15,885 matches
-
el obrazul corupților, aceștia pot s-o facă nu doar mai rapid, ci și cu argumente: „Toa-șu prim, se poate să ne superi? Tocmai pe noi, care te-am făcut ceea ce ești?!” Stabilitatea P.S.D.-ului e mai fragilă decât oricând. Ideologia nu mai reprezintă, în acest partid, absolut nimic. Carieriștii de toate nuanțele, escrocii, ticăloșii cu patalama, bestiile și tupeiștii de obor s-au aciuit în noua Curte a Miracolelor siguri că-și vor întâlni semenii. Partidul nu poate fi reformat
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
constituie într-un breviar al temelor care au dominat dezbaterea publică românească în anii tranziției (în cazul de față, din 1995 încoace). Probleme precum colaboraționismul scriitorilor cu regimurile autoritare, măsurile diferite folosite în momentul de față pentru cîntărirea celor două ideologii criminale ale secolului XX, fascismul și comunismul, existența sau inexistența antisemitismului la nivelul elitelor intelectuale românești, relația dintre comunism și naționalism, scriitorii și Securitatea (poliția), revizuirea sistemului de valori și a canonului literar după căderea comunismului, relația dintre pornografie și
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
între crimele comise în secolul XX de regimurile fasciste și comuniste. Mă tem însă că nu rasismul este zona în care trebuie căutată echivalența crimelor. „Ca și Hitler, Stalin a fost rasist. Ca și naziștii, comuniștii au comis crime în virtutea ideologiei lor”, scrie editorialistul la pagina 133. Cred că între cele două ideologii criminale există o deosebire fundamentală. În vreme ce naziștii au ucis în mod explicit în numele rasei, comuniștii au ucis în numele luptei de clasă. Victimele comunismului (numeric superioare celor ale nazismului
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
tem însă că nu rasismul este zona în care trebuie căutată echivalența crimelor. „Ca și Hitler, Stalin a fost rasist. Ca și naziștii, comuniștii au comis crime în virtutea ideologiei lor”, scrie editorialistul la pagina 133. Cred că între cele două ideologii criminale există o deosebire fundamentală. În vreme ce naziștii au ucis în mod explicit în numele rasei, comuniștii au ucis în numele luptei de clasă. Victimele comunismului (numeric superioare celor ale nazismului) nu au fost selectate programatic în virtutea apartenenței la o rasă. Printre milioanele
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
au fost ruși, iar Maniu, Gheorghe Brătianu ori Lucrețiu Pătrășcanu au fost închiși și și-au găsit sfîrșitul în temnițele comuniste din alte cauze decît apartenența lor la etnia română. Firește aceasta nu schimbă în nici un fel natura criminală a ideologiei comuniste. Regimurile fascist și comunist sunt cele mai sinistre experimente politice ale secolului XX. Categoric, ele trebuie judecate cu aceeași măsură, dar este evident faptul că natura lor criminală trebuie căutată în planuri diferite. A discuta natura criminală a regimului
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
ale literaturii sub Ceaușescu. Deși nu avem un partizanat anume, în favoarea unei persoane sau a unui grup de interese, înțelegem totuși să ne rostim răspicat opinia ce-a rezultat din consultarea textelor tipărite, din compararea diverselor argumente aruncate în caruselul ideologiei literare. Crezul nostru explicit este că orice neutralitate într-o cercetare științifică este deja semnul unui partizanat”. Credem, la rîndul nostru, că se cuvine apreciată o asemenea implicare post-festum a unei conștiințe tinere. Evitînd atît șablonul encomiastic, cît și impulsul
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
unui hegemon-garant dispare, SUA ar putea fi marginalizate, motivul fiind situarea lor excentrică față de o Eurasie „suprapopulată și industrioasă, unde riscă să se concentreze întreaga istorie a unei lumi relaxate”. Temerea este deplin justificată pentru că în ultima parte a „secolului ideologiilor”, SUA - până atunci cea mai puternică și autosuficientă economie a lumii - au devenit dependente de producția partenerilor săi. Cum își vor menține SUA echilibrul interior și bunăstarea dacă restul lumii, transformată de democrația liberală și de controlul demografic - pe care
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
povestiri a lui Bogdan Suceavă - Bunicul s-a întors la franceză. Istorii - cuprinzînd opt texte, unele dintre ele apărute deja, mai ales în format electronic. Cea care a provocat cele mai vii discuții - nu neapărat literare, ci mai ales de „ideologie” - după postarea în revista electronică Respiro este Descompunerea patriei în particule elementare, o distopie cu iz apocaliptic despre România cea de peste nu mulți ani, definitiv pradă politicienilor oneroși, afaceriștilor dubioși și teroriștilor revizioniști (textul datorează destul atmosferei publice de după neașteptatul
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
