luat-o în brațe s-a înmuiat precum untul în mâinile mele. A început să toarcă, cu un huruit lung și lent ca al unui sistem de încălzire care se aprinde. Am mângâiat-o după urechi o vreme, sporind huruitul, și apoi am lăsat-o jos; s-a întins pe acoperiș și a adormit instantaneu, moleșită de căldură. Când am mutat găleata, zgomotul a trezit-o și a deschis un ochi, surprinsă, m-a privit ofensată pentru un moment și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
lui Jordan s-a amplificat. —Uite, mi-a spus, ridicându-se, birourile de acolo sunt goale acum. Putem vorbi între patru ochi. M-a condus pe coridorul central și am trecut de lift, spre cealaltă parte a etajului. Aici, fără huruitul calculatoarelor și fără voci, liniștea era aproape sinistră. O serie de prize, cu forma decupată în covorul gri, se întindeau de-a lungul podelei la intervale egale; întreaga podea fusese ridicată artificial pentru a adăposti rețeaua electrică de dedesubt. De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mușcau de-a dreptul din deal. FÎșii de teren, tăiate de mașini pe șenile, ca niște modele ornamentale, se strecurau printre ele. Un drum provizoriu făcea legătura Între șantier și strada principală. Deodată răsună o sirenă undeva peste rîu și huruitul motoarelor și al mașinilor care reverberase pînă atunci sub cerul Întunecau fu redus la tăcere. Trei camioane porniră dinspre cantină spre șantier. Fiecare camion avea, se pare, destule ajutoare și, privind insistent zona luminată, mi-am dat seama că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ochii. Dacă nu zic nimic, sper să tacă din gură. Sunt sigură că îl știi. Nu-i răspund. —Te-ai uitat vreodată la DreamBoat? Buf! Roțile lovesc pista de aterizare cu un bufnet puternic. Avionul aleargă pe pistă, cu un huruit infernal. Doamne, a fost cam tare! exclamă Lydia. O să-l întreb pe Mike ce naiba a fost în capul lui. — Nu Mike a aterizat, spun pe un ton oarecum plictisit. Ci copilotul. Lydia, poți să mă scuzi un minut? Doar asigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
fost păcat să se trezească prea repede din această beție care-i costa cât viața, se cuibăresc apoi în pat sub cearceafuri, îmbrățișați. Ea îi simte în liniștea nopții inima și pulsul, tot ce în organismul lui e mișcare, un huruit în stomac, învăluit de ecou, produs ca într-o cameră goală, un ușor spasm în intestine, care-l face să tresară. Ea îl mângâie ușor la ceafă, acolo unde se află întregul ghem de reflexe, se va trezi? Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
urmă o să fim împreună, gândește ea, ațipește pe banchetă zgâlțâită din când în când de denivelări. Viața anostă de zi cu zi își lăsase asupra ei amprenta, parcă rămăsese tot undeva în oraș, departe, confuz, dormea percepând vag în creier, huruitul mașinii, ușoara trepidație a carcasei metalice. La un moment dat se trezi. Lăsă geamul în jos. Mașina staționa. Se aflau într-o pădure, de undeva de aproape venea un miros plăcut de apă. Era noapte. Astă seară n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
auzi un șuierat În interiorul submarinului și apoi zgomotul de fond al stației radio. Pilotul vorbi cu glas scăzut Într-un microfon. Un scafandru apăru În cadrul hubloului și le făcu semn cu mâna. Pilotul Îi răspunse la salut. Un plescăit, un huruit profund și submersia Începu. După cum vedeți, Întreaga sanie coboară În apă, explică pilotul. Deoarece submarinul nu e stabil la suprafață, folosim sania atât la urcare, cât și la coborâre. Cam pe la adâncimea de treizeci de metri părăsim sania. Prin hublou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
