1,191 matches
-
-lea începe cu Râul Brandăo care face parte din aceeași generație cu Antoonio Nobre și care, ca și acesta, s-a ocupat de oamenii simpli din nordul Portugaliei, de pescari, de cei sârmani. Dar el nu ne oferă o imagine idilica precum poetul din "Só", ci caută să ne facă să participăm la compasiunea să pentru o populatie redusă la mizerie și, în general, pentru toți cei ce suferă sau sunt umiliți. Opere importante: "Pescadores" (Pescarii). Povestitorii propriu-ziși aveau la îndemână
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
și fratele său Giuliano sunt îngropați într-o capelă proiectată de Michelangelo, situată în partea de nord de Biserică Sân Lorenzo. Lorenzo Magnificul nu a fost numai protector al artelor, ci și poet. A scris o operă lirica variată, poeme idilice, elegiace, mitologice, poezii erotice în stil petrarchist și neoplatonic, în care străbate o senzualitate robustă, pe motivul horațian „cârpe diem”. Lorenzo s-a căsătorit, prin procura, cu Clarice Orsini la 7 februarie 1469. Căsătoria propriu-zisă a avut loc la Florența
Lorenzo de' Medici () [Corola-website/Science/301000_a_302329]
-
Pictură și de modificare permanentă a convențiilor din acestea. De asemenea, tablourile sale înfățișând grădini, livezi, „copaci înalți”, cuprindeau trimiteri la imaginația constituită în Cultura europeană; printr-un citat , ori printr-o aluzie se refereau la imaginile grădinii biblice, la idilicele peisaje antice stabilite deja prin convenție, la conținutul și imagistica din Georgicele lui Virgiliu, la modele înregistrate în pictura renascentistă, nu fără aluzii și la arta contemporană. Prin aluzii plastice sau stilistice, aparent simple și foarte obișnuite, prin motivele „foarte
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
romanului. Există o a treia tradiție în proza de ficțiune, într-o manieră satirică ("Satiricon" de Petronius și incredibilele povești ale lui Lucian din Samosata) sau propunând un stil eroic (romanțele lui Heliodorus din Emesa și ale lui Longus). Romanul idilic grec din Antichitate este readus la viață de romancierii bizantini ai secolului al XII-lea. Toate aceste tradiții sunt redescoperite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în cele din urmă influențând piața modernă de carte. Cuvântul "“romance
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
lui Dimitrie Anghel. Iosif și-a scris cu propria mână sentința într-un proces sentimental, desigur fără să-și dea seama. În anul 1909, apare volumul de cântece al Nataliei Negru intitulat O primăvară, cuprinzând versuri apreciate de critică drept „idilice și confesive". Natalia Negru "luminase unele șezători ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul". Colaborează la revistele „Viața Românească", „Minerva", „Cumpăna", „Flacăra", „Cronica" cu articole, poezii și
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
în neume bizantine (asemeni pieselor cuprinse în "Spitalul amorului"). În înțelesul actual, maneaua a apărut în comunitățile țigănești din anii 1950-1960, ca reacție la sofisticata muzică lăutărească. Maneaua era o muzică accesibilă, cu text, ale cărei versuri descriau în mod idilic aspecte ale vieții duse de romi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care această nouă muzică a fost corelată cu noțiunea de manea, vehiculată anterior; lăutarii o numeau chiar „manea turcească”, probabil pentru a-i sublinia caracterul străin de muzica țigănească
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Ulterior, momentul 1907 s-a constituit într-o puternică sursă de inspirație pentru curentul realismului socialist, în care, artiștii au avut o abordare de manieră eclectică și rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Majoritatea picturilor care fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână posterității ca documente vii ale condițiilor în care și-
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Ulterior, momentul 1907 s-a constituit într-o puternică sursă de inspirație pentru curentul realismului socialist, în care, artiștii au avut o abordare de manieră eclectică și rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Pictorul Octav Băncilă a făcut parte din grupul artiști, prozatori și poeți români care au ilustrat în operele lor viața de mizerie a țăranilor din acele vremuri. Astfel, el este alături de Ștefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână posterității ca documente vii ale condițiilor în care și-
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
kaki ale pelerinelor. Compoziția este curioasă prin faptul că îmbină peisajul de periferie urbană și rusticul ce transpare din prezența carelor cu boi mânate de căruțașii cu ițari și cu cămăși albe de in, ce aduc în plus o notă idilică, cu scena de muncă asiduă și febrilă de descărcare a sacilor în piramidă. Un accent suplimentar a fost adus de Henția prin figurarea sârmelor de telegraf care fragmentează cerul alburiu al compoziției, dominând imaginea cu oamenii care sunt cuprinși în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
