956 matches
-
și de Sf. Treime. La vest, în centru, este infățișată Adormirea Maicii Domnului, încadrată de Bunavestire și de Schimbarea la față. Pronaosul, spațiul care de obicei individualizează programul iconografic al unei biserici, are la Polovragi reprezentată o temă nouă în iconografia bisericilor de bolniță. Bolta semicilindrică a pronaosului s-a pretat foarte bine unei teme precum Sinaxarul. Tema nu a fost reprezentată în totalitate, ci s-a operat o selecție de patruzecișiopt de scene, dispuse în șase registre. Desfășurarea începe de la
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
în biserică aveau reprezentați pe patriarhul Petre (ușa spre proscomidiar) respectiv pe patriarhul Aron (ușa spre diaconicon). Ușile împărătești, decorate cu motive vegetale cuprindeau șase medalioane în care erau reprezentați probabil Sf. Maria, Arhanghelul Gavriil precum și cei patru sfinți evangheliști. Iconografia absidei, care cuprindea pe lângă sfinți patriarhi și chipurile a două sfinte mucenițe: Ioana și Ana sau scena Răstignirii este considerată a fi una mai bogată decât cele din bisericile aflate în apropiere. Iconostasul este format din trei registre. Primul registru
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
realizată probabil în 1863, an înscris pe arcul absidei. Realizată dincolo de mijlocul secolului al XIX-lea, pictura de la Belioara poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan, autorul icoanei împărătești a lui Iisus Hristos, cumpărată de Boze Mitrea din Poșaga de Sus. Iconografia picturii, de pe tâmplă, păstrează vădit atmosfera celor tradiționale: o amplă compunere a Răstignirii, cu bogat decor arhitectonic, amintind reprezentările, respective, de la Valea Largă, Brăzești și Sărtăș; câte două medalioane cu prooroci, de o parte și de alta a deschiderii semicirculare
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
intrare și ferestrelor sunt cu motive florale, ușa veche este de lemn sculptat, deasupra pisaniei este o friza puternic reliefată, răsuflătorile sunt de piatră traforată. Pictura originară, în frescă, spălată și retușată pe alocuri, este pe fond aurit imitând mozaicul. Iconografia se remarcă prin scene precum Judecata de Apoi, Apocalipsa, Liturghia îngerească, etc.
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
Marin Preda. Cu o postfață de Eugen Simion. București, Editura Albatros, 1998, 380 pagini. [Scrisorile lui Marin Preda sunt publicate în paginile 11-94]. 1 bis Marin Preda - Scrisori către Aurora. [Argument de Aurora Cornu.] București, Editura Albatros, 2001, 152 pagini + iconografie și facsimile. 2 Geo Dumitrescu - Un debut a doua oară cenzurat: „Întoarcerea fiului rătăcit" și Scrisori către Geo Dumitrescu în Timpul n-a mai avut răbdare: Marin Preda. [Cuvânt înainte de Eugen Simion]. București. Cartea Românească, 1981, p. 513-518. 3 „Bucuriile se
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
ține la curent cu lucrările conciliului (cf. Eusebiu din Cezareea, Historia ecclesiastica, VII, 30). este primul papă care nu este indicat ca martir. A murit pe 26 decembrie 268. A fost înmormântat în cripta papilor din catacomba lui Calixt. În iconografie este, de obicei, prezentat în veșminte papale cu o carte în mână. 26 decembrie - În același loc pe Via Appia, înmormântarea („depositio”) fericitului Dionisiu Papă, care, a îndurat multe suferințe pentru Biserică și a fost ilustru prin documentele de credință
Papa Dionisiu () [Corola-website/Science/305388_a_306717]
-
sau Prakriti, energia primordială, el este Shiva sau Purusha, Spiritul. "Cea de a doua etapă constă în transformarea Femeii-"prakriti" într-o încarnare a lui Shakti: partenera de rit devine o zieță, dupa cum și yoghinul trebuie să încarneze Zeul.Iconografia tantrică a cuplurilor divine(în tibetana:"yab-yam", tată -mamă), a nenumăratelor “chipuri” de Buddha îmbrațisați de către o Sakti, constituie modelul exemplar de "maithuna". Mircea Eliade, "Yoga - Nemurire și libertate" Scripturile avertizează că dacă transfigurarea spirituală nu apare, uniunea rămâne carnală
Maithuna () [Corola-website/Science/327974_a_329303]
-
și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată în anul 1886 în stil neorenascentist de către pictorul N. Roteanu și cuprinde câteva tablouri de mari dimensiuni, remarcându-se scenele din pronaos: «Drumul Calvarului» (pe zidul nordic) și «Iisus judecat în fața lui Pilat» (pe zidul sudic). Catapeteasma
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
o varietate de interpretări, Mark S. Smith conchide că „Pe scurt, asumând datarea corectă a acestui stâlp în secolul al zecelea, stâlpul atestă politeismul din zonă.” Alt exemplu de politeism din Levantul de Sud a fost descoperirea unei combinații de iconografii și inscripții la un centru religios/loc de poposire pentru călători de la Kuntillet Ajrud, în nordul deșertului Sinai, care datează din secolul al VIII-lea î.e.n. Printre multe alte artefacte se afla un mare vas de păstrat care a atras
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
religios/loc de poposire pentru călători de la Kuntillet Ajrud, în nordul deșertului Sinai, care datează din secolul al VIII-lea î.e.n. Printre multe alte artefacte se afla un mare vas de păstrat care a atras multă atenție. Fața vasului conține iconografie arătând trei figuri antropomorfice și o inscripție care se referă la „Yahweh ... și a sa așerah”. Inscripțiile conduc la identificarea rapidă a două din figurile care stau în prim-plan ca reprezentându-l pe Iahveh și soția lui, Așerah, dar