el. Continuau așadar să respire aerul din propriile rezervoare, pentru eventualitatea că gazele din atmosfera astronavei erau toxice. — Sunteți gata cu toții? — Gata! Barnes apăsă butonul pe care scria marcajul „DESCHIDERE“. Semnul cu „AJUSTAREA ATMOSFEREI“ Începu să clipească. Apoi, cu un huruit, ușa alunecă lateral, Întocmai ca o ușă de avion. Pentru moment, Norman nu văzu decât Întunericul de dincolo de ușă, Înaintară cu precauție, luminându-și calea cu lanternele, și văzură niște grinzi și o tubulatură complexă. — Verifică aerul, Beth. Beth scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ajunseră la ușa carcasei interioare. Arăta ca și ușa exterioară. — Folosim aparatele de respirat? — Nu știu. Putem risca? Fără a mai aștepta, Beth desfăcu repede panoul cu butoane, apăsă pe butonul „DESCHIS“, iar ușa se dădu În lături cu un huruit. Dincolo era și mai Întuneric. Intrară. Norman simți moliciunea de sub picioare și Își Îndreptă lanterna spre covorul bej. Fasciculele lanternelor brăzdau Încăperea În lung și-n lat, dezvăluind silueta bej a unei console cu trei fotolii tapițate, având spătarele Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
unul din fotolii. Materialul moale, cu aspect de piele naturală, era aproape prea confortabil. Auzi un gâlgâit: oare era umplut cu apă? — Sper că n-ai de gând să zbori cu ventuza asta, râse Ted. — Nu, nu. — Ce-i cu huruitul ăsta? Norman avu un moment de panică simțind cum fotoliul Îi Învăluie Întreg corpul, strângândui umerii și șoldurile. Căptușeala din piele Îi Înconjură capul, acoperindu-i urechile, apoi fruntea. Se cufundă tot mai adânc, dispărând În fotoliul care parcă Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și șoldurile. Căptușeala din piele Îi Înconjură capul, acoperindu-i urechile, apoi fruntea. Se cufundă tot mai adânc, dispărând În fotoliul care parcă Îl Înghițise. — Dumnezeule!... Apoi fotoliul avu o mișcare bruscă, aducându-l pe Norman lângă consola de control. Huruitul se opri. Și apoi nimic. — Probabil că fotoliul a „crezut“ că vrei să zbori, opină Beth. Hm, făcu Norman, Încercând să-și controleze respirația și pulsul care o luase razna. Măntreb cum mai ies de-aici? Doar mâinile Îi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
În sticla ecranului imaginea familiară. Afurisita aia de sferă! Se Întrebă dacă aveau să știe vreodată ce se Întâmplase cu adevărat. Își aminti de luminițele ca niște licurici. Și ce spusese Harry? Ceva despre o spumă. Spuma. Norman auzi un huruit și privi afară prin hublou. Submarinul se afla În mișcare. Eliberat din ancore, minisubmarinul galben plutea la mică distanță de fundul oceanului, pe care se reflectau luminile sale strălucitoare. Norman apăsă pe butonul intercomului. — Beth? Beth? — Sunt aici, Norman. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
jur. Sfera se deschisese: ușa ei se căsca largă și neagră. „Asta era“, Își zise. „Imaginează-ți că se Întâmplă ceva și se va Întâmpla“. Ceea ce Înseamnă că, dacă Își va imagina că ușa sferei se va Închide... Cu același huruit grav, sfera se Închise. ...sau se va deschide... Sfera se deschise din nou. — Mai bine să nu-mi forțez norocul, spuse el cu glas tare. Ușa rămase deschisă. Privi cu atenție prin spațiul ușii, dar nu văzu decât un Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Parcă scăpase de o mare povară și avea chiar îmbucurătoarea senzație că se simte mai bine, că alunecarea sa către sfîrșit a fost pentru un timp suspendată. Prin geamul deschis răzbătea tropotul patrulelor călări, iar undeva în depărtare se auzea huruitul unei tanchete: "Au luat-o în serios domnii, își zise în gînd. Mîine dimineață vom afla și lista arestaților, va fi un proces, ziarele vor scrie din plin și așa va trece anul. Oricum, e un an cîștigat, nu unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în ele ca o dulceață a unor păreri de rău. Când a ajuns la o cotitură și la un pod, a văzut aproape, numai la o zvârlitură de băț, două căprioare care stăteau neclintite pe costișă, părând a asculta ceva. Huruitul moale al căruței se amesteca în zvonul apei. Nu s-au tulburat nici când au văzut calul. Mai târziu au deslușit că este și o altfel de ființă între acele lemnișoare uscate și ciudat alcătuite. După ce s-au dus ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în șir indian, așezarea lor în ceva ce ar semăna cu niște bănci de școală, fotolii de spectacol, canapele din parc sau ceva în genul ăsta. Totuși, dacă faci un efort cât de mic, poți auzi, din timp în timp, huruitul abia perceptibil al unui motor (să fie un autoturism?, un microbuz? - ce idee și la ăștia, dom’le, să pui la un aparat de zbor un motor de Dacie!, să râdă și curcile, nu alta!) ba, chiar, scrâșnetul unor frâne
