484 matches
-
tulburătoare: „Cadavrele poporului vor deveni hrană pentru păsările cerului și pentru animalele câmpului și nu va fi nimeni care să le alunge [...] nu vor mai fi adunate și nu vor mai fi îngropate, ci vor deveni gunoi pe suprafața pământului” (Ier 7,33; 8,2; cf. 14,16; 16,4; 20,6; 22,19; 25,33; cf. Ps 79,2-3; Ez 29,5; Josephus, Războaiele iudaice 1.594: „Trupul său va fi sfâșiat în bucăți de suferință și nu va mai
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dar pur exterioare, fără să-i corespundă atitudinea interioară tradusă mai apoi în alegeri de natură etică: Ilie în 1Reg 18,1 ș.u.; Am 4,4-6; 5,21-25; Os 6,6; 8,11-13; Is 1,11-17; Mih 6,6-8; Ier 7,1-11.21-23 și altele. În politică se observă limpede critica lor înverșunată adusă monarhiei, alianțelor și modului prin care aceasta trata problemele religioase și chestiunile sociale. Aveau în vizor ambele regate, din Nord și din Sud: Os 5,13
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Dtr: prima, notată cu sigla DtrH (în germană DtrG), tratează despre evenimente istorice în sens strict și se încheie cu grațierea lui Ioachin, regele lui Iuda, de către împăratul Babilonului, Evil-Merodh (Amel-Marduc) cu ocazia ridicării sale la tron (2Reg 25,27-30; Ier 52,31-34) la 37 de ani de la deportare, adică în jurul anului 561 î.C.; peste prima fază se suprapune ici și colo a doua fază redacțională, notată cu sigla DtrP, ce constituie în special povestiri despre profeți; faza a treia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a fost distrus; săpăturile arheologice arată că a fost distrus la sfârșitul secolului al VII-lea î.C., ceea ce ne face să ne gândim la invazia asiriană care a dus la sfârșitul Regatului de Nord (Israel în sens strict) (cf. Ier 7,12; 26,6, două texte Dtr). Nu cunoaștem detalii nici despre natura cultului, probabil sacrificial, celebrat la Șilo, (în 1Sam 2,12 ș.u. fiii corupți ai bătrânului Eli își însușesc pe nedrept părți din jertfele care se cuveneau
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unde se afla de când o capturaseră filistenii (2Sam 6), David a dus-o apoi la Ierusalim. În fine, Solomon a așezat-o în templul din Ierusalim (1Reg 8,1 ș.u.), în Sfânta Sfintelor, unde a rămas până la distrugerea edificiului (Ier 3,6) la sfârșitul celui de-al doilea asediu al Ierusalimului în anul 587 sau 586 î.C.; după aceea nu a mai fost reconstruită. Tradiția biblică relatează că arca era împodobită cu heruvimi, creaturi hibride umano-animale înaripate, și e
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
33-34 propune o altă variantă). Templul este distrus (2Reg 25,13 și textele paralele) la sfârșitul celui de-al doilea asediu al Ierusalimului din anul 587/6 î.C.; dar se pare că cultul nu a încetat cu totul deoarece Ier 41,2 afirmă că au venit acolo pentru pelerinaj grupuri de locuitori tocmai din Nord, din Sihem și Samaria. Profetul Ezechiel (Ez 40-48) a încercat chiar să schițeze un proiect de restaurare a edificiilor de cult, dar obiectivul acesta va
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pare să o ignore pe precedenta) fără să conțină acest termen. a) Ultima secțiune este articulată în cinci sau șase porunci: I. teama de Dumnezeu (10,12); II. circumcizia inimii (10,16; 30,6): apare și în fragmentele Dtr din Ier 4,4 (cf. 9,25) în opoziție cu simplul fenomen fizic; III. iubirea străinului (10,19; cf. Ier 2,25; 7,5; Ez 22,7.29). IV. teama de Yhwh (10,20). V. iubirea lui Dumnezeu (11,1). VI. împlinirea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sau șase porunci: I. teama de Dumnezeu (10,12); II. circumcizia inimii (10,16; 30,6): apare și în fragmentele Dtr din Ier 4,4 (cf. 9,25) în opoziție cu simplul fenomen fizic; III. iubirea străinului (10,19; cf. Ier 2,25; 7,5; Ez 22,7.29). IV. teama de Yhwh (10,20). V. iubirea lui Dumnezeu (11,1). VI. împlinirea poruncilor (11,8). Însușirea specifică a acestor pasaje este că fiecare poruncă este motivată printr-un verset sau
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
b) O altă latură a noțiunii de alianță este redată prin rădăcina jăda’ care în mod normal înseamnă „a cunoaște”, dar care poate avea o accepțiune mult mai vastă de „a avea o legătură specială”, aproape privilegiată (Am 3,2; Ier 1,5), echivalând deseori cu conceptul de „alegere”, obiectul său fiind poporul, iar Dumnezeu autorul acestei acțiuni (cf. Dt 7,9; 8,5; 9,3). Această idee, criticată uneori de persoane sau grupuri mai mult sau mai puțin antisemite, a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
luat un angajament, Dumnezeu îl poate cere și de la poporul său. 8.4. Ieremia În Cartea lui Ieremia, o creație, după cum am amintit, în parte reelaborată de Dtr, conceptul de alianță apare mai ales în capitolele 11 și 31. Cu privire la Ier 11 notăm că problema de fond constă în descoperirea legăturii sale, de fapt a întregii cărți, cu reforma lui Iosia, o chestiune până acum nerezolvată și de care ne îndoim că va fi rezolvată în viitor. Unii comentatori cu autoritate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
