331 matches
-
mesaje În timp real. Pe de o parte, poate fi vorba despre o evoluție În cadrul paradigmei epistolare: schimbul se intensifică, mesajul se simplifică, așa Încît nici nu mai e nevoie să scrii ceva pentru a comunica, rămîne suficient să ai iconul on-line pentru ca cei cu care ești În linie să știe că te pot aborda oricînd. Mesajul devine unul foarte simplu: „sînt aici”. Dar, la o privire mai atentă, schimbarea este totuși paradigmatică: mesajele În timp real sînt o copie a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
meniu orizontal cu opțiunile de lucru (modul de lucru meniu sistem):File, Edit, View, Format, Tools, Program, Window, Help. La selectarea unei opțiuni apare un submeniu vertical, de unde se alege mai departe subopțiunea dorită. − bara cu instrumente care conține butoane (icon uri) dispu se orizontal. Acestea pot fi active sau nu, în funcție de starea curentă de lucru. Prin aceste butoane se poate apela, sub o altă formă, o suboperațiune din meniul sistem. − fereastra de comandă care conține un cursor și permite introducerea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Free Tables), interogări (Query); • Class Libraries - librării de clase; • Documents se pot declara videoformate (Forms), rapoarte (Reports), etichete (Labels); • Code - programe (Programs), aplicații (Aplications); • Other - alte componente: meniuri (Menus), fișiere de tip text (Text Files); • Other Files - alte fișiere utilizate: icon-uri, fișiere .BMP etc. Toate aceste componente sunt înglobate în proiect, care constituie baza pentru crearea aplicației în format executabil. 9.1.1. Structura liniară O structură liniară este constituită dintr-o succesiune de comenzi, dintre cele admise și în
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
a Europei. Noile tipare de cultură populară americană sunt exportate în Europa și în diverse părți ale lumii ca replici subversive, ironice sau carnavalești ale modelelor europene care le inițiaseră. Supereroul modern, fie că este uman, fie că este robotizat, iconuri feminine contemporane precum păpușa Barbie sau Madonna, tiparul vampirului Dracula, personificare a răului în general sau impersonare a laturii întunecate din noi înșine sunt descrise în cartea Adinei Ciugureanu ca replici moderne, secularizate ori androgine ale modelelor arhetipale sacre, mitice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
astfel descrisă ca formă de reciclare voită a tiparelor culturale europene, dar și ca formă de autocitare ironică, subminantă. Ne-am putea întreba de ce americanii s-au preocupat de fragmentarea sau dezorganizarea unor forme culturale stabile pentru a obține noi iconuri, clișee și reproduceri. Răspunsul pe care îl propune Efectul de bumerang este dubla influență a culturii industriale și a interesului crescând al oamenilor pentru experimentarea plăcerilor materiale și distracția populară, într-o societate a cărei creștere economică și bunăstare generală
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
-ul este menit să reprezinte o anume cultură de masă și un anume stil de viață, al căror studiu este crucial pentru înțelegerea caracterului centrifugal al culturii populare americane și a impactului acesteia asupra culturii europene. În mod similar, studiul iconurilor, cόpiilor și tiparelor noi de cultură americană este relevant pentru înțelegerea unor forme sau manifestări recente de cultură locală. Când am scris această prefață, în 2002, am avut convingerea că Efectul de bumerang nu va trece neobservat și că sintagma
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
culturii populare se găsesc miturile, credințele și valorile unui popor sau ale unei comunități, care, potrivit cercetătorilor, formează "grila culturală" prin care națiunea sau comunitatea este validată. Casa este structurată pe două etaje: primul, "etajul artefactelor", include obiecte și per-soane: iconuri, stereotipuri, eroi, celebrități, reale sau imaginare. Etajul doi este reprezentat de manifestările reale ale "obiectelor și persoanelor" prin artă și ritualuri cotidiene. Acoperișul clădirii semnifică viața de zi cu zi a oamenilor, în care se experimentează concret forme mai mult
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
existenței noastre cotidiene. Ce alt motiv am avea să transformăm personajele reale sau imaginare în celebrități sau eroi și să le cultivăm în acest mod, dacă nu identificarea lor cu valori fundamentale ale existenței umane? Ce ne face să creăm iconuri și idoli și să ținem la loc de cinste simple obiecte despre care credem că îi reprezintă (ca, de exemplu, accesorii ale cântăreților rock, poze sau obiecte ce ne amintesc de staruri de cinema)? Imaginile și idolii pe care ni