de seamă minți ale vremii, alcătuiesc un nucleu cu greutate și sens în vârtejul haotic și dramatic al înființării literaturii cu program. Toți împărtășesc experiența persecuției, exilului și alienării din perioada stalinistă. Adesea adversari în plan teoretic, în sânul unor ideologii literare diferite, scriitorii se coalizau în fața arestării abuzive a unuia dintre ei, se ajutau cu bani, mergeau cu intervenția până la Stalin. Intervenția lui Pasternak, la Stalin, pe tema arestării lui Mandelștam e relatată amănunțit. Nadejda Mandelștam este martorul timorat și
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
artei burgheze și, implicit, puteau să ducă la scoaterea deviaționistului din viața literară (dacă lucrurile se opreau aici se putea vorbi de varianta fericită). Fiecare poet proletcultist trebuia să fie receptiv la sfaturile „îndrumătorului”, deținătorul adevărului absolut în materie de ideologie stalinistă. Rolul acestora era esențial pentru că așa cum recunoștea Nina Cassian în 1975, „oricîtă dăruire și sinceritate ar fi manifestat în scrisul lor, ei (poeții - n.m.) trebuiau să înțeleagă că, fără ajutorul îndrumătorilor, n-ar fi fost în stare să scrie
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
despre Pan M. Vizirescu (de extremă dreapta și crezînd în continuare în justețea opiniilor lui), Paul Lupașcu (comunist din convingere, cu sentimentul c-a fost trădat de conducerea partidului în care s-a implicat, dar nu neapărat conștient de absurdul ideologiei) și Emil Wagner (țărănist, manist, demisionat din partid după 2000); din păcate, deși e o poveste de viață fascinantă, Wagner nu e întru totul credibil: discursul lui e unul elaborat - pe parcursul scrierii memoriilor, ajunse la anul 1940 și pagina 1800
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Despre caracterul esopic al acelei literaturi, despre complicatele strategii narative menite cât de cât să păcălească vigilența cenzurii, preluarea de către literatură a unor funcții informative specifice istoriei, filozofiei și publicisticii, într-un cuvânt dacă și în ce măsură hibridizarea impusă organic de către ideologia totalitaristă a afectat romanul postbelic pe termen lung, păgubindu-l de generații tinere de cititori. Romancieri de cursă lungă precum Marin Preda, C-tin }oiu, George Bălăiță și Augustin Buzura au scris la început sau măcar ocazional și proză scurtă
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
e plină de posturi de televiziune cu dublă sau multiplă coordonare națională (de la "Euronews" la "Arte" și la "Cherry", acesta din urmă un simpatic canal de muzică româno-maghiar), dl Timofte pare a nu-și fi depășit idiosincrasiile, spaimele atavice și ideologia naționalistă cu care era îndoctrinat orice ofițer al armatei lui Ceaușescu. La vârsta domniei sale e, de altfel, prea târziu să-i pretindem să se schimbe. Dar nu e prea devreme să cerem, încă și încă o dată, demisia. O lume în
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
desfășoară lucrurile în tabăra iliesciană astfel de considerații sunt pură sofisticare. Radu Timofte a fost numit în funcție pe bază politică, și tot pe bază politică și-a desfășurat activitatea. Nici un mister în asta. Soldat credincios al partidului și-al ideologiei sale, Timofte și-a îndeplinit misia cu o rară abnegație față de valorile partidului-mafiot din care a făcut și va face din nou parte. E, însă, impardonabil ca același individ să-și drapeze parti-pris-urile ideologice în hlamida așa-zisei "siguranțe naționale
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
puternică, dar fără autonomie, și exclusivitatea figurativului. Dar această identificare nu este suficientă. Elementelor deja enunțate pictorul le mai adaugă vreo cîteva care sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat,, după cum singur o spune, ,, de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită...,, frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaures și are chiar mici explicații
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
dat, i-au fecundat spiritul cu noi deschideri, fără să-i altereze esența, în epoci în care acesta părea să stagneze. Poporul român nu și-a pierdut niciodată voința reîntoarcerii la originile sale europene, chiar dacă împrejurări vitrege, politice sau economice, ideologii perverse și doctrine alienante i-au frânt tendința naturală de sincronizare cu restul continentului, cu paradigmele culturale prin care acesta s-a definit. Românii, susține Gheorghe Ceaușescu, sunt europeni prin origini, prin cultură (în care grund-ul european s-a
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
la dominarea lumii concentrate în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează sintetic modul în care, în ciuda tentativelor de refacere imperială a unității, Europa s-a transformat într-o "Europă a națiunilor", fracturată de interese divergente, supusă - datorită contradicțiilor din "interiorul cetății " - influenței ideologiilor totalitare, devenind un "butoi cu pulbere" al lumii, o sursă de războaie devastatoare, permanente. O Europă astfel slăbită nu putea să nu devină ținta aspirațiilor celei mai mari puteri asiatice a lumii moderne, Rusia sovietică, dornică să-și universalizeze modelul
