723 matches
-
iluminate înaltă limba engleză la proporțiile unui idiom șui generis, apt de a suprima, pe alocuri, esteticul în favoarea religiosului. În acest sens, trebuie amintită considerația lui A.C. Goodson, care, pornind de la argumentația lui Essick, potrivit căreia "formele vizionare sunt construcții iconice complexe, incorporând, dar și sublimând, limbajul natural" (Goodson, 1995, p. 10), observă că eul creator "se dispensează pe cât posibil de mașinăria limbajului, fiindcă aceasta este asociată cu înțelegerea coruptă, informată de judecățile rațiunii. [...] Imaginația este viziune imediată, iar rațiunea și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1971. 13) Zamfir, Mihai, Cealaltă față a prozei, Editura Eminescu, București, 1998. FERNANDO ARRABAL. SCENĂ ÎNTRE LIMBAJUL DRAMATIC ȘI LIMBAJUL CINEMATOGRAFIC Dr. Adina VUKOVIĆ 1. DE LA TEATRUL FILMAT LA LIMBAJUL CINEMATOGRAFIC Comunicare polimorfa, limbajul cinematografic se caracterizează prin "utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora li se adaugă o latură sonoră nonverbală."1 Fără a exclude verbalul (scris și rostit), acest limbaj îi acordă, prin însăși natură lui, o importanță mult mai mică decât limbajul teatral. Elementul de bază al limbajului cinematografic îl
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
semnale) nonverbale (picturale, filmice, muzicale etc.). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și super-frazale (cu întregul complex de fapte desemnate de ele) într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne (semnale) iconice fotodinamice. 21 Vom avea în vedere, de fiecare dată, montarea lui Victor Garcia (limbajul teatral). 22 Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, la collection 10/18, Paris, 1968. 23 Odette Aslan, op. cît., p. 311. 24 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Mișcarea conversațiilor / 137 1.2. Tipuri de discurs analizate / 142 2. O abordare monografică: muzică și societate / 145 2.1. "Muzicalizarea" socialului / 145 2.2. Consum și practici creative / 148 2.3. Joc și transă / 150 3. Aspecte schematice și iconice / 153 3.1. Figuri, reprezentări prin imagini și sens / 153 3.2. O procedură de analiză a imaginilor / 158 4. Cunoștințe comune / 163 4.1. Teste asociative / 163 4.2. Accesul la "hărțile de idei" / 166 4.3. Organizatori ai
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aibă loc." Moscovici, 1976, p. 47 Integrînd noțiunea de thêmata (vezi definiția termenului în glosar și poziția lui în tabelul sinoptic de la p. 62) în analiză, Moscovici propune, mai recent, împreună cu Georges Vignaux, să vedem în orice RS un "parcurs iconic și lingvistic ce trimite în amonte (față de "ideile sursă"), țintind în același timp și să reglementeze avalul sub forma unor domenii semantice și a unor scheme argumentate ușor transmisibile" (Moscovici și Vignaux, in Guimelli, 1994, p. 71). Simplificînd grila dezvoltată
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a treia sursă de date trimite la corpusuri textuale arhivate (ziare, mărturii, arhive istorice, diverse dări de seamă), la lucări destinate unui anumit public (amatori ai unui gen literar, specialiști, copii, studenți, casnice, muncitori, stagiari etc.), incluzînd sau nu aspecte iconice (benzi desenate, filme, fotografii, romane de dragoste sau SF), sau la ansambluri mai tehnice, complete sau formalizate (liste ale deciziilor curților de apel sau ale unor instituții politice, juridice, umanitare, na-ționale sau internaționale, enciclopedii, dicționare). A patra formă este constituită
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diverse moduri: discurile, sunetele, ritmurile, experiența trăită, videoclipurile, cinematografia, literatura panegirică despre vedete, poezia sau plăcerea concertelor sau situațiilor publice exaltante. Aceste cunoștințe stilistice se organizează în reprezentări sociale ale căror sunete și ritmuri formează partea emergentă și "tangibilă". Elementele iconice și muzicale, paraverbale, se inserează în entități semantice și figurative, materializînd ideea de stil. Ele "fac parte" dintr-o RS, la fel ca aspectele lingvistice și vorbite. Se află în legătură puternică cu această dimensiune (texte, credințe, cunoștințe). Ca și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu heroină. Vom înțelege deci că reprezentarea drogurilor este un lucru special de analizat, pentru că presupune acest background cultural, această perspectivă, și nu numai aparate metodologice care să investigheze "felul în care se ține un joint". 3. Aspecte schematice și iconice 3.1. Figuri, reprezentări prin imagine și sens Moliner amintește că "a obiectiva înseamnă a încuraja producția de imagini pentru că, prin definiție, obiectele concrete sînt perceptibile și deci reproductibile sub această formă" (Moliner, 1996, p. 110). Imaginea corespunde unei entități
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
