KorAP: Find »[drukola/base=iț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 12 >

286 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

t produsul unui proces organic ? i nu al unei adun? turi artificiale. �n alt articol, Iorga �? i exprimă din nou p? rerea c? �na? iunile nu pot fi nimicite�. Aceasta este credin? a pe care Iorga o va proclama p�n? la sf�r? ițul vie? ii94. �ntre timp, mul? i ofi? eri lucizi de pe front, at�ț de carier? c�ț ? i mobiliza? i, sperau tot mai mult c? Iorga va lua conducerea. ?eicaru �? i amintea de o vizit? f? cut? acas? la Iorga, la Ia? i, �n septembrie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cum relateaz? Iorga, unii ar fi preferat Harkovul pentru c? se află la o distan?? de circa o mie cinci sute de kilometri). Lingouri de aur ? i unele relicve istorice au fost de asemenea trimise �n Rusia spre depozitare. Pe la sf�r? ițul lunii iulie, �n partea de sud a frontului, armata rom�n? a pornit la M? r?? ți o mi? care de �nv? luire �mpotriva for? elor inamice. A fost o relativ? reu? it?; cu toate acestea, germanii au atacat �n for?? �n zona M? r?? e

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de sud a frontului, armata rom�n? a pornit la M? r?? ți o mi? care de �nv? luire �mpotriva for? elor inamice. A fost o relativ? reu? it?; cu toate acestea, germanii au atacat �n for?? �n zona M? r?? e?ți la sf�r? ițul lui iulie. S?a declan? at cea mai mare b? ț? lie din campania rom�n?. Au fost lupte cr�ncene ? i pierderi cutremur? toare de partea rom�n? �n timpul �ncle? ț? rilor corp la corp; dar rom�nii au r? mas neclinti

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
erau rare. Fiul cel mai mare al lui Iorga, Petru, lupta �n linia �nt�i. �n zilele acestea de team? , veneau uneori din furtună de fier ? i foc unele ? tîrî �ntunecate neconfirmate. Alteori, ? tîrî lini? titoare aduceau speran??. �n cele din urm? , la sf�r? ițul lui august 1917, B? ț? lia de la M? r?? ți s? a �ncheiat. Armata rom�n? a r? mas pe pozi? îi. Iorga (? i al? i istorici rom�ni) a considerat rezultatul drept o victorie rom�neasc? 97, ceea ce este oarecum

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i?au demonstrat depravarea ? i lipsa de disciplin? , comi? �nd o mul? ime de crime 101. Iorga �? i amintea de zvonurile false ? i fantastice care circulau ? i at�rnau că un nor �ntunecat deasupra Rom�niei neocupate 102. Spre sf�r? ițul lui octombrie, Iorga anun? a �n ziarul s? u c? �maximali? ții� (a? a �i numea el pe Lenin ? i partidul acestuia) controlau St. Petersburgul. Istoricul �n? elegea evolu? ia ? i accelerarea procesului revolu? ionar. A conchis c? , sacrific�ndu? l pe Robespierre, Revolu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia sau caracterul catolic al domeniilor habsburgice erau amenin? ațe. Dar r? zboiul continuă �nc? pe frontul de vest. Concentr�ndu?? i for? ele, germanii au declan? at un ultim efort �n vară lui 1918. N?au reu? it. Spre sf�r? ițul lui septembrie, Bulgaria a cerut armisti? iu, urmat? imediat de Turcia. Dinspre Salonic, s�rbii ? i alia? îi lor francezi �mpingeau ne�ncetat spre nord. Aceast? �naintare victorioas? nu a r? mas neobservat? nici la Ia? i, nici la Bucure

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cerut armisti? iu, urmat? imediat de Turcia. Dinspre Salonic, s�rbii ? i alia? îi lor francezi �mpingeau ne�ncetat spre nord. Aceast? �naintare victorioas? nu a r? mas neobservat? nici la Ia? i, nici la Bucure? ți. Pe la sf�r? ițul lui octombrie, Imperiul austro? ungar s? a dezmembrat. Istoricul I. Nistor ? i I. Flondor, am�ndoi na? ionali? ți rom�ni bucovineni ? i prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cern? u?i, contrabalans�nd c�teva slabe ini? iative