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iconic al Americii exact cum se vede pe sine pură, imaculată pe fundalul întunecat al spațiului, nobilă și aducătoare de pace cu puterea de a-și sprijini credințele cu acțiuni, deschizând mereu calea cu un pas înaintea noastră 15". Alte iconuri populare, care ne amintesc de credința în libertatea individuală și, în general, de mitul "cetății de pe colină", sunt steagul american și Statuia Libertății. Pe lângă acestea, ar mai fi, potrivit lui Nachbar și Lause, încă două iconuri care au creat imagini stereotipe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pas înaintea noastră 15". Alte iconuri populare, care ne amintesc de credința în libertatea individuală și, în general, de mitul "cetății de pe colină", sunt steagul american și Statuia Libertății. Pe lângă acestea, ar mai fi, potrivit lui Nachbar și Lause, încă două iconuri care au creat imagini stereotipe ale Americii: mașinile și cărțile de credit. Ambele produc iluzia de mișcare și libertate financiară nelimitată. Înrădăcinate în credința puternică în libertatea individuală, aceste două imagini creează foarte bine contextul pentru unul dintre cele mai
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
chiar și Frankenstein al lui Mary Shelley, care este trecut de obicei la categoria monștri, prezintă câteva din caracteristicile vampirului. * Dracula este însă cel care stabilește o nouă "tipologie", urmată îndeaproape de numeroși discipoli, devenind, în ciuda multiplelor fațete, un adevărat icon al culturii populare din secolul al XIX-lea71. Potrivit lui Leatherdale, Dracula lui Bram Stoker reprezintă o combinație "între tradiția răufăcătorului de tip byronian sau gotic și ceea ce numim femme fatale, îmbrăcate într-o aură folclorică 72". Raymond McNally, însă, îl descrie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
culture), ca de-mistificare ori "creolizare" a modelelor culturale, astfel încât să se potrivească gustului general al maselor? Capitolul 4 Fecioara-martir și doamna agresivă O componentă importantă a "etajului artefactelor" (etajul unu al casei culturii populare) este, potrivit lui Nachbar și Lause, iconul 107. Acesta este expresia credințelor și valorilor pe care le presupune baza edificiului casei culturii populare și împarte spațiul primului etaj cu "eroii și celebritățile", cele-lalte două categorii majore din clasa artefactelor. În capitolele anterioare, am discutat despre dezvoltarea eroului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
reprezentări iconice feminine, majoritatea religioase, modele de viață pentru tinerele creștine, cu un puternic impact asupra unei categorii de populație. Aceste reprezentări au constituit obiectul de studiu al cercetătorilor culturii populare și nu numai care au descris, comparat și sortat iconurile feminine în "adevărate" și "virtuale"108, "personale", "locale" și "culturale", "pure" și "funcționale"109. În capitolul de față ne propunem să ne ocupăm de iconurile feminine medievale în literatură și în artele vizuale, reprezentări care ar putea să fie sursa
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de studiu al cercetătorilor culturii populare și nu numai care au descris, comparat și sortat iconurile feminine în "adevărate" și "virtuale"108, "personale", "locale" și "culturale", "pure" și "funcționale"109. În capitolul de față ne propunem să ne ocupăm de iconurile feminine medievale în literatură și în artele vizuale, reprezentări care ar putea să fie sursa de inspirație generatoare de iconuri în cultura populară contemporană, cum ar fi, de exemplu, Madonna, păpușa Barbie și "super-femeia" Rosie the Riveter (Rosie Nituitoarea). Potrivit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
virtuale"108, "personale", "locale" și "culturale", "pure" și "funcționale"109. În capitolul de față ne propunem să ne ocupăm de iconurile feminine medievale în literatură și în artele vizuale, reprezentări care ar putea să fie sursa de inspirație generatoare de iconuri în cultura populară contemporană, cum ar fi, de exemplu, Madonna, păpușa Barbie și "super-femeia" Rosie the Riveter (Rosie Nituitoarea). Potrivit teoriei lui Umberto Eco legată de întoarcerea noastră constantă la Evul Mediu 110, iconurile menționate ar reprezenta revenirea noastră la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fie sursa de inspirație generatoare de iconuri în cultura populară contemporană, cum ar fi, de exemplu, Madonna, păpușa Barbie și "super-femeia" Rosie the Riveter (Rosie Nituitoarea). Potrivit teoriei lui Umberto Eco legată de întoarcerea noastră constantă la Evul Mediu 110, iconurile menționate ar reprezenta revenirea noastră la epoca în care s-a născut modernitatea timpurie, deși teoreticienii culturii populare le consideră ilustrări tipice ale perioadei postmoderne. Iconul, cuvânt de proveniență grecească (gr. Eikón = imagine, similitudine), este în general descris fie ca
