770 matches
-
lungime de 11,49 m și lățimea de 6,15 m, care cuprinde pronaosul și naosul, având înălțimea exterioară a pereților de 2,0 m. Decroșul absidei este de 52 cm. la sud și 65 cm. la nord, deschiderea în dreptul iconostasului este de 4,98 m, iar semicercul în lungime de 8,10 m. Coama acoperișului navei se află la o înălțime de 5,80 m,iar a turnului-clopotniță la 7,30 m. Interiorul bisericii este compartimentat prin cei doi pereți
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
de 8,10 m. Coama acoperișului navei se află la o înălțime de 5,80 m,iar a turnului-clopotniță la 7,30 m. Interiorul bisericii este compartimentat prin cei doi pereți divizori frecvent întâlniți: primezul dintre pronaos și naos și iconostasul, aflat pe aliniamentul de est al navei, care prin cele trei deschizături comunică cu altarul absidei. Interiorul spațiului este acoperit de o boltă unică semicilindrică, care spre vest are timpanul, păstrând încă unele fragmente din picture anteriorului edificiu. Bolta absidei
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
a Sfintei Maria în vreme poarta corului ne relatează momente importante din viața Sfântului Paul. Biserica și Colegiul Sfânta Barbara, aici au studiat elitele greco-catolice din Transilvania în sec. al XVIII-lea și prima jumătate a sec. al XIX-lea. Iconostasul a fost pictat de Efrem Micu, vărul lui Samuil Micu. Biserica Greacă din Viena a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Iosif al II-lea, pentru "grecii și valahii de religiune neunită" din capitala imperială
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Ridicată într-un sat de foști clăcași, împropietăriți prin reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza de la 1864, biserica de lemn din Șirineasa stă drept un martor prețios al eforturilor de emancipare și afirmare socială ale comunității. Semnificativ este și iconostasul sculptat filigran, a cărui vechime este neclară. Nu este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, deși o merită cu prisosință. Vechile izvoare istorice surprind ridicarea bisericii de lemn din Șirineasa de către Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria, în
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
Pronaosul este de fapt aproape complet integrat spațiului interior central. Acesta din urmă este la rândul lui unit cu cele două abside laterale într-un larg oval, acoperit de o boltă centrală și calote la capete. Spre răsărit, despărțit de iconostas, stă altarul. Iconostasul prezintă o lucrătură sculptată filigran, de bună calitate, de inspirație brâncovenească, posibil târzie. La schimbarea radicală care a avut loc între 1883-1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Constantin Istrătoiu. Acest lucru dovedește o rupere
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
fapt aproape complet integrat spațiului interior central. Acesta din urmă este la rândul lui unit cu cele două abside laterale într-un larg oval, acoperit de o boltă centrală și calote la capete. Spre răsărit, despărțit de iconostas, stă altarul. Iconostasul prezintă o lucrătură sculptată filigran, de bună calitate, de inspirație brâncovenească, posibil târzie. La schimbarea radicală care a avut loc între 1883-1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Constantin Istrătoiu. Acest lucru dovedește o rupere voită de modelul
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
unor grinzi, având la margine o tăietură longitudinală. Cheia bolții semicilindrice este o scândură pictată, reprezentând central o înlănțuire de romburi monocrome egale, iar marginal se desfășoară o suită de arce de cerc paralele. Biserica nu este pictată pe interior. Iconostasul este lucrat după tradiție dintr-un singur lemn, cu pictură naivă, înfățișând scene precum „Cina cea de taină”, „Sfântul Nicolae” sau cele 12 praznice ortodoxe. Picturile au fost executate de călugări-zugravi de la Schitul Durău. Muzeul adăpostit de biserica de lemn
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Suedia), David Pagrotski (Marea Britanie), Helga May, R. Kolles, Al. Breban, Maria Beck (Germania). În 2003 Oravitzan a realizat sculptura în lemn de mari dimensiuni de la reședința din Mănăstirea Nicula a Mitropolitului Bartolomeu al Clujului. Un an mai târziu a finalizat iconostasul bisericii ortodoxe „Schimbarea la Față” din Cluj. De-a lungul anilor, asupra operei lui Silviu Oravitzan s-au pronunțat numeroși critici de artă, scriitori, artiști plastici: „Să nu uităm că noi suntem după câteva secole de alienare și de sminteală. Or, pictura
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
