325 matches
-
Mt. 9, 22; Mc. 5, 34; 10, 52; Lc. 8, 48; 18, 42), nu înțelegem că Domnul a spus că se mântuiesc în general toți cei care cred oarecum, ci se mântuiesc numai dacă credința lor este urmată de fapte (Iac. 2, 17). Astfel, Domnul a spus cuvintele acestea numai iudeilor care trăiau după lege și fără cusur, cărora le lipsea numai credința în Domnul”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a, cap. XIV, 108.4.-108.5., în PSB, vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cusur, cărora le lipsea numai credința în Domnul”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a, cap. XIV, 108.4.-108.5., în PSB, vol. 5, p. 446) „Nu-i de ajuns numai să crezi, pentru că și dracii tremură de Dumnezeu (Iac. 2, 19) și totuși vor fi pedepsiți. De aceea trebuie să fim cu multă luare aminte asupra vieții noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XI, VII, în PSB, vol. 23, p. 141) „Faptul doar de a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în Duhul. Drept aceea, trebuie să o arate descoperită în sporirea prin fapte sau lucrând și luminând în lumina faptelor. Căci zice Apostolul: Arată-mi credința ta din faptele tale și eu îți voi arăta faptele mele din credința mea (Iac. 2, 18). El arată aici că credința harului se vede din faptele poruncilor, precum poruncile se lucrează și luminează prin credința din har. Căci credința este rădăcina poruncilor, mai bine zis izvorul care le udă spre creștere. Ea se împarte
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia..., vol. II, p. 25) „Dar va zice, poate, cineva: Dar am credința, și mi ajunge credința în El pentru mântuire. Îi va răspunde acestuia Iacov, zicând: Că și diavolii cred și se cutremură (Iac. 2, 19); și iarăși: Credința fără fapte moartă este, precum și faptele fără credință (Iac. 2, 20). Dar cum și credem în El sau cum îi credem Lui în privința celor viitoare, noi, care nu-L credem în privința celor vremelnice și prezente
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
poate, cineva: Dar am credința, și mi ajunge credința în El pentru mântuire. Îi va răspunde acestuia Iacov, zicând: Că și diavolii cred și se cutremură (Iac. 2, 19); și iarăși: Credința fără fapte moartă este, precum și faptele fără credință (Iac. 2, 20). Dar cum și credem în El sau cum îi credem Lui în privința celor viitoare, noi, care nu-L credem în privința celor vremelnice și prezente, și de aceea suntem amestecați cu cele pământești și trăim trupului, oștindu-ne împotriva Duhului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că simpla credință în Domnul nostru Iisus Hristos poate să mă mântuiască. Căci aceasta este cu neputință de nu vei dobândi și iubirea față de El prin fapte. Doar despre credința simplă s-a spus: Și dracii cred și se cutremură (Iac. 2, 19)”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta întâi, cap. 39, în Filocalia..., vol. II, p. 58) „Credința cea ipostaziată este credința efectivă și lucrătoare, prin care Cuvântul lui Dumnezeu se arată în cei activi, întrupat în porunci. Iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spre Tatăl, în care se află El după fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 3, rp. 25, în Filocalia..., vol. III, p. 101) „... în Hristos credința se face arătată prin împlinirea poruncilor. Căci credința fără fapte este moartă (Iac. 2, 26), precum și faptele fără de credință”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 234) „Credință oarbă are acel care nu împlinește prin credință poruncile dumnezeiești. Căci dacă poruncile dumnezeiești sunt lumină, e vădit că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cei ce ne prigonesc pe noi (Mt. 5, 44). Și ne poruncește să facem altele multe, din care să se arate credința noastră în El. Numai atunci trebuie să zicem că suntem credincioși. Căci fără acestea credința noastră este moartă (Iac. 2, 20) și noi înșine suntem morți<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința crește pe măsura faptelor și a virtuților. Credința este în ele înseși ca o credință vie și mereu mai puternică. Iubirea mereu sporită este o manifestare a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care constă dintr-o simplă teorie e declarată de scrierile Sfinților (de Scripturi) nefolositoare, poți înțelege și din următoarele. A spus unul dintre Sfinții ucenici: Tu crezi că unul este Dumnezeu? bine faci; dar și demonii cred și se cutremură (Iac. 2, 19). Ce vom zice deci față de acestea? Cum va adeveri deci Hristos, spunând că a avea viața veșnică înseamnă a cunoaște pe Unul și adevăratul Dumnezeu și, împreună cu El, pe Fiul? Socotesc că trebuie să spunem despre cuvântul Mântuitorului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cincea, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 531) „Bună e deci credința, căci ne pregătește pentru harul dat de Dumnezeu, în timp ce îndoiala ne păgubește. Căci omul care se îndoiește e nestatornic în toată căile lui, precum s-a scris (Iac. 1, 8), și nu va primi de la Domnul nimic”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 667) „... să primim cu bucurie și cu dragoste pe mama tuturor bunătăților
