486 matches
-
1938, passim; Perpessicius, Opere, VIII, 82-83; Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Predescu, Encicl., 489; Ion Șiugariu, Viața poeziei, îngr. Marcel Crihană, Timișoara, 1999, 40-42, 155-157; Satco-Pânzar, Dicționar, 69; Rachieru, Poeți Bucovina, 164-167; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999, 174-179. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
din flori al Mariei lui Ilie, despre care știm că a dat gospodari Înstăriți satului, cum este feciorul ei mai mare, Ionuț. După ce i-a murit soțul, unul care umbla prin sat și vindea iconițe, oamenii din sat zicându-i Iconarul, probabil i-a căzut cu tronc și așa s-a născut Toader, care nu mai purta numele de Țăran, ci Vodă, probabil numele acelui Iconar, pentru că al mamei lui nu avea cum să fie, aceasta păstrând numele soțului defunct. Țin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
murit soțul, unul care umbla prin sat și vindea iconițe, oamenii din sat zicându-i Iconarul, probabil i-a căzut cu tronc și așa s-a născut Toader, care nu mai purta numele de Țăran, ci Vodă, probabil numele acelui Iconar, pentru că al mamei lui nu avea cum să fie, aceasta păstrând numele soțului defunct. Țin minte că o vreme acesta era pădurar comunal și organiza echipe de muncitori care marcau pădurile ce urmau să fie tăiate și organiza echipe de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948). A. s-a format ca scriitor în ambianța grupării „Iconar”, fiind unul dintre fondatori. Debutase în revista „Junimea literară” (1931), în care va fi prezent, aproape număr de număr, până în 1935. A mai colaborat cu versuri, proză, publicistică literară și culturală la „Glasul Bucovinei”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 8, 10, 11, 15, 19; Perpessicius, Opere, VIII, 80; Predescu, Encicl., 41; Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Doina Cernica, „Neuitatele plaiuri natale”, „Crai nou”, 1993, 813; Satco-Pânzar, Dicționar, 11-12; Rachieru, Poeți Bucovina, 31-32; [George Antonescu], „Iconar”, 1997, 6 (semnează Gheorghe Hrimiuc-Toporaș, George Bodea, Emil Satco, Liviu Papuc); Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 163-176. G.H.-T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
polonezi (Adam Mickiewicz) și chinezi (Li Tai Pe) îi apar în „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei”, „Neamul românesc”, „Făt-Frumos”, „Luceafărul”, „Bucovina” ș.a. A semnat și D. Timoteiu. Cu încercările poetice și prin traduceri T.-A. se apropie de grupul iconarilor, lirica sa reprezentând „un ostrov din cele mai exotice în literatura iconariștilor” (Perpessicius). Însă nici versurile, nici proza din Făt-Frumos în frac (1944) nu sunt decât exerciții prin nimic menționabile. În schimb, traducerile, asupra cărora se oprește și Perpessicius, atrag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
națională mi-au fost acceptate toate trei: „Iisus”, „Sf. Ilie” și „Sf. Gheorghe”, cea din urmă fiind selectată din cele peste 300 de lucrări ca fiind una din cele 19 lucrări reproduse în catalogul expoziției, alături de lucrări ale unor renumiți iconari din țară precum: Lucreția Crăciun, Vladimir Midvichi, Elena Constantin, Valeriu Stoica, Costel Bogatu, Stela Costache, Georgeta Maria Iuga și alții. Iconarii aveau o experiență destul de mare în domeniul iconografic, mărturie fiind și bogatul c.v. artistic pe care îl dețineau fiecare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
300 de lucrări ca fiind una din cele 19 lucrări reproduse în catalogul expoziției, alături de lucrări ale unor renumiți iconari din țară precum: Lucreția Crăciun, Vladimir Midvichi, Elena Constantin, Valeriu Stoica, Costel Bogatu, Stela Costache, Georgeta Maria Iuga și alții. Iconarii aveau o experiență destul de mare în domeniul iconografic, mărturie fiind și bogatul c.v. artistic pe care îl dețineau fiecare. Am considerat-o dovadă și m-a determinat să nu iau în seamă chiar toate vorbele celor ce se ocupă cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-ți sufletul, spunându-ți supărările. E foarte greu, dar atunci când crezi că poți să realizezi ceva cu ajutorul lui Dumnezeu, reușești, numai prin post și rugăciune; sunt două lucruri care sunt obligatorii după părerea mea, dacă vrei să fii un iconar cu har Dumnezeiesc. Nici eu nu am crezut că am să realizez vreodată icoane, dar după cum vezi, căile Domnului sunt foarte întortocheate și niciodată nu știi ce te poate aștepta la prima cotitură de drum. Icoanele fac parte dintr-o