locale din care să reiasă că înscrierea lor în "Colectiv" s-a realizat. Activitatea propagandistică s-a dus, nu în ultimul rând, prin campanii de presă la radio și mai ales în ziarele sibiene unde se prezenta într-o formă idilică traiul racovicenilor „înscriși” precum și nehotărârile și apoi hotărârile „particularilor” de a urma calea indicată de partid. Semnificativ în acest sens este articolul gazetarului I.Nistor, intitulat „Moș Gheorghe (Rășinariu) s-a înscris în colectivă” care, la vremea lui, a iscat
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
o specie simplă până când au intrat în contact cu e specie extraterestră care le-a schimbat societatea pentru totdeauna. Prin îmbunătățiri genetice, octopăianjenii au devenit vrăjitori biologici și au reușit, în cele din urmă, să creeze o societate utopică. Sejurul idilic al familiei lui Nicole în Orașul de Smarald al octopăianjenilor se sfârșește când oamenii lui Nakamura descoperă habitatul și declară război. În încercarea de a media conflictul, Richard Wakefield și un octopăianjen sunt uciși, ceea ce va declanșa răzbunarea lui Katie
Război pe Rama () [Corola-website/Science/330829_a_332158]
-
angajase să dea lecții fiicei sale Udl (Olga Golda). În casa acestuia are prilejul de se familiariza cu operele clasicilor literaturii ruse și universale și, cu încurajarea amfitrionului, de a persevera în scris. După trei ani zugrăviți de scriitor ca idilici, Loev descoperă „romanul” inacceptabil dintre tânărul mediator și elevă și este concediat. Î-și caută norocul la Kiev, unde risipeste toate economiile, așa că revine în localitatea natală. Între anii 1880 - 1883 lucrează ca „rabin de stare civilă”, investit de guvern
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
al XX-lea începe cu care face parte din aceeași generație cu Antnonio Nobre și care, ca și acesta, s-a ocupat de oamenii simpli din nordul Portugaliei, de pescari, de cei sârmani. Dar el nu ne oferă o imagine idilica precum poetul din "Só", ci caută să ne facă să participăm la compasiunea să pentru o populatie redusă la mizerie și, în general, pentru toți cei ce suferă sau sunt umiliți. Opere importante: "Pescadores" (Pescarii).
Raul Brandão () [Corola-website/Science/314322_a_315651]
-
teatrul erau temele predilecte ală artistului. Tehnica utilizată și preferința pentru culorile vii îi constituie un omagiu adus lui Rubens, însă stilul elegant și sensibilitatea lirică aparțin în intregime lui Watteau. Melancolia și sentimentul efemerității transpare întotdeauna în scenele aparent idilice. Watteau joacă un rol fundamental în înnoirea picturii franceze și devine creatorul unui nou gen, intitulat „serbări galante”, popular în arta "rococo"-ului. Pictura sa deschide drumul lui Boucher și Fragonard. s-a născut la Valenciennes, un oraș la granița
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
în rândurile Academiei ca membru titular. Tema operei pe care artistul - în calitate de nou membru al Academiei - trebuie să o încredințeze instituției este la libera lui alegere. Vor trece însă cinci ani până la desăvârșirea operei "Îmbarcarea spre Citera", insula Afroditei, tărâmul idilic al iubirii, distracțiilor și plăcerilor. Artistul prezintă o scenă deschisă, ca un evantai, al cărei ritm cromatic este dictat de folosirea unor suprafețe intense de culoare, care atrag atenția privitorului. În anul 1719, pictorul deja suferind de tuberculoză pulmonară, pleacă
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
orașul german curat și îngrijit și lipsurile și mizeria din orașele rusești. Atitudinea autorului este ambivalentă ca rezultat al contactului direct cu ambele culturi, dar evoluția evenimentelor scoate la suprafață aspecte nebănuite. Astfel, sub fațada poleită a decenței burgheze din idilicul oraș german se ascund manifestări naționaliste și dușmănoase, documentate de autor nu doar prin propria sa experiență, ci din editoriale și articole din ziarele vremii. Analizând romanul sovietic din epoca de construire a socialismului, publicista Sorana Gurian considera că, în afară de
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
act de această expoziție permanentă, nu dau nici un semn în acest sens. Soarta de artist ! "Cuvânt despre artist" Nici acum nu prea știu ce m-a făcut să-l privesc îndeaproape: poate privirile jucăușe, inteligente, naiv-intrebatoare; poate opțiunea să sinceră, idilica pentru monarhie pe care o manifestă cu șiretenie copilăreasca ;sau poate accentele brâncușiene atât de evidente în sculptură. Sau, poate toate astea la un loc. Oricum ar fi fost, sub dalta să lemnul explodează sau, altădată, se lasă ridicat la
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
de aceeași particularitate comună: fobia muncii ”. Totuși, cu venirea noului antrenor Luca, lucrurile se schimbă și astfel, personajele din această nuvelă a lui Barbu se încadrează în tipologia personajului socialist care, sub influența unui factor extern, se transformă în imaginea idilică a socialistului iubitor de muncă și de unitate.
