3,066 matches
-
pot să asigure viitorul Asociației. Se cere să ne implicăm mai puternic în evenimentele canadiene, așa cum sunt festivalurile multiculturale din Ontario, la care să avem standuri cu artizanat și mâncăruri românești, să facem expoziții de carte, de pictură cu însemne identitare. Românii sosiți în Canada cu gândul orientat numai spre câștig nu se implică în genul acesta de activități. Procesul cu care ne confruntăm este dezinteresul conaționalilor noștri. Oamenii comunității noastre nu se implică. Scopul nostru este să evidențiem personalitățile care
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
și jurnaliștii Programului în limba română ai Televiziunii Voivodinei au fost prezenți la aproape toate evenimentele majore ale etniei noastre, acesta fiind un post care se adresează tuturor românilor, promovând pe parcursul acestor patru decenii limba, cultura, spiritualitatea și valorile noastre identitare. Domnule redactor, vă rog să ne prezentați Redacția în limba română și realizările acesteia în trecut, prezent și dezideratele de viitor, acum la aniversarea jubileului de 40 de ani de la înființare. - La ceas aniversar, doresc să ne reamintim de zeci
INTERVIU CU MR. MARCEL DRĂGAN, REDACTOR RESPONSABIL A.I RUBRICA PROGRAMULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ AL RADIOTELEVIZIUNII VOIVODINEI [Corola-blog/BlogPost/94074_a_95366]
-
provincii sfâșiate, răpite, înstrăinate („multpătimit picior de plai mioritic” o numește un scriitor din Cernăuți), supusă năravurilor și capriciilor puterilor străine cotropitoare, ale căror urme tragice se resimt din plin și astăzi. Într-un consistent Editorial dedicat nu întâmplător dramei identitare a românilor bucovineni, redactorul șef al revistei, criticul literar Ștefan Hostiuc subliniază faptul că Bucovina de azi este tot mai schimbată la față și, prin urmare, tot mai greu de definit; dincolo de schimbările inevitabile survenite în timp, mai gravă apare
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
eu altceva nu mai am de făcut ? Tot timpul ești nemulțumit și cauți să transmiți și altora nemulțumirile tale. El este directorul.Are doar capul la vedere deasupra ușii, un cap pe care nu-l poți defini pentru că are elemente identitare specifice ambelor sexe. - Este de bine ca sunt, suntem nemulțumiți, pentru că nemulțumirea este sursa schimbării și mai departe a dezvoltării. Un conducător ar trebui să fie mulțumit că are nemulțumiți în grupul pe care-l conduce, pentru că-i arată unde
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
un complex de monstruoase tehnologii de mutilare și distrugere sistematică a mentalului, o industrie de falsificare a conștiințelor, de deturnare a realității, un teribil appareil sanglant de la destruction. Cu evidentă premeditare se miza pe definitiva amuțire și disoluție a fizionomiilor identitare ale națiunii române. Ideologia trebuia să camufleze vidul și pustiirile spirituale pe care stalinismul se străduia, cu orice preț, să le instaureze în toate țările aflate sub ocupație sovietică. Reluând sensurile unei celebre aserțiuni, se poate spune că totalitarismul comunist
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
mină de aur... cenușiu constituie tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații de nezdruncinat, studii solide și un patriotism deloc mimat, sau sugerat de politicieni de strânsură. Printre ei, o doctorandă calmă, optimistă, de o modestie uluitoare, care consideră că tematica identitară nu este perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este redactor-șef la InfoPrut și una dintre cele mai cerebrale interlocutoare, pe tema reunificării celor două state românești. O mină de aur... cenușiu constituie tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
mină de aur... cenușiu constituie tinerii conaționali cu convingeri puternice, motivații de nezdruncinat, studii solide și un patriotism deloc mimat, sau sugerat de politicieni de strânsură. Printre ei, o doctorandă calmă, optimistă, de o modestie uluitoare, care consideră că tematica identitară nu este perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este româncă. Îi plac lucrurile temeinic făcute, de la fotografiile artistice - fiind nedespărțită de aparatul ei de imortalizat clipe irepetabile -, până la imaginile realizate - pe parcursul manifestațiilor junilor din stânga și din dreapta Milcovului de azi
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
Socială a Universității din București. Am cunoscut adevărați povestitori, din satele de suburbie a municipiului Chișinău - Condrița, Colonița, Ghidighici - care, prin istoriile lor de viață, mi-au stabilit și mie traseul și mi-au luminat vocația. Cine consideră că tematica identitară este una perimată și desuetă în Republica Moldova fie este răuvoitor, fie nu s-a deplasat prin orașele și satele din stânga Prutului. Îmi amintesc că, după nici două fraze introductive, cei care ne primeau în gospodărie începeau să vorbească despre Unire