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
am crezut că am să realizez vreodată icoane, dar după cum vezi, căile Domnului sunt foarte întortocheate și niciodată nu știi ce te poate aștepta la prima cotitură de drum. Icoanele fac parte dintr-o categorie aparte în care artistul, sau iconarul mai bine spus trebuie să redea acea stare de spirit ce poate acapara pe orice privitor și a-l determina să îngenuncheze, deschizându-și sufletul. E foarte greu să creezi o lucrare care să fie tratată de cei din jur
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de mântuire a păcatelor sale, trăind cu speranța zilei de mâine care poate va fi mai bună cu ajutorul lui Dumnezeu. Acea stare de spirit ce se formează între lucrarea creată de artist și sufletul omului este starea pe care meșterul iconar o redă cu ajutorul pensulei sau al dălților descărcând acea energie din interiorul său redând-o în lucrări, purificând-o pentru a fi un obiect de cult religios. Munca pe care o depui pentru realizarea unei icoane este mai puțin greoaie
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
reproduci. În schimb importantă e sfințenia ei, pe care trebuie să o realizezi, motiv pentru care nu toate icoanele ce sunt expuse în diferite locuri de cult, au acea energie care te acaparează în fața lor, decât doar unele în care iconarul ce a realizat-o a reușit să-i redea acea scânteie Dumnezeiască. În toamna anului 2002, Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populară București a organizat cea mai mare expoziție dedicată lemnului, fiind prima și singura
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
podiumului, așteptând cu înfrigurare decizia definitivă a Marelui Juriu: Viitorul! Însă poporul egiptean a formulat magistral raportul dintre cele două entități adverse: "Timpul se teme de piramide!". Aici, în căsuța asta frumoasă, locuiau singuri cei doi frați Răzmeriță, amândoi pictori iconari. Înzestrați cu darul picturii, discreți și modești, își câștigau cele necesare traiului pictând icoane. Produsul lor finit era solicitat de toate mănăstirile din Moldova și nu numai; mănăstirile românești de pe muntele Athos erau și ele beneficiarele măiestriei acestor doi artiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai iubit dintre pământeni", plasându-l în echipa ce trudea la ecarisaj. Chiar așa a și fost: profesorului și scriitorului Chelariu i s-a oferit, la ieșirea din pușcărie, un unic loc de muncă: la ecarisaj. După moartea remarcabilului intelectual iconar (autor de proză, eseuri, teatru, poezie, traduceri...) o bătrânică modestă și puțintică la trup, Ecaterina Chelariu, mi-a adus Jurnalul soțului ei. În care se puteau citi însemnări cutremurătoare, de genul "dimineața am tradus din Verlaine, după amiază am lucrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și doctoratul cu teza Dacoromanismo. Destino nacionalecuménico de un pueblo, publicată în anul următor. Se stabilește la Paris și lucrează ca profesor de limba spaniolă. Până la plecarea din țară coordonează revista „Munții Apuseni”, scrie la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel etc.). În La icoană (1966) apar câteva poeme dedicate conducătorilor legionari și celor morți în închisorile comuniste. SCRIERI: Sânziana, pref. Nichifor Crainic, București, 1940; Din crucea pădurii, Madrid, 1955; Arhanghelul Mihail, Madrid, 1959; Iconarul, Madrid, 1962; La icoană, Madrid, 1966; Pădurea de la Tâncăbești, Madrid, 1977; Din nopți cu Sânziene, Madrid, 1978. Repere bibliografice: I. G. Dimitriu, „Din crucea pădurii”, „America”, 1956, 70; Aron Grămadă, „Pădurea de la Tâncăbești”, „Drum”, 1977, 2-4; Popa, Ist. lit., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
publice și cotizația de la membrii Asociației voluntarilor bucovineni. Au mai semnat: Grigore Drăgan, institutor, S. Drăghici, București, dr. George Gherman, C. Dragomir. Din Voința Școalei, 20 martie 1936, reiese că Voluntarul Bucovinei ajunsese în anul V la nr.2/1936. Iconar 1.9.1936 aprecia și o vedea interesantă, gazeta Voluntarul Bucovinean, condusă de Vasile Plăvan, sublinia că are „polemici bătăioase” numai că, pentru că era „naționalistă”, o considera cam... „suspectă”... * Zorile Bucovinei Zorile Bucovinei organ al regionalei de partid Cernăuți, apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