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ieremia credință? Ba da. Ea era ca cea a celor ce l-au purtat pe slăbănog. Deci vina a fost a poporului. Așa e și în cazurile asemănătoare. Căci nu degeaba s-a spus: Mult poate rugăciunea lucrătoare a dreptului (Iac. 5, 16)”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 387, în Filocalia..., vol. XI, p. 393) Eterodocșii „Neamurile să se obișnuiască cu cei care locuiesc lumea (creștinii - n.n.), iar cei ce locuiesc lumea să primească cu dragoste pe cei ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cele o sută și ceva de pagini, având în vedere că tibetanii nu au aproape deloc legume, fructele le apar numai în vise, peștii înoată doar în poveștile puținilor localnici care au întâlnit străini, iar elementul original este untul de iac, pus în orice, de la ceai la dulciuri, trecând și prin ceea ce numai ei au curajul să numească „supe“... Această reținere de la a acorda oricărui popor rang de „școală“ gastronomică funcționează însă și în cazul unor națiuni care și-au creat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu se găsește în tine: "Orice-a gândit un om singur, fără s-o fi citit sau s-o fi auzit de la alții, cuprinde o sămânță (s.n.) de adevăr. De aceea cărțile vechi, pe cari oamenii nu le scriau numai iac-așa numai ca să le scrie, ci pentru că gândise ceva, ce le apăsa inima, și voiau s-o spuie și altora, cărțile vechi eu unul le citesc și găsesc între lucruri abstruse unele semințe de lumină (s.n.), pe cari apoi le
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Anii au trecut și... Aveam nevoie de un colaborator. Cum căpătasem deja două oferte, mă aflam în postura cabalinei urechiate a lui Buridan între cele două căpițe de fân, când mă întâlnesc cu Piștanu’ - Ce faci Valer? Cam ingândurat... - Păi... iac’așa [...] - Lasă-i naibii pe amîndoi, îți dau eu unul. Ia-l pe Zănoagă. N’am greșit, deși Zănoagă bufnește uneori că se putea și mai bine: Piștanu’ nu-i băgase de seamă impulsivitatea... de Berbec. Și, cantonându-mă exclusiv în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de elevi, sau care se impun a fi redescoperite de elevi în timpul jocului . Jocul didactic poate fi utilizat în orice moment al procesului didactic și poate fi sub formă de rebus, aritmograf, etc. 2.4.10. Instruirea asistată de calculator (IAC) Calculatorul, considerat de Alvin Toffler cea mai mare schimbare în sistemul de cunoaștere, de la inventarea tiparului, este o prezență din ce în ce mai puternică în școli. El aduce schimbări în: organizarea învățării, în conducerea învățământului, în cercetarea pedagogic. Computerul în general și instruirea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sau pe Jaques în vreunul din tiparele psihologiei elizabetane ni se par greșite deoarece psihologia elizabetană era contradictorie, derutantă și confuză, iar Hamlet și Jaques sunt mai mult decât tipuri. Deși Raskoinikov și Sorel ilustrează anumite teorii psihologice, ei nu iac acest lucru decât incomplet și cu intermitențe. Uneori Sorel se comportă într-un mod cât se poate de melodramatic. Crima inițială a lui Raskoinikov nu este în mod adecvat motivată. Aceste cărți nu sunt în primul rând studii psihologice sau
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
celelalte. *1 De obicei însă problemele în legătură cu "literatura și societatea" sunt puse mai îngust și mai exterior. Se formulează întrebări ou privire la relațiile dintre literatură și o anumită 133 situație socială, un anumit sistem economic, social și politic. Se iac încercări de a descrie și a defini influența exercitată de societate asupra literaturii și de a stabili și judeca care e locul literaturii în societate. Această abordare sociologică a literaturii este practicată mai ales de cei care subscriu la o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Frunzele copacilor îngălbenesc și cad, iar păsările călătoare se pregătesc să plece în țările calde. Bate vântul, cade bruma. Vietățile mărunte se ascunde în pământ, sub scoarța copacilor sau sub covorul de frunze uscate. Oamenii și unele animale sălbatice își iac provizii pentru iarna ce va veni. În primele luni de toamnă se coc fructele se recoltează legumele și unele cereale, înfloresc tufănelele și crizantemele. Oamenii se îmbracă mai gros, folosesc umbrela sau pelerina pentru a se apăra de ploaie. În