Al doilea lucru dăruit este Silviu Oravitzan, care l-a întâlnit pe Dumnezeu, chiar dacă el sau noi acum nu suntem conștienți de aceasta”. (Sergiu Celibidache) „Biserica (Schimbarea la Față, din Cluj, n.n.) a început deja să fie înfrumusețată, mai întâi cu acest iconostas, care este opera unui mare artist, pictorul Silviu Oravitzan din Lugoj, care este mult mai cunoscut în New York decât în România. Eu l-am cunoscut bine și acest iconostas își are obârșia într-o lucrare de aproape asemenea anvergură, pe
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
n.n.) a început deja să fie înfrumusețată, mai întâi cu acest iconostas, care este opera unui mare artist, pictorul Silviu Oravitzan din Lugoj, care este mult mai cunoscut în New York decât în România. Eu l-am cunoscut bine și acest iconostas își are obârșia într-o lucrare de aproape asemenea anvergură, pe care Silviu Oravitzan a făcut-o la Nicula, la intrarea în capela din reședința mea din această mănăstire. În opinia mea, Silviu Oravitzan aparține Orientului ortodox; el este un
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
ortodoxe. După părerea mea, arta lui Silviu Oravitzan încearcă să surprindă și să conțină în sine această lumină necreată”. (Bartolomeu Anania) „Peretele de lumină cruciformă care îi întâmpină pe închinătorii ce intră în biserica ortodoxă «Schimbarea la Față» din Cluj nu este «iconostasul lui Oravitzan», ci darul pe care marele artist îl face, sub forma unui iconostas, Celui dincolo de acesta. Un motiv în plus pentru Silviu Oravitzan ca, împreună cu Sfântul Grigore de Nazianz, să exclame cu smerită bucurie: «Atâta lumină a descoperit ochilor
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
în sine această lumină necreată”. (Bartolomeu Anania) „Peretele de lumină cruciformă care îi întâmpină pe închinătorii ce intră în biserica ortodoxă «Schimbarea la Față» din Cluj nu este «iconostasul lui Oravitzan», ci darul pe care marele artist îl face, sub forma unui iconostas, Celui dincolo de acesta. Un motiv în plus pentru Silviu Oravitzan ca, împreună cu Sfântul Grigore de Nazianz, să exclame cu smerită bucurie: «Atâta lumină a descoperit ochilor mei Treimea!»” (Radu Preda) „Silviu Oravitzan năzuiește să unifice complexa învățătură a elementelor, culorilor
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
validitate este prezentă în fiecare dintre tablourile sale. El caută neobosit să exprime acel fundamental principiu unificator al lumii și cercetează în opera sa o ordine superioară, ce se reflectă în legile naturii și ale realității.” (Ana Maria Altmann) „Acest iconostas al lui Oravitzan este cea mai modernă, în sensul autentic al termenului, și cea mai surprinzătoare tentativă de a arăta cum vede Dumnezeu. Pentru Oravitzan, această vedere nu se articulează în detalii, iar aici nu putem să nu-i dăm
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
de lumină care pornește din spațiul picturii Occidentale, din acela renascentisto - baroc cu precădere, și se prăbușește, mântuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mântuitorului. Acest traseu care camuflează atâtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de forme pe care nici măcar viermuiala din O mie și una de nopți n-ar putea-o echivala, mult mai scurt decât o clipită
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
început și fără sfârșit. Vezi, mesajele astea care au amuțit, care și-au transmis către noi doar ambalajele vizibile, de o măreție aproape nepământească, trebuie să le capteze și să le transmită pictorul. Panourile mele, și cu atât mai mult iconostasul de la Cluj, chiar asta încearcă să facă, încearcă să surprindă momentul în care material se deschide, înflorește, își pierde opacitatea și devine un mediu transparent care nu absoarbe lumina, ci o generează, o eliberează din propriile sale resurse, din cele
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
Preafericitul Părinte Petros al VII- lea, Patriarhul Alexandriei. În Sfântul Sinod face parte din "Comisia pentru Doctrină, Viață monahală și Misiune socială". De asemenea, este președintele Fundației culturale „Nicolae Steinhardt” înființată pe lângă Mănăstirea Rohia. . În anul 2014 a dispus înlocuirea iconostasului bisericii ctitorite de episcpul greco-catolic Grigore Maior la Sărăuad. Ulterior i-a fost reproșat modul în care au fost remodelate bisericile din Șomcuta Mare, Copalnic-Mănăștur și cea din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Toate aceste biserici au aparținut Bisericii Greco-Catolice, până la
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