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
Ionescu: Uitarea fascismului, este, pe alocuri, o clasă de hermeneutică delirantă), abordarea calmă și obiectivă se impunea. Al. Săndulescu nu ocolește nici una dintre cele mai grave imputări. Lămurește semnificația românismului, atitudinea univocă față de rasism, relația cu Garda de Fier, cu ideologiile extremiste și cu evreii. Apreciază cu măsură studiul lui Z. Ornea, este precaut cu Jurnalul lui Sebastian, susține unele concluzii ale lui Sorin Alexandrescu din eseul Paradoxul român, respinge paternitatea lui Eliade asupra unui foarte controversat răspuns la o anchetă
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
a propriului organism nu mi se pare condamnabilă, ci pur și simplu firească. A califica drept xenofob sau antisemit articolul Piloții orbi, în întregul lui, cred că ar fi o exagerare." Nici articolele "legionare" nu sunt de incriminat: "în susținerea ideologiei legionare (susținere mai degrabă morală), el plutește printre abstracțiuni, convins că singura soluție ar fi purificarea spirituală, efect probabil și al studiilor sale de indianistică. Să recunoaștem că autorul Profetismului românesc nu depășea bunele intenții creștine, care, întâmplător, coincideau și
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
atât ca îndreptar de lectură, cât și ca memento pentru prozatorii români de azi (cărora nu le lipsește nimic, în afară de o miză): " Romanul lui Golding face parte din categoria cărților "periculoase", nu doar pentru că e genul de creație care naște ideologii și revoluții spirituale, ci și pentru că își face din adevăr principala coordonată. Adevărul naște de cele mai multe ori frică ori respingere, fie pentru că nu suntem pregătiți pentru el, fie pentru că pur și simplu ne e mult mai simplu și comod să
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
densă, asemenea unei lave încremenite pe versantul craterului, particularizează în plus, prin insemnele unei mari energii lăuntrice, această fascinație sălbatică în fața culorii, o fascinație primitivă și magică, situată cu totul în afara stereotipurilor culturale. Deși această pictură este lipsită de orice ideologie, prin consecințe ea se apropie, ca dinamică a privirii și ca anvergură a gestului, de atitudinile foviștilor față de expresia artistică, în general, și de limbaj, în particular. Dar indiferent unde ar putea fi plasat acest demers în ansamblul fenomenului european
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
Paleologu, Alexandru George). Decăderea sa ni se înfățișează cu atît mai marcată cu cît inițial Barbu se manifestase împotriva regimului impus de soviete, după care i s-a raliat, prin 1953-1954, spre a deveni un corifeu al adulării acestuia. "în ce privește ideologia, este greu de susținut că Barbu ar fi avut una", precizează Dan Ciachir. Oportunismul său echivala cu un vacuum al convingerilor, în care se puteau instala toate atitudinile momentan profitabile, inclusiv cele ce se băteau cap în cap: "A celebrat
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
o percepție, fatalmente, subiectivă, legată de preocupările mele literare) celelalte articole, cele care vizează istoria drogului și a consumului său, cvasiprezența unui imaginar baroc în preajma fenomenului, impactul asupra scriitorului și asupra producțiilor literare, influența exercitată în muzica rock ori în ideologiile hippie, flower-power etc. Lecturând aceste articole, am fost impresionat de aura mistificatoare în care a fost învăluit adesea drogul, de imaginarul dens, greu penetrabil care a populat narcodependența de-a lungul timpului. Mi-am făcut, de aceea, o listă cu
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
creației literare prin transformarea ei într-un instrument de propagandă, reprezentanții regimului comunist au încercat să șteagă din amintirea poporului român literatura anterioară. De ce? Pentru a nu exista un termen de comparație. Pentru a crea impresia că literatura generată de ideologia marxist-leninistă este singura posibilă. Cu toate că nu au practicat deloc bunul-simț, comuniștii au trăit mereu cu sentimentul - secret și chinuitor - al nelegitimității și au avut un complex de inferioritate față de adevărații "stăpâni ai castelului", fie ei și aruncați de multă vreme
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Simultan se alcătuiesc listele cu bibliotecile din țară care au dreptul să dețină fondul D ("documentar", accesibil doar unor specialiști, cu aprobare) și fondul S ("special", aproape inaccesibil). În mod straniu, multe lucrări științifice din domenii fără nici o legătură cu ideologia sunt supuse aceluiași regim. Abia în 1964, când se produce un vag dezgheț ideologic și sunt eliberați din închisori deținuții politici, publicațiile cu caracter tehnico-științific sunt și ele eliberate dintre gratiile fondurilor D și S. Un episod din comedia istoriei
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]