Tripleta de aur () [Corola-website/Science/314669_a_315998]
-
a proiectat asupra lui Andrei. Bolkonski este un fel de om al „Secolului luminilor” (tendința raționalista este puternică la această epoca în spiritul tolstoian), în timp ce Bezuhov pare a fi-asemeni scriitorului-un discipol al lui J.J.Rousseau (o ușoară înclinație spre idilic este des perceptibila în creația tolstoiana). Natasa (una din cele mai realizate personaje feminine din întreaga literatura universală) reprezintă idealul feminin tolstoian: spontană și simplă, delicată și afectuoasa, devotată familiei și compătimind pe țăranii obidiți. Concepția operei lui Tolstoi s-
Război și pace () [Corola-website/Science/308513_a_309842]
-
omogeneitatea" ("Homogenität"), definită drept un consens asupra deciziilor fundamentale referitoare la existența politică a societății.. Schmitt este însă conștient că ar fi iluzoriu să se încerce realizarea unei omogeneități inclusive a societății. El a desemnat omogeneitatea absolută drept un "caz idilic" ("idyllischen Fall"). Începând din secolul al XIX-lea, substanța omogeneității o constituie egalitatea tuturor celor care aparțin unei anumite națiuni. Deoarece într-o democrație modernă nu există niciodată o omogenitate perfectă, apare totdeauna un "pluralism de interese particulare" ("Pluralismus partikularer
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
identifica în totalitate cu unele mituri, precum cel al lui Apollo și Daphne. După cum notează Margot Arce Blanco, unul dintre principalii săi exegeți, temele sale favorite sunt sentimentul absenței, conflictul dintre rațiune și pasiune, trecerea timpului și cântul unei Naturi idilice, care servește de contrast pentru sentimentele dureroase ale poetului. Garcilaso crede într-o lume transcendentală, care nu este cea religioasă creștină, ci cea păgână : <poem>„"Contigo mano a mano" "busquemos otros prados y otros ríos," "otros valles floridos y sombríos
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
de Liviu Rebreanu, publicat în 1932. În ceea ce privește artele plastice românești, imaginea țăranului începe să apară în arta românească în secolele XIX și XX și aceasta sub influența romantismului francez. Dacă Nicolae Grigorescu (care a murit chiar în 1907) a reprezentat idilic viața rurală, Ștefan Luchian este primul artist plastic român care zugrăvește dramele cu care se confruntau țăranii din perioada Belle Époque. Astfel, tabloul "La împărțitul porumbului", expus în 1906, devine un simbol al modificării modului în care este văzut țăranul
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
imensa valoare culturală și istorică, sunt uimitor de variate și nemaipomenit de frumoase. Mari tapițerii de Arras și Tournai, de Gobelins, Aubusson și Bruxelles ilustrează scene romantice sau cavalerești, imagini de vânătoare și de evenimente istorice, momente biblice și peisaje idilice. Pânze rare din secolul al XVII-lea, aparținând școlii lui Rubens, lui Clouet sau picturi pe lemn din școala olandeză sunt remarcabil completate de magnifice obiecte din ceramica de Nevers și Rouen. Delicate piese de porțelan francez (Limoges, Sèvres, Orléans
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]