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea, artizanul muzeului revitalizat după 1990: „Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” țăranului și în titlul său cuvântul țăran... Numele muzeului, simplu și direct, nu indică o sărăcire a domeniului, nici o
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
de câte 500 de lei. Peste 400 de persoane au primit condamnări penale și pedepse administrative. Sunt GESTURI DE NORMALITATE, onorante atât pentru autorități, cât și pentru cetățenii celor două județe vecine, Dâmbovița și Argeș, având UN SCOP EDUCATIV ȘI IDENTITAR, DE OMAGIERE a contribuției celor menționați, ajutând la o mai bună cunoaștere la nivel național a realităților și a realizărilor pozitive din județele Dâmbovița și Argeș. Vorbim de personalități importante din istoria, cultura, știința, administrația și viața politică locală și
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
un congres de viitorologie, în 1972. Însoțit de o amică frumoasă, dar prea conformistă în raport cu propriile sale exigențe, se străduiește din răsputeri s-o convertească la deliciile "altruiste" ale unui "ménage a trois". Călătoria este nu doar erotică, ci deopotrivă identitară și inițiatică: Sombart descoperă un "secret de familie", dramatica împrejurare care a deter-minat-o pe mama lui, Corina Leon, căreia îi stătea în față un strălucit viitor academic, să-și lege viața de profesorul german Werner Sombart, cu 30 de ani
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
tolerat doar cu poezia de tematică socială - a căpătat statutul de zeu pierdut și regăsit. Să nu mai vorbim despre ceea ce a reprezentat și ce reprezintă poetul pentru populația românească din afara granițelor - unde numele Eminescu a ajuns să fie simbol identitar și strigăt de îmbărbătare și de luptă." (pp. 72-73). În viziunea lui Eugen Negrici, nici un scriitor și nici o operă literară nu pot scăpa, în timp, devitalizării artistice. Într-un subcapitol (Credința în perenitate și stabilitate. Mistica definitivului) pasionant ca argumentație
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
reale de forță ale cărții. Cum să ne raportăm, stilistic, la un astfel de epilog împiedicat, care nu onorează o carte cursivă în planul întins al argumentării: "Dacă, întrebându-ne cine a fost Eminescu, așteptăm un răspuns perfect - o formulă identitară ca sistem de enunțuri univoce riguros închis, aidoma unei definiții -, cădem în eroarea mamei idolatre. Pretenția de a intra în posesia unui asemenea Adevăr disprețuiește șansa Ťce ni s-a datť: atingerea cu Celălalt într-o Ťclipăť încălzită de bunătate
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
știi tu cine a fost Eminescu? Ťștii tu ce dar îi ceiť, când vrei să știi cine a fost? Eternitatea Ťneagrăť a ideii fără corp îi dorești. O asemenea formulă-definiție te înstrăinează de Eminescu, de propria lui reflecție și trăire identitară: el n-a fost așa când era, când credem că-l Ťștimť, el nu e." (pag. 326) Cea mai incitantă secvență a cărții rămâne, la reconstituire, cea de-a treia. Hrănindu-se dezinvolt din cele anterioare, aceasta, axată pe relația
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
sinistra lume în care trăim, condusă, parcă, după blestemățiile unui Falstaff, marcate de sunetul clopotelor de la miezul nopții ce anunță - în filmul lui Orson Welles - ultima, definitiva izgonire? Mă reîntorc la textul lui Wieseltier, care conferă clopotului o semnificație religioasă, identitară și ideologică. Dar tot el știe să le dizolve în parfumul rar al forței morale de a empatiza și de a așeza valorile la locul ce li se cuvine: sunetul clopotelor a început, mult înaintea democrației, într-un moment proto-democratic
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
tonul dominant al cărții de față, o carte scrisă de un autor polivalent și concentric, ale cărui straturi psihologice se adună în jurul unui miez durabil: credința. Mai precis, există trei ipostaze ale lui Marius Vasileanu în acest volum; trei felii identitare îmbinîndu-se în aceeași ființă. Mai întîi, gazetarul comentînd evenimente din lumea ecleziastă, precum un autor care, aplecîndu-se asupra realității, plătește tributul reflecțiilor efemere pe marginea unor evenimente datate: fricțiunile din BOR, cazul Tanacu, kitsch-ul decorului bisericesc etc. În toate
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
să nu observăm că ne îndreptăm spre o nouă dictatură, de tip diferit, disimulată în legi de ââsiguranță>>, de ââordine>> și de ââautoritate>>. Una dintre caracteristicile sociale rezidă în dreptul individului de a nu fi ââmassă>> și de a refuza rigiditatea identitară pe care supravegherea (prin teama subsumată) o sugerează, impune și inculcă." Măcar pentru o zi m'a sustras unor asemenea gânduri negre prezența lui Bernard Pivot la Institutul Franco-Portughez. Întâlnirea cu publicul - decontractată și îmbibată de un reconfortant spirit anti-political