Corneliu Comănescu, Ioan Popp a făcut probabil parte din grupurile de moșneni împroprietăriți de voievozii Țării Românești. Familia sa a fost una de frunte din Galații Făgărașului, astăzi cartier de peste Râul Olt al orașului Făgăraș. Zugravul Popp a pictat icoane, iconostase (catapetesme) și chiar interioare de biserici sătești ortodoxe sau catolice din jurul Brașovului, din Țara Oltului, din zona Ciucului, din secuime și de prin alte părți din Ardeal, cum au fost Gherla (în mod special) sau valea Someșului. Popp Moldovan a
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
de către artist un set de picturi murale, compus din 67 de scene distribuite pe pereții lăcașului, în navă și altar precum și pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail" și "Gavril" și "Sfânta Treime"). După părerea lui Virgil Vătășianu, critic de artă, picturile în integritatea lor au
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
rând cuprinde "Înălțarea la cer, Pogorârea Sfântului Duh, Învierea, Cina cea de taină, Schimbarea la față, Intrarea în Ierusalim" și "Botezul". Între ușile liturgice apare "Sfântul Ioan Botezătorul, Maria cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfântul Dumitru". Un lucru care diferențiază iconostasul de la Arpătac de toate celelalte pictate de Mișu Popp este că icoanele iconostasului sunt pictate pe pânză pe șasiu și sunt puse în rame. Bisericile din Râșnov și Arpătac au fost ridicate, prima în 1886 și a doua în perioada
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Schimbarea la față, Intrarea în Ierusalim" și "Botezul". Între ușile liturgice apare "Sfântul Ioan Botezătorul, Maria cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfântul Dumitru". Un lucru care diferențiază iconostasul de la Arpătac de toate celelalte pictate de Mișu Popp este că icoanele iconostasului sunt pictate pe pânză pe șasiu și sunt puse în rame. Bisericile din Râșnov și Arpătac au fost ridicate, prima în 1886 și a doua în perioada 1880 - 1887. Picturile lui Mișu Popp pot fi considerate a fi fost executate
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
există un portret al doamnei Panovici care aparține ultimei perioade de creație a lui Mișu Popp și care o înfățișează în vârstă, pe când cea reprezentată în icoană este cu circa treizeci de ani mai tânără. De asemenea, Vătășianu consideră că iconostasul din Țânțari ar fi primul dintre cele făcute de Mișu Popp în Ardeal, la scurt timp după stabilirea sa definitivă la Brașov în anul 1859. La biserica din Toderița nu se găsesc decât patru icoane care sunt dispuse pe iconostas
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
iconostasul din Țânțari ar fi primul dintre cele făcute de Mișu Popp în Ardeal, la scurt timp după stabilirea sa definitivă la Brașov în anul 1859. La biserica din Toderița nu se găsesc decât patru icoane care sunt dispuse pe iconostas între ușile liturgice: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Isus binecuvântând" și "Sfânta Treime". Biserica romano-catolică din Cernat are multe asemănări cu cea de la Țânțari, cu câteva deosebiri: scena "Cinei cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului", tabloul "Sfintei
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
romano-catolică din Cernat are multe asemănări cu cea de la Țânțari, cu câteva deosebiri: scena "Cinei cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului", tabloul "Sfintei Parachiva" cu "Adormirea Maicii Dmnului" și tabloul "Sfântului Nicolae" cu "Ioan Botezătorul". Construcția arhitecturală a iconostasului din Cernat este asemănătoare cu cel din Țânțari, cu diferența că scena cu "Cina cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului." La Biserica din Câmpulung Muscel care are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
diferența că scena cu "Cina cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului." La Biserica din Câmpulung Muscel care are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o generoasă galerie de picturi murale realizate de Mișu Popp, iconostasul este cel care domină prin mărime și realizare artistică nu numai întreaga pictură a bisericii ci și toate iconostasele pictate în întreaga sa carieră. Icoanele sunt pline de expresivitate plastică ce reiese chiar și din ornamentarea rafinată a încadrărilor realizate
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o generoasă galerie de picturi murale realizate de Mișu Popp, iconostasul este cel care domină prin mărime și realizare artistică nu numai întreaga pictură a bisericii ci și toate iconostasele pictate în întreaga sa carieră. Icoanele sunt pline de expresivitate plastică ce reiese chiar și din ornamentarea rafinată a încadrărilor realizate cu elemente geometrice și vegetale poleite cu aur. Aceeași valoare artistică ar fi avut și iconostasul din Frăsinei, dacă
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]