articolul domnului profesor V. Gheorghiu, ne întrebăm dacă n-ar fi util ca Dsa să prezinte, astfel și alte figuri importante din antichitatea creștină. Ne închipuim cât de magnific ar fi Sf. apostol Pavel în interpretarea dlui profesor Gheorghiu! (Din Iconar nr.1.4. 1935, cronică de Mircea Streinul) * „Candela, revistă teologică a Facultății de Teologie, Cernăuți, pentru anii de restanță IIII 1939-1941, dedicată memoriei canonistului bucovinean dr. Valerian Șesan, apărea în primăvara 1943,într-un volum pe cât de respectabil în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al revistei prin excelență critice și românești. De altfel, în editorialul „Zece ani” semnat cu Constantin I. Popescu”, dl. Director(!?) își spune dârz și de la inimă crezul. Noi îl înțelegem întru toate și iscălim alături de dsa până și notele cu privire la Iconar (Informăm însă Fătul-Frumos că Glasul Bucovinei -și cu atât mai puțin Junimea Literară) nu stă și nu va sta sub influența, pe dreptate acuzată, a nici unui iconarism. A fost o neînțelegere la mijloc: respectivii iconari abuzând la un momentdat de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dsa până și notele cu privire la Iconar (Informăm însă Fătul-Frumos că Glasul Bucovinei -și cu atât mai puțin Junimea Literară) nu stă și nu va sta sub influența, pe dreptate acuzată, a nici unui iconarism. A fost o neînțelegere la mijloc: respectivii iconari abuzând la un momentdat de ospitalitatea Glasului Bucovinei și a Junimii Literare și mai ales de atenția, prea părintească, dacă nu interesată a celor pe care dl. Const. I. Popescu îi califică drept „regionaliști ai capitalei” s-au pretins a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Filatelia aveau avantajul că își puteau da mâna cu prietenii filateliști peste țări și mări. Era redactată în limbile română, franceză, germană și engleză. * Fișier Fișier, revistă scoasă la Cernăuți în anul 1934 de E. Ar. Zaharia și care anticipa „Iconarul” cernăuțean. Fiecare număr din Fișier cuprindea un singur articol. În numărul 2, Liviu Rusu publica „Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Glasul Bucovinei (București Cernăuți nr.3/1994, p.173 și nr.1 (5/1995, p.139 / cum că Ion (Ionică) Nandriș ar fi fost ultimul președinte de până la 1994 al Societății pentru cultură și literatură română din Bucovina, revista Iconar nr.4/1995 probează și clarifică problema ridicată: Maximilian Hacman a fost ultimul președinte al Societății. * Cu numărul 1/1996 Glasul Bucovinei inaugurează o nouă rubrică „Dialoguri cu bucovinenii” cititorul întâlnindu-se direct, prin intermediul unor personalități - Radu Grigorovici, Vladimir Trebici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
toamnă), Perpesicius, Ion Pilat, D. Karnabatt, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, C. Sandu Aldea, Gala Galaction, Gib I. Mihăescu, Nichifor Crainic, Ion Slavici, N.N. 395 Tonitza ș.a. „Cronica literară” este semnată de Andrei Braniște iar cea „artistico-tetrală” de Victor Ion Popa. Iconar apare la Cernăuți, lunar, începând cu iulie 1935 până în ianuarie 1938. Primele trei numere lipsesc la Biblioteca Universității Mihai Eminescu din Iași. Publicația are orientare ideologică de dreapta, ea rezultând atât din articolul semnat în nr.4/1935 de Liviu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
semn de moarte” iar Nae Ionescu, mai direct, vorbea despre „Primejdia celor de pe urmă”, apreciind că „raționalismul românesc a trecut de faza inițială, devenind o formulă de viață în toată Bucovina” pentru că „raționalul e un sentiment și nu o doctrină”. Iconar - având în timp mai mulți secretari de redacție: Ion Negură, G. Drumur, Mircea Străinul, care de la nr.7/1937 devine director - a publicat versuri și proză, cronică literară și teatrală, de teologie, știință, muzicală, plastice, eseuri, însemnări, revista revistelor. Parte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lucian Blaga nota: „După frământarea individualistă urmează integrarea unei noi spiritualități colective. Personalitatea creatoare va deveni din nou o forță impersonală în slujba unui cuget colectiv.” Sextil Pușcariu întrun interviu despre poezie face aprecieri la obiect în legătură cu producția poeților bucovineni. Iconar a fost prezentă cu regularitate, adică lunar, la cititori; purta alături de titlu câte un citat biblic, nu-și dezvăluia cui aparține 396 și ce program are, dar în paginile sale semnau condeie cunoscute: Traian Brăileanu, Mihai Cazacu, Gabriel Bălănescu, Paul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]