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cu ele avioanele Mustang... În jurul lui, americanii Își părăseau cămăruțele și se Înghesuiau la ferestre. Demarest arătă spre coloanele de fum care se ridicau dinspre docurilor din nordul Shanghai-ului. Deși erau la peste șaisprezece kilometri depărtare, Jim auzi un huruit puternic peste orezăriile pustii, un tunet uitat care răsuna mult timp după ce explodaseră bombele. Sunetele bubuiau În geamuri, un vag ultimatum dat prizonierilor pasivi din Lunghua. Jim cercetă cu privirea norii de fum, În căutarea unor urme de avioane americane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
alergînd pe poartă și o porniră spre cîmpul din apropiere. Deja cerul era plin de parașute, baldachinele albastre și roșii plutind În jos În orezăriile aflate la vreo opt sute de metri distanță de lagăr. Zgomotul avionului B-29 slăbi, ajungînd un huruit Înfundat. Jim fu tentat să-l urmeze pe Price și pe oamenii lui și să se ofere să-i ajute. Parașutele aterizaseră În spatele unui vechi sistem de tranșee. Pierzîndu-și cumpătul, englezii alergau În toate direcțiile. Price se urcă pe parapetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
viață și moarte. În pietrele din care a fost zidit se ascunde secretul unei zămisliri, secretul primordial al vieții ce nu poate fi despărțită de moarte. În întregul lui, acest templu bizar - ale cărui porți scot, atunci când se deschid, un huruit de Roată Cosmică - ne dezvăluie un adevăr al începuturilor lumii. Edificiul are, chiar în centru, o încăpere interzisă accesului zilnic; doar preotul coboară aici o dată pe an, la miezul nopții, pentru a aduce jertfe și a oficia ritualuri legate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
și mare în direcția forturilor, pe o geană de cer siniliu, căzută deasupra pădurii. Stâlpul barierei cobora lent, închizându-ne singurul drum peste podul de piatră, aruncat de-a curmezișul unui gât cu ape negre. Opriți lângă linia ferată, auzirăm huruitul garniturii de cazane și văzurăm cum trenul se apropie cu ochii de sânge și cu steaua palidă din frunte. Vagoanele goale trecură cu zgomot asurzitor de fierărie ciocănită pe macazuri, până ce, în sfârșit, privirile ne alunecară de pe ultima cisternă înnegrită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
domnișoarei T. de a se pensiona. Pot în sfârșit să-ți descriu fabrica. Azi după-amiază, simțindu-mă satisfăcut după ce am terminat crucea (Da! Este gata și dă biroului dimensiunea spirituală de care avea nevoie), m-am dus să vizitez zumzetul, huruitul și șuieratul fabricii. Scena care mi-a întâmpinat privirea a fost în același timp captivantă și respingătoare. La Levy Pants, tipul originar de fabrică primitivă a fost conservat pentru posteritate. Dacă s-ar putea ca Institutul Smithsonian, această ladă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
DE ACEST LUCRU, FU DEZAMĂGIT. MARELE JUDECĂTOR VA FI NEMULȚUMIT ȘI EL. MARIN SE AȘEZĂ PE SCAUN ALĂTURI DE TÂNĂR ȘI ÎȘI FIXĂ CONȘTIINCIOS CENTURA DE SIGURANȚĂ. PILOTUL ÎL AȘTEPTASE PE EL SĂ INTRE, PENTRU CĂ ACUM UȘILE SE ÎNCHISERĂ CU UN HURUIT, SCAUNELE SE CLĂTINARĂ IMPERCEPTIBIL, DUPĂ CARE PASAGERII AUZIRĂ ZGOMOTUL ÎNFUNDAT AL REACTOARELOR ȘI SIMȚIRĂ PRESIUNEA DATORATĂ ACCELERAȚIEI CRESCÂNDE. PRESIUNEA CONTINUĂ CÂTEVA MINUTE, CÂT TIMP AVIONUL SE RIDICĂ ÎN AER. APOI ZGOMOTUL REACTOARELOR ÎNCETĂ BRUSC, IAR NAVA ÎȘI ÎNCEPU CĂLĂTORIA PRIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
o trecătoare Îngustă printre munți, un fel de defileu pe care Fima Îl zări la Începutul dealurilor abrupte. Își dădu seama că aerul devenise cenușiu din cauza prafului care se ridica de pe șenile. Începu să audă vag, dincolo de dangătul clopotului, un huruit surd de motoare. Cumva știa că misiunea sa era să-i aștepte În defileu, În locul În care drumul traversa munții. Să-i țină de vorbă până când vor sosi ajutoare care să blocheze canionul. Începu să alerge din toate puterile. Gâfâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]