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
S. Smith, John Day, și Andre Lemaire, văd așerah din aceste inscripții obiect de cult, arbore stilizat sau loc de închinare prin care binecuvântările lui Iahveh erau comunicate, mai degrabă decât o zeiță care ar putea funcționa drept soție. „Nici iconografia nici textele nu ne pot obliga să interpretăm relația dintre ‘Yahweh ... și a sa așerah’ din Epoca Fierului IIB în sensul unei relații (determinată sexual) dintre două forțe care ar fi împerecheate și să ne oblige astfel să acceptăm că
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
Michelangelo, membrii Sfintei Familii sunt tratați în manieră sculpturală și se diferențiază în mod clar de celelalte personaje care populează fundalul, unde siluetele sunt realizate mai puțin plastic și culorile sunt estompate. Artistul conferă tabloului trăsături specifice artei antice, revoluționând iconografia respectivei scene religioase tradiționale. Raportarea la antichitate este caracteristică Renașterii, fascinată de vechea cultură greco-romană. „Poți să citești toate tratatele despre frumusețea sublimă, și tot nu vei înțelege această noțiune. Intră însă în Capela Sixtină și rotește-ți privirea: aici
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
Spălarea picioarelor și Cina cea de taină, alături de Învierea lui Lazăr. Pe timpanul peretelui vestic apare o temă rară: Fecioara Maria, cu mâinile întinse protector asupra părinților ei, Ioachim și Ana, încadrați de proorocii Isaia și Ilie. Pronaosul are o iconografie mult mai bogată ca de obicei. Pe tavan sunt reprezentate scene din „Vechiul Testament”; la extremitățile tavanului apar capete de îngeri și figurările antropomorfe ale Soarelui și Lunii. Pe peretele vestic se desfășoară tradiționala Judecată de apoi; pe peretele estic, în
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
se află îngeri și apostoli, plutind pe nori; mai jos apar Adam și Eva îngenuncheați, iar în dreapta lor are loc Psychostasia; din stânga începe focul iadului cu reprezentarea damnaților și a diferitelor cazne la care sunt supuși aceștia, în funcție de păcatul comis. Iconografia pronaosului este completată prin prezența câtorva pilde și minuni: Dumineca samarinencii, Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina, Vindecarea orbului și Necredința lui Toma. Inscripțiile scenelor sunt scrise parțial în română, parțial în slavonă, dar atât de incorect, încât sunt
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
în curentul de factură populară. ,În general, ansamblurile murale realizate de pictorul din Gilău se înscriu pe linia tradiției, fiind perceptibile uneori chiar și ecouri ale artei brâncovenești. Realizările sale au un pronunțat caracter grafic, linia jucând un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” Repertoriul operei sale este vast, variat și puțin cunoscut. La cea de a treia biserică pictată, cea din Agârbiciu, Dimitrie Ispas a lucrat în două etape, ca și la Tăuți și
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
anul 1856, precum și câteva manuscrise ale marelui copist ieromonah Onufrie Bratu. Atelierul de pictură a fost înființat în anul 2003 de către protosinghelul Ioachim Ceaușu, starețul mănăstirii, care a încercat inițial să ajute un grup de tineri, să pătrundă în tainele iconografiei, obținând rezultate foarte bune. Tinerii reușesc să realizeze atât icoane, cât și troițe și cruci pentru "Sfântul Altar". Arta icoanelor de la atelierul "Sfântul Ioan Damaschin" este îmbinată cu stilul bizantin, aici putându-se vedea lucrări din cele trei serii: La
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
sediul într-o clădire proiectată de Jarosław Girina, a fost construit în anii 1933-1938. Printre muzeele din Białystok se numără: Muzeul de Istorie din Białystok (în ) este o ramură a Muzeului Podlasiei. Aici se găsesc numeroase materiale de arhivă și iconografie ce ilustrează istoria Białystokului și Podlasiei, precum și un cabinet de numismatică cu o colecție de 16.000 de monede și medalii. Muzeul deține singura colecție din țară legată de stabilirea tătarilor în regiunea polono-belaruso-lituaniană. Muzeul Militar din Białystok (în ) a
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
Iași, Cod 66000] Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Lenuța Drăgan - Mihai Drăgan (1937-1993). Bibliografie. Prefață de Pavel Florea. În loc de nota editorului de Viorel Savin. Bacău, Editura Studion, 2002, 153 pagini + iconografie. 2. Eugen Budău - Corespondență Mihai Drăgan - George Uscătescu în Ateneu, 35, nr. 11, noiembrie 1998, p. 9. 3. M[arius]M[anta] - Scrisori către Radu Cârneci în Ateneu, serie nouă, 49, nr. 7-8 (515-516), iulie-august 2012, p. 24. 4. Constantin
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
Prefață de Mihai Drăgan. București, Editura Minerva, 1971, 332 pagini. 9. Nu a apărut la Editura „Junimea”. A se vedea Pericle Martinescu - Odiseea editării „Poeziilor” lui Eminescu în prima sută de ani. 1884-1984. Constanța, Editura Ex Ponto, 2000, 259 pagini + iconografie.