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
nu-i În stare să urmeze nici măcar clasa Întâia: a uitat tabla Înmulțirii, de când s’a dedulcit la rigla de calcul, iar apoi la mașinăria aia infernală de calculator. Cât despre adunare, se descurcă numai când e vorba de datorii. Iac’așa ar rămâne ca Bulă, repetent, Întru adeverirea lui „repetitio mater studiorum est“... De când cochetează cu biologia, și-a găsit o scuză: cică asta ar fi o reacție de apărare; uitând, face loc la altă informație, cea necesară momentului. Vai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în 1916. Omul meu așa îi spunea bunica ori de câte ori vorbea despre dânsul avusese o presimțire neagră, încă din clipa când a primit ordinul de chemare în concentrare. Era convins că n-are să se mai întoarcă... Cum așa? o întrebam eu. Iac-așa bine, cum îți spun!... Uite, mi-aduc aminte exact, parcă s-a întâmplat ieri. Pe la începutul lunii iunie, tocmai ne întorsesem într-o seară din țarnă, cu un car cu coșolină. Când să intrăm în ogradă, vătășelul de la primărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
constituie doar asigurarea cadrului general al problemei privind integrarea tehnologiilor informaționale în predare, aspect deosebit de actual în momentul de față în școala românească și nu numai. Interesul crescut al tuturor profesorilor universitari din toate domeniile pentru instruirea asistată de computer (IAC) poate fi probat prin numeroasele activități științifice din toate centrele universitare românești, care au ca temă acest subiect. Dar acest mijloc didactic nu a fost la fel de prezent ca în ultimii ani în curricula universitare. Două sînt motivele pentru care IAC
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
IAC) poate fi probat prin numeroasele activități științifice din toate centrele universitare românești, care au ca temă acest subiect. Dar acest mijloc didactic nu a fost la fel de prezent ca în ultimii ani în curricula universitare. Două sînt motivele pentru care IAC a fost păstrată la periferia curricula universitare în România cu toate consecințele ce au decurs din această abordare: 1. orientarea preponderent teoretică a curricula universitare, în defavoarea abordării practice; IAC înseamnă în alți termeni know-how, 2. diminuarea numărului de ore în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în ultimii ani în curricula universitare. Două sînt motivele pentru care IAC a fost păstrată la periferia curricula universitare în România cu toate consecințele ce au decurs din această abordare: 1. orientarea preponderent teoretică a curricula universitare, în defavoarea abordării practice; IAC înseamnă în alți termeni know-how, 2. diminuarea numărului de ore în planurile de învățământ pentru toate disciplinele a forțat conceptorii de curricula să selecteze conținuturi considerate fundamentale și mijloace de transmitere mai comode, mai puțin cronofage și mai puțin supuse
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
referim aici la cronofagie, care este o problemă deosebit de importantă, în condițiile în care lecția normală în România durează 50 de minute, iar in alte țări, ca în Germania, de exemplu, doar 45 de minute. Comparând aici aceste limite ale IAC cu cele referitoare la IP, sub rezerva că în ceea ce privește IAO nu avem încă cercetări experimentale care să ducă la analize mai pertinente și că aceste limite sînt expresia unor persoane nespecializate, observăm totuși că există unele similitudini, care pun sub
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învățarea prin descoperire, iar prezența profesorului, în cadrul formal este necesară. Concluzii la inovațiile tehnologice Noile tehnologii informaționale vizează, cu siguranță un element de inovare în societate cu efecte vizibile în educație. Ca inovație educațională in România, instruirea asistată de computer (IAC) se găsește încă la jumătatea drumului dintre necesitate și rezistență, iar interesul pentru utilizarea computerului nu va fi prea curând pe deplin afirmat nici măcar în învățământul universitar românesc. Instruirea asistată de computer readuce în discuție problema instruirii programate la lecțiile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]