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe care profesorul Bancroft n? ar fi putut s? o scrie altfel � ? i �l descria �n final pe Wilson că pe un �profesor de istorie ? i un academician lini? țiț�119. Nu putem dec�ț s? remarc? m cu triste? e la sf�r? ițul secolului al XX-lea c? pre? edintele Wilson, ca ? i Iorga ? i fondatorul Cehoslovaciei, un alt profesor universitar, Ț. �G. Măsar? k (care a vizitat Ia? ul �n 1917 ? i era prieten at�ț cu Woodrow Wilson c�ț ? i cu Nicolae Iorga) erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tot mai multe voci. Al? îi, cu mult mai pu? ine merite �n realizarea unirii dec�ț Iorga, �? i croiau drum spre averea public?. Chiar dac? pe Iorga �l revoltă, cu această se ocupă ? i se ocup? politică. �n cele din urm? , la sf�r? ițul lui decembrie, Iorga a plecat de la Ia? i ? i s? a �ntors la Bucure? ți. Nu avea dec�ț dispre? fă?? de un oră? care tr? ise sub ocupă? ie inamic? , numindu? l �oră? ul ru? inii�. Remarcă �n atitudinea locuitorilor acestuia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a sa de la V? leni fusese serios avariat? , a �nchiriat o cas? modest? , iar prima lui ac? iune a fost s? asigure reapari? ia �Neamului rom�nesc�. Că �ntotdeauna, ziarul �nt�mpina mari dificult?? i financiare. �n sf�r? it, la sf�r? ițul anului 1919, prin subscrip? ie public? , Iorga ? i?a putut permite o re? edin?? pe m? sur? , �n ? oseaua Bonaparte. Se apropia de cea de a cincizecea aniversare. Regina Maria i? a fost de mare ajutor, d? ruindu? i rafturi de stejar pentru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
putere de lovitură din martie 1920. Dac? atunci c�nd s? a produs lovitură opozi? ia nu s? a putut uni, aceasta s? a datorat mai ales ostilit?? îi permanente ? i apolitice a lui Iorga fă?? de Stere. Pe la sf�r? ițul lui 1921, aceast? ostilitate steril? a reu? it s? duc? de r�p? �Federa? ia�. Liberalii au continuat (�n timpul guvernului Averescu) s? arbitreze procesul politic. Dac? Iorga era ? eful opozi? iei, el reprezenta cea mai loial? opozi? ie fă?? de Coroan

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga a avut o alt? ? ans? politic?; �ncercarea a e? uat. Maniu s? a consultat cu Iorga pentru a asigura majoritatea parlamentar? a guvernului �n Camer? 54. Prin ianuarie 1922, guvernul a fost format de Br? tianu. Lucrul acesta marca sf�r? ițul ambiguit?? îi postbelice. Fusese realizat? stabilizarea. Iorga numea acest sistem �dictatură deghizat? a lui Br? tianu�55. Prin 1922, regele, regina ? i chiar ? i prin? îi Carol ? i Nicolae erau �mpotriva lui Iorga, propun�nd că �Iorga s? fie trimis

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i curia? i că ? i evreii de macabeeni. Iorga spunea �ntotdeauna c? , dac? evreii vor s? aib? rela? îi mai bune cu rom�nii, acest lucru trebuie s? fie rezolvat pe calea inimii, el neput�nd fi legiferat. La sf�r? ițul verii lui 1929, �n timpul tulbur? rilor s�ngeroase care au izbucnit la Ierusalim, Iorga a declarat c? nimeni nu se putea a? tepta la nimic de la palestinieni, care r? m?seser? tot timpul barbari, dar c? Ierusalimul era la fel de sacru pentru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Eminescu, era con? tient de problema aceasta ? i pomenea mereu de �proletariatul condeiului�. E ciudat c? Iorga nu a lansat niciodat? o campanie serioas? de alfabetizare, dat fiind c? mai mult de 50% din populă? ie era analfabet?. Pe la sf�r? ițul toamnei lui 1922, amarul studen? ilor a dus la o grev? studen? easc? general? 109. Mi? carea această studen? easc? de dreapta a coincis cu excese antisemite similare ale studen? ilor din universit?? ile din Ungaria, Austria, Polonia ? i Lituania

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ilor. Cuza ? i?a �nceput atacurile �mpotriva lui Iorga ? i a leg? turilor lui cu Aristide Blank �n Adunarea Na? ional?. �n acest cadru, el putea apela �n voie la faimoasele sale aforisme ? i admonest? ri. Aceste atacuri au fost declan? ațe pe la sf�r? ițul lui 1920, s? au intensificat prin 1921, ? i au devenit ulterior tot mai virulente. Ele p? reau s? fie axate pe o schem? oarecum monoton? ? i se �ncheiau cu �Iorga este finan? at de Blank! �141 Cuza inten? iona s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acceptabile cu A.�C. Cuza, iar ca prim? ministru l? a f? cut pe acestă senator. Rela? ia această, chiar dac? se r? cîșe �ntre timp, bazat? mai mult pe simpatia personal? dec�ț pe compatibilitatea politic? , a durat aproape p�n? la sf�r? ițul sf�r? ițului. William Oldsen spunea urm? toarele despre Iorga: �Nu era doar antisemit, ci ? i militant �n aceast? direc? ie�. Apoi: �Iorga avea s? r? m�n? antisemit toat? via? a�. Iar �n final c? ��n realitate, Iorga nu este cu adev? raț uman

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
A.�C. Cuza, iar ca prim? ministru l? a f? cut pe acestă senator. Rela? ia această, chiar dac? se r? cîșe �ntre timp, bazat? mai mult pe simpatia personal? dec�ț pe compatibilitatea politic? , a durat aproape p�n? la sf�r? ițul sf�r? ițului. William Oldsen spunea urm? toarele despre Iorga: �Nu era doar antisemit, ci ? i militant �n aceast? direc? ie�. Apoi: �Iorga avea s? r? m�n? antisemit toat? via? a�. Iar �n final c? ��n realitate, Iorga nu este cu adev? raț uman sau liberal