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
Romanul, tradus deja în mai multe limbi, va apărea curînd în Israel, în mai multe țări est-europene, promițînd să stîrnească reacții poate la fel de vehemente ca cele din Germania, dar firește, nuanțate diferit de experiențele de viață, de sensibilitățile, de componentele identitare determinate de propria istorie și de particularitățile locului. Literar vorbind, "fenomenul Littel" amintește foarte bine de cazul Houellebecq, asemănare pe care a sur-prins-o în paginile unui eseu recent publicat la Editura Gallimard François Meyronnis, sub titlul Despre exterminare considerată ca
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
a interpretărilor impun nu numai recursul la criterii din zona esteticului, ci și repere ce țin de categoria eticului ori antropologicului. Exaltările, cât și surdinările arbitrare s-au dovedit, inevitabil, contraproductive. De pildă, minimizarea genului etnicist, cu o anume finalitate identitară, a iscat o reacție inversă, de maximizare a angajării actorilor, în special impresariali, întru obținerea recunoașterii unor limbaje sonore noi sau intens resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai mult seama de diferitele componente ale
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
pe ceva excepțional. Asistăm actualmente la două tendințe opuse: pe de o parte, dezodorizarea planetei și, pe de alta, dorința neistovită de a găsi noi și noi fragranțe. In ambele cazuri este vorba de aceeași problemă spinoasă a identității. Marca identitară a corpului nostru nu trebuie să fie nici impusă, nici absentă. E un echilibru fragil care basculează în exagerări, idiosincrazii, fobii, câteodată cu nuanșe rasiste și sexiste. Political corectness a devenit mai mult decât o marotă, e o obsesie. Nu
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
întoarcerii asupra lor, ar dispărea ca și cum n-ar fi fost. Nimeni nu-și trăiește viața concomitent cu desfășurarea ei. Oamenii care sînt absorbiți de prezent pînă la pierderea deprinderii de a-și rumina amintirile suferă de un handicap de evocare identitară: neavând puterea de a-și reconstitui ființa, faptele lor nu lasă dîre interioare. Și astfel, văduviți de putința reverberației sufletești, biografia lor aduce cu pripa ahtiată a unor umbre cărora le lipsește cutia de rezonanță psihică: nu au organul evocării
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
o epocă, Dan Ciachir dovedește două lucruri: că are cultura sufletului, dovadă că știe să deguste cu finețe nuanțele trecutului și, în al doilea rînd, că are destule amintiri profunde pentru ca lumea lor să-l articuleze armonios, după un tipar identitar cu rol structurant. Paradoxul lui Dan Ciachir stă în aceea că, deși n-are aplecare spre descrierea psihologică, este în mod sigur un scriitor de atmosferă. Cauza stă în predilecția vădită pentru detalii peisagistice, arhitecturale sau domestice. Dacă ar fi
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros și semnificativ pentru spațiul cultural românesc! Nu asta este sau trebuie să fie menirea constitutivă a Institutului? Nu prin producție de imitație devenim relevanți sau putem capta o imagine identitară! (nici măcar în cazul în care imitația are succes!). Motivația inconsistentă a românilor din țară (adoptată parcă și de alegerea ICR-ului) este de tipul "Da' ce? Nu putem și noi să facem chestii d'astea!?" - (Adică... "de ce să n-avem
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
simplul copist de date, compilator și glosator. Aparte de plagiate (simple operațiuni artizanale), falsificările de tablouri, traficul de influență cu pretinse scrisori de recomandare din partea unor oameni celebri și alte matrapazlâcuri și găinării din lumea culturală, mistificțiunile servesc, uneori, construcției identitare. Se inventează și se utilizează texte prin care se urmărește nu atât un avantaj personal, cât... o mai bună imagine a României în lume. Sunt falsurile patriotice, făcute pentru a suplimenta istoria cunoscută a patriei, prin aducerea de probe din
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
slujitori fideli ai împăratului și ai unui ideal cosmopolit de esență luministă. Le-a rămas străin naționalismul, ura față de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei generații de scriitori austrieci de diferite naționalități, dar de limbă germană, îi lipsește complet furia identitară ce va face mai tîrziu atîtea victime. Proza de factură specială scrisă de ei spre jumătatea secolului al XIX-lea desfășoară o narațiune extrem de simplă, apropiată de banalitate; în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889), acțiunea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]