producă o serie de desene sau de simbolizări pe care apoi sînt rugați să le comenteze. Se procedează apoi la un codaj și o analiză semiologică și cantitativă a conținuturilor reprezentate prin imagini și a expresiilor verbale raportate la producțiile iconice. 12. Reprezentarea socială a radioactivității și evoluția ei la copiii din ciclul primar din Napoli " Imediat după difuzarea în Italia a știrilor despre explozia de la Cernobîl, în cafenele, restaurante, birouri, pe stradă, peste tot, oamenii vorbeau exclusiv despre radioactivitate. Toate
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de un grup social care, înaintea acestei catastrofe tragic de cunoscute, avea extrem de puține cunoștințe asupra obiectului reprezentării sociale. Putem deci vedea reprezentarea născîndu-se și transformîndu-se in vivo. Copiilor li s-a cerut să "deseneze radioactivitatea", să își comenteze producțiile iconice și să definească ce au vrut să reprezinte. "Norul radioactiv devenea imaginea radioactivității, fall out-ul îi explicita dinamica. Acțiunea radioactivității era explicată prin propriile efecte și consecințe. Pe baza interdicțiilor determinate de împrăștierea radioactivității, oamenii elaboraseră un fel de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociales: la question de la genèse", Revue internationale de psychologie sociale, vol. III, nr. 3, 1990, pp. 429-450 3.2. O procedură de analiză a imaginilor Lucrarea lui Galli și Nigro este exemplară în mai multe privințe. Este centrată pe forme iconice, dar permite referirea la elemente verbalizate, afective și cognitive. În anumite privințe, autorii pun în evidență anumite principii organizatorice sau diverse elemente ale unui sistem central. Pentru anumiți cercetători, aspectele iconice sau simbolice nu ar fi decît "componente ale reprezentărilor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
exemplară în mai multe privințe. Este centrată pe forme iconice, dar permite referirea la elemente verbalizate, afective și cognitive. În anumite privințe, autorii pun în evidență anumite principii organizatorice sau diverse elemente ale unui sistem central. Pentru anumiți cercetători, aspectele iconice sau simbolice nu ar fi decît "componente ale reprezentărilor". Potrivit lucrării prezentate anterior, nu ar fi o îndrăzneală, dacă nu chiar un risc, să pretindem că abordarea simbolizărilor non-verbale nu face decît să atingă în treacăt realitatea unui astfel de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
indisociabile ca recto și verso la o foaie de hîrtie" (Moscovici, 1976, p. 63). Să adăugăm că aspectele figurative pot consta și în forme sonore sau non-vizuale și că sînt amestecate în profunzime cu dimensiunile lingvistice și cognitive (sensul). Aspectul iconic sintetizează totuși "esența" activității reprezentative. Putem presupune că "auzul" și facultatea auditivă îi sînt fundamental asociate. În ce grad sînt însă independente sau determinate de aceasta? Este oare cu adevărat folositor să cunoaștem acest lucru? Este suficient, într-adevăr, să
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și "obiecte ale unor tranzacții lingvistice", transformate de această mișcare necontenită. Există diverse surse de date textuale pentru studiul unui astfel de proces, dar abordarea prin interviu rămîne calea regală de acces la conținuturile și cîmpul informațional și semantic. * Dimensiunile iconice, muzicale și estetice formează un sector stimulator, complementar analizei discursului, cu trimitere la nivelul simbolic și social al RS. * Testele asociative, ca și alte metode ale aceluiași tip, combinate cu forme interogative de construcție a datelor, permit trasarea unor "hărți
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Ca alte ideologii, liberalismul se prezintă ca un program utopic și sub forme științifice (econometrie). Credința religioasă implică o alternanță destul de asemănătoare (cuvîntul lui Christos opus instituționalizării sale în Biserică). Traducerile sale profane nu scapă acestei tendințe. Imagine: aspect figurativ, iconic, materializat în calitățile sensoriale ale unui obiect absent. O imagine a unui obiect X poate fi o componentă structurală a unei RS sau poate să depindă de nucleul central, ale cărui elemente trebuie detaliate pentru o mai bună înțelegere a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o întâlnim în alegoria autodafeului Didonei (părăsită de Enea care s-a urcat pe un rug funerar). Junona fiindu-i milă îi taie o șuviță din păr549, un obiect material de care să se poată lega, iar curcubeul 550, elementul iconic al lui Newton, este puntea ce duce spre culmile înțelepciunii și spre paradis. În fiecare zi îl rog pe Dumnezeu: Facă-se voia ta! și astfel realizez că existența mea individuală, voia mea, se transpune în plan metafizic și firesc