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i �n alte institu? îi de �nv??? m�nt superior, la Liga Cultural?. ?i �n cadrul diverselor organiza? îi din Rom�nia. Mai erau ? i ? colile �nfiin? ațe de Iorga �n dou? ?? ri latine �ndr? gite de el, Fran? a ? i Italia. La sf�r? ițul anilor �30, baz�ndu? se pe descoperirile arheologice geto? trace, Iorga a �ncercat s? �nfiin? eze un institut �n Albania. ?coală din Fran? a de la Fontenay aux Roses era destul de aproape de Paris, a? a c? studen? îi ? i savan? îi rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Pe vremea c�nd era purt? tor de cuv�nt al Adun? rîi, Iorga ? i?a exprimat opiniile fă?? de ? elurile politicii externe a Rom�niei Mari, stabilind o strategie pe termen lung, care a suferit pu? ine schimb? ri p�n? la sf�r? ițul zilelor sale. Pentru el, trecutul, prezentul ? i viitorul Rom�niei alc? tuiau o entitate organic?. Existau anumi? i factori permanen? i, neschimba? i ? i care nu puteau fi modifică? i �n istorie, astfel �nc�ț politică extern? era determinat? de ace? tia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Prin 1926, Mare? alul Averescu era un admirator al lui Mussolini. Dup? numirea să, �n aprilie 1926, au urmat noile alegeri, la fel de corupte că ? i legea electoral?. Guvernul Averescu a ob? inut majoritatea �n pofida voin? ei populare 204. Pe la sf�r? ițul lui 1925, cu toate �zigzagurile� s? m?n? toriște ale lui Iorga ? i ură lui pentru Stere, fuziunea devenise o necesitate at�ț pentru Maniu c�ț ? i pentru Mihalache. Dup? ce au candidat pe o list? comun? �n alegerile din 1926, �n octombrie al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Br? tianu, singurul liberal care a devenit carolist ? i care fusese din cauza aceasta exclus din Partidul Liberal), Gheorghe Br? tianu a �nfiin? at propriul s? u Partid Liberal, numit �Gheorghi? ții� sau �Neoliberalii�. Vintil? Br? tianu a murit la sf�r? ițul anului 1930. Ceilal? i membri ai clanului erau dezorienta? i, Ducă a �ncheiat ulterior un ț�rg cu Carol. Iorga consideră c? Palatul se află acum sub influen? a lui. Iorga a stabilit leg? turi str�nse cu Carol. I

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? , gra? ie unei alte dezam? giri din partea lui Argetoianu, nici m? car soldă? îi ? i ofi? erii din armat? nu?? i primiser? soldă. Dat fiind c? regele Carol era de acord cu m? șurile propuse de Rist, la sf�r? ițul lunii mai 1932, Iorga ? i?a dat demisia. Astfel c? , la sfatul lui Iorga, de? i nu de bun? voie, regele ? i?a �ndreptat din nou privirile spre partidele politice 86. Lunile urm? toare au constituit o perioad? de e? ec trist �n via

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i cu comuni? ții, de? i a murit �n groaznică �nchisoare comunist? de la Sighet. Prima lui ac? iune a fost o mi? care de apropiere de Corporatism ? i de fascism. Liberalii tr? seser? unele concluzii din e? ecul lor de la sf�r? ițul anilor �20 ? i din experien? ele tr? ițe �n timpul Depresiunii. Nouă politic? liberal? urma s? fie foarte neliberal?. Ea a �nsemnat industrializarea for? at? (cu accent pe industria grea ? i pe cea de armament) finan? at? nu de b? nci

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ale acestei politici (numit? �neoliberal? �) s? au f? cut sim? ițe abia �n 1938 ? i numai din cauza intensific? rîi periculoase a opozi? iei G? rzii de Fier. Decalajul pre? urilor din agricultur? a fost stabilit la nivelul de 59,4% pe la sf�r? ițul anului 1940, iar standardul de via?? era cu 33% p�n? la 64% mai sc? zut dec�ț cel din 1916. Standardul de via?? al Rom�niei era cel mai sc? zut din Balcani. Guvernul promulga moratorii tot mai avantajoase �n privin? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rom�nilor a lui Giurescu este alc? tuit? din trei volume. Primul volum (Bucure? ți, 1935) trateaz? istoria rom�nilor de la �nceputuri p�n? la 1432. Cel de al doilea volum (Bucure? ți, 1937) se ocup? de perioada cuprins? �ntre sf�r? ițul domniei lui Alexandru cel Bun ? i cel al domniei lui Mihai Viteazul. Volumul al treilea (Bucure? ți, 1942) conținu? istoria rom�nilor de la 1601 p�n? la 1821. Giurescu a scris ? i o istorie cuprinz? toare a Rom�niei: Istoria rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]