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
bisericile din Homorod, Mugeni, Drăușeni, iar multe asemănări stilistice se regăsesc și în picturile din Slovacia. Se speculează ideea că Ioan Apafi ar fi donatorul acestor picturi. Spectaculoasele motive picturale ale stilului gotic internațional, au fost realizate în jurul anului 1400. Iconografia frescelor glorifică pe Fecioara Maria, careia îi este dedicată biserica, dar urmăresc în ansamblu viața lui Isus. Scenele pictate în corul bisericii din Mălâncrav sunt caracterizate printr-o mare detașare de constrângerile picturii bisericești și ele sunt un rafinat exemplu
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
este un bodhisattva din Budismul Mahayana , care reprezintă înțelepciunea tuturor Buddha . În budismul estasiatic , este reprezentat ca o femeie , de multe ori prezentă într-o trinitate alături de Buddha Amida și de bodhisattva Avalokiteśvara , bodhisattva al milei și compasiuni . Această iconografie este prezentă mai ales în școala Pământului Pur . este unul dintre cei opt mari bodhisattva ai budismului Mahayana . De asemenea , este unul dintre Cei Treisprezece Buddha ai sectei Shingon , din Japonia . În budismul tibetan , Mahasthamaprapta este asimilată cu bodhisattva Vajrapani
Mahasthamaprapta () [Corola-website/Science/330287_a_331616]
-
Împreună cu Carcalechi, Constantin Lecca a planificat editarea revistei cu tipărirea obligatorie în fiecare număr al ei, a unui portret de domnitor român. Lecca a folosit în acest scop toate sursele disponibile de la cronici, din studii istorice până la modele preluate din iconografie. Astfel, pentru portretul lui Mihai Viteazul a folosit studiul lui Damaschin Bojincă și toate stampele pe care le-a putut găsi. Pentru Ștefan cel Mare și-a strâns singur materialele necesare și astfel, pictorul Lecca a devenit istoric asemenea înaintașilor
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de Foligno, o mare mistică). Juriul, compus din personalități din domeniul artelor plastice din Italia a fost prezidat de Prof, Luigi Sancati. Premiul I al concursului a fost atribuit ex-aequo artiștilor Giuseppe Riccetti (n. 1936) pentru incisivitatea dramatică și pentru iconografia originală a subiectului) și Umberto Raponi (n. 1934) pentru imaginea rafinată și impecabila perspectivă spațială. Expoziția operelor selecționate a avut loc între 25 noiembrie 2000 al 10 ianuarie 2001. Alți artiști premiați au fost Anna Maria Merulli, Angela Weber, Maria
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
Colecție Memorialistică); Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud. Cu un cuvânt înainte de Constantin Mihăescu. [București], Fundația Culturală Memoria, [2002], 284 pagini și Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia, [București], Fundația Culturală Memoria, [2003], 181 pagini + 11 pagini cu facsimile și iconografie. 2. În acel moment, 1953, Mihai Niculescu colabora asiduu la France Internationale pentru România. Aici îi întâlnește pe Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, care erau redactori de mai multă vreme. În 1956 este invitat de BBC ca realizator de programe
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
susține carieră artistică. În 1893 se căsătorește cu Marthe Meurier, care îi servește ca model în mai multe tablouri. La comanda lui Denys Cochin, termină în 1897 opera ""La Légende de saint Hubert"" pe șapte panouri. Treptat, Maurice Denis părăsește iconografia tradițională pentru simboluri cu caracter personal. Este puternic impresionat de poezia simbolista și de poezia epica a Evului Mediu. În urma unei călătorii în Italia, în compania lui Ernest Chausson, pictează o serie de peisaje în care introduce și personaje simbolice
Maurice Denis () [Corola-website/Science/328754_a_330083]