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Potrivit teoriei lui Umberto Eco legată de întoarcerea noastră constantă la Evul Mediu 110, iconurile menționate ar reprezenta revenirea noastră la epoca în care s-a născut modernitatea timpurie, deși teoreticienii culturii populare le consideră ilustrări tipice ale perioadei postmoderne. Iconul, cuvânt de proveniență grecească (gr. Eikón = imagine, similitudine), este în general descris fie ca imagine sau obiect bidimensional, fie ca obiect tridimensional, cu conotații religioase sau laice. Re-prezentările tradiționale se referă în primul rând la obiecte de cult din epoca
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
credințele și valorile laice, au apărut sporadic și au circulat masiv abia în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Industrializarea, producția de masă și mass-media sunt factorii care au dus la apariția și răspândirea unui număr impresionant de iconuri populare. Ca și cele religioase, iconurile populare "sunt obiecte semnificative care îi adună la un loc, în grup sau comunitate, pe cei care cred în ele, exprimă credințele și valorile elementare ale acestui grup și îi conferă puteri magice 111
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sporadic și au circulat masiv abia în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Industrializarea, producția de masă și mass-media sunt factorii care au dus la apariția și răspândirea unui număr impresionant de iconuri populare. Ca și cele religioase, iconurile populare "sunt obiecte semnificative care îi adună la un loc, în grup sau comunitate, pe cei care cred în ele, exprimă credințele și valorile elementare ale acestui grup și îi conferă puteri magice 111". Prin urmare, iconul real sau imaginar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și cele religioase, iconurile populare "sunt obiecte semnificative care îi adună la un loc, în grup sau comunitate, pe cei care cred în ele, exprimă credințele și valorile elementare ale acestui grup și îi conferă puteri magice 111". Prin urmare, iconul real sau imaginar are trei caracteristici: este un obiect, exprimă o anumită credință populară și are o funcție "magică" pentru oamenii ale căror valori le întruchipează. Cu alte cu-vinte, iconul este un obiect învestit cu semnificații de către grupul care crede
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
acestui grup și îi conferă puteri magice 111". Prin urmare, iconul real sau imaginar are trei caracteristici: este un obiect, exprimă o anumită credință populară și are o funcție "magică" pentru oamenii ale căror valori le întruchipează. Cu alte cu-vinte, iconul este un obiect învestit cu semnificații de către grupul care crede în el și îl folosește în acest scop. Existența sa depinde de cei care l-au creat, îl recunosc ca atare și se bucură de el împreună. Deși în general
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un obiect învestit cu semnificații de către grupul care crede în el și îl folosește în acest scop. Existența sa depinde de cei care l-au creat, îl recunosc ca atare și se bucură de el împreună. Deși în general neanimat, iconul nu este un obiect pasiv, din moment ce acționează asupra celor care cred în el, modelându-i în funcție de simbolistica sa și înde-plinindu-și astfel misiunea pentru care a fost creat. Există, cu siguranță, sute de exemple de iconuri populare moderne, care ne înconjoară
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
împreună. Deși în general neanimat, iconul nu este un obiect pasiv, din moment ce acționează asupra celor care cred în el, modelându-i în funcție de simbolistica sa și înde-plinindu-și astfel misiunea pentru care a fost creat. Există, cu siguranță, sute de exemple de iconuri populare moderne, care ne înconjoară în viața de zi cu zi, de la steagul național, monumente și clădiri oficiale, la mașini, telefoane, televizoare, ipod-uri, bluejeans și jucării. * Încercarea de a sugera că există o posibilă le-gătură între reprezentări aparținând iconografiei religioase
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
origine aristocratică, îmbrăcate în haine elegante, care simbolizau bogăția și buna-creștere120. Dacă imaginile cu fecioarele-martir le învățau pe adolescente comportamentul cast, păpușile reprezentând femei tinere le ofereau modele de viață plăcută, socială, lipsită de griji. Astfel, luând în considerare aceste iconuri, se conturează două direcții opuse care stăteau la baza educației unei adolescente. O direcție religioasă, care le pregătea, prin forța exemplului, pentru o viață pioasă, acasă sau în mă-năstire, dacă descopereau că au vocație, și o direcție lumească, care le
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
călugăreau 121. Cele două tipuri de reprezentări funcționau în mâinile părinților ca "unelte" pedagogice pentru ceea ce se considera, la acea vreme, ca fiind o educație "completă". Când, în 1958, păpușa Barbie a apărut pe piață, a devenit cu repeziciune un icon cultural, invadând atât viața copiilor, cât și pe cea a adulților. Există în America numeroși colecționari de păpuși Barbie, cei mai renumiți fiind adulți de ambele sexe, cu colecții cuprinzând între 5 000 și 12 000 de păpuși. Se organizează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]