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate fi asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară Analiza psihanalitică înțelege stadiul oglinzii "ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vizuale "acadeaua electorală" /111 ÎI.4.c.3. Metafore vizuale "ardeiul iute" /113 ÎI.4.d. Semiotica corupției că pasiune anul electoral 2004 /117 ÎI.4.d.1. Corupția (politică) o stare a lucrurilor /118 ÎI.4.d.2. Configurațiile iconice ale actorilor politici și sociali /120 ÎI.4.d.3. Dezgustul stare a sufletului /124 ÎI.4.e. Coduri politice corporale mâna electorală /126 ÎI.4.e.1 Mâna implicare gestuala electorală a lui Traian Băsescu /127 ÎI.5. Dincolo de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
știința" (Beasley, Danesi 2002: 2), publicitatea folosește atât tehnici estetice, cât și instrumentele psihologiei și statisticii. Cuvintele și obiectele folosite de orice persuadator publicitar devin resurse semiotice ale reprezentării unei realități (Duranti 1997: 214). Împreună cu elemente contextuale și dincolo de funcția iconica, acestea devin semne indici, semnalând un anumit teritoriu social și cultural (lalelele, pizza sau pastă ne trimit către Olanda sau Italia). Astfel, publicitatea devine "un sistem de producere a valorii semnelor" care funcționează drept "un mecanism cultural de asamblare și
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
semnalând un anumit teritoriu social și cultural (lalelele, pizza sau pastă ne trimit către Olanda sau Italia). Astfel, publicitatea devine "un sistem de producere a valorii semnelor" care funcționează drept "un mecanism cultural de asamblare și accentuare a valorii imaginii iconice de brand" (Goldman, Papson 2004: 24). Alături de mașinile Jaguar, de puloverele Shetland, de brichetele Dunhill sau de ceramică Wedgwood, Frederique Huygen (1989: 15) consideră marca Burberry un semn al tradiției, respectabilității și calității britanice. Burberry, casa de modă de lux
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1066] Nivelul metasimbolurilor berry [emblemă cu motoul "Nihil sine labore" = Nimic fără muncă] Punctul de plecare în procesul de decodare semiotica a mărcii Burberry este decompoziția lingvistică a numelui care coincide cu nivelul metaformei, ambele seme fiind asociate cu semne iconice din botanica (struguri și sâmburi), primul fiind nume specific englezesc pentru fructe. Nivelul meta-metaformelor implică un proces de indexicalitate prin elemente culturale. Se poate observa o suprapunere între "lama ascuțită a unui obiect de metal" și "sunet ascuțit al literei
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
2005: 284), unde un rol important îl joacă indicii elogiului respectivei mărci de parfum. Orice decodare a imaginii unei reclame ar trebui să înceapă cu problema iconicității, si anume a depistării sistemului semiotic al participanților reprezentați. Grupul µ asociază semnele iconice cu înțelesul vizual figurativ, iar semnele plastice cu înțelesul nonfigurativ, acesta referindu-se la culoare, forma și textura. Spre deosebire de Roland Barthes (1964), pentru care culoarea aparține semnului plastic, Grupul µ (1992: 135) menționează trei sisteme bazate pe parametrii vizuali, si
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
plastic /ardei iute/ constituie doar o parte a calculului topic. Axate mai degrabă pe cunoașterea enciclopedica a acestui condiment, imaginile activează calculul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), fiind un indice al valorificării produsului/ politicianului-candidat. Pentru identificarea beneficiarului acestui elogiu iconic trebuie să analizăm de asemenea metaforă conceptuală construită pe domeniul-sursă /ardei iute/. Ardei iute metaforă conceptuală Contextul sociopolitic românesc este cealaltă parte a calculului topic, care ar trebui să fie luată în considerație: în campania electorală din 2004, forma alungita
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
iute și șuvița au aceeași unitate minimala, si anume formă alungita) și corespondențe epistemice (ardeiul roșu este cunoscut pentru gustul sau iute, în timp ce Traian Băsescu este perceput drept un candidat foarte activ). Semnificatul progres asociat cu elementele concepute ale contextului iconic/ promisiunea electorală este, de fapt, propria interpretare a următorului portret politic: Este Traian Băsescu. Mulți îl aseamănă la fire cu un ardei iute. Pentru că este iute la fapte și aprig la vorbă. Și totul arde! Acest mesaj lingvistic folosit în
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de a simți (Greimas și Fontanille [1991] 1997: 71). Astfel, rolul patemic al agentului este simțit că o dispoziție a unui subiect imoral și neonest, iar rolul patemic al pacientului, ca dispoziția unui subiect civic. ÎI.4.d.2. Configurațiile iconice ale actorilor politici și sociali Praxisul enunțiativ (nivelul discursiv) adaugă o altă reprezentare lexemului corupție, si anume o configurație iconica, ce dezvăluie un al treilea aspect al definiției, menționată în Encarta World English Dictionary "putrefacție sau mucegăi sau starea de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]