legăturii sale, de fapt a întregii cărți, cu reforma lui Iosia, o chestiune până acum nerezolvată și de care ne îndoim că va fi rezolvată în viitor. Unii comentatori cu autoritate pun la îndoială chiar și caracterul Dtr al textului Ier 11. Nu este ușor de analizat nici Ier 31 în care expresia „noua alianță” are o valoare incertă. În orice caz ea va fi utilizată frecvent la cumpăna dintre mileniile I î.C. și I d.C.: să luăm ca exemplu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
reforma lui Iosia, o chestiune până acum nerezolvată și de care ne îndoim că va fi rezolvată în viitor. Unii comentatori cu autoritate pun la îndoială chiar și caracterul Dtr al textului Ier 11. Nu este ușor de analizat nici Ier 31 în care expresia „noua alianță” are o valoare incertă. În orice caz ea va fi utilizată frecvent la cumpăna dintre mileniile I î.C. și I d.C.: să luăm ca exemplu comunitatea de la Qumran, care se autodefinea comunitate a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
început care păstrase această expresie în special în discursurile euharistice ale lui Isus (Mt 26,28; Mc 14,23; Lc 22,20; 1Cor 11,25; ultimul pasaj subliniază noutatea alianței, accent ce nu apare ca esențial în evanghelii). a) În Ier 11,3 notăm un element Dtr în formula „cuvintele acestei bĕrît”. Nu e clar la care alianță se referă textul. La reforma lui Iosia, cum au susținut unii comentatori? Sau la pactul încheiat pe Muntele Sinai, cum susțin alții? Dacă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cont că reforma lui Iosia își dorea să restaureze alianța de pe Muntele Sinai, în ciuda anacronismului pe care îl comporta acest lucru: a vrea să restaurezi ceva nu înseamnă deja că efectiv ai și restaurat lucrul respectiv. Într-un alt fragment, Ier 14,21, profetul folosește bĕrît, dar nu face trimitere nici la Sinai și nici la Iosia, ci pur și simplu recită un pasaj liturgic compus în timpul unei secete; la fel se întâmplă și în alte fragmente, mai mult sau mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
folosește bĕrît, dar nu face trimitere nici la Sinai și nici la Iosia, ci pur și simplu recită un pasaj liturgic compus în timpul unei secete; la fel se întâmplă și în alte fragmente, mai mult sau mai puțin sporadice, precum Ier 22,9; 32,40; 33,20-21(ultimul lipsește în LXX). În orice caz, e posibil ca una dintre intențiile reelaborării Dtr să fi fost și de a face din Ieremia un susținător al reformelor lui Iosia. b) Ier 31,31-34
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sporadice, precum Ier 22,9; 32,40; 33,20-21(ultimul lipsește în LXX). În orice caz, e posibil ca una dintre intențiile reelaborării Dtr să fi fost și de a face din Ieremia un susținător al reformelor lui Iosia. b) Ier 31,31-34 este celebrul text care vorbește despre „noua alianță”, idee reluată mai târziu de Ez 34,25-31; 37,21-28 (vezi 8.5). Probabil textul tardiv al Dt 31,21-26 se inspiră din aceste fragmente. Fragmentul nu este dificil din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Probabil textul tardiv al Dt 31,21-26 se inspiră din aceste fragmente. Fragmentul nu este dificil din punct de vedere textual; unica adăugire se află probabil în versetul 31: wĕ’et bêt jĕhûdăh, „și cu casa lui Iuda”, deoarece, cf. Ier 31,33, textul pare să se refere doar la Israel (Regatul de Nord); pe de altă parte, adăugirea nu este lipsită de sens fiindcă autorul are în minte liga tribală israelită, după cum am văzut, o încercare postexilică de reconfigurare a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în loc de angajament, găsim o temă asemănătoare, jurământul). b) Pus în fața încălcării alianței de către popor, Dumnezeu își amintește, în schimb, de propriile angajamente și jurăminte și se gândește să încheie o altă alianță, de această dată veșnică, la fel ca în Ier 31,31-34. Dificultățile de interpretare continuă în Ez 16: versetele 59-62 se deosebesc de versetul 58, iar concluzia (versetul 63), care ar trebui să fie o cântare de bucurie pentru mântuirea și salvarea primită, se termină în tonalitate minoră, scoțând
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
au considerat acest final o adăugire redacțională de factură legalistă. Alții, pentru că în versetul 60 apare expresia ebraică tipică izvorului „sacerdotal”, bĕrît ’ôlăm („alianță veșnică”), consideră că aparțin acestei tradiții. Însă noi credem că probabil urmează linia de gândire din Ier 31,31 ș.u., adăugând în plus un alt element, „noul pact”; cu alte cuvinte, Dumnezeu își va aminti veșnic de pactul său, la fel și poporul, dar spre propria sa rușine. c) În alte două texte, 34,25 și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mesianice, animalele sălbatice vor fi îmblânzite, conturând o restaurare a paradisului pământesc. Tema aceasta se repetă și în al doilea fragment (37,26), la care se adaugă promisiunea menținerii veșnice a sanctuarului. 8.6. Deutero și Trito-Isaia Unele tematici din Ier 31,31 ș.u. și Ez 16,59 ș.u.; 34,23-25; 37,24-26 sunt reluate în Deutero-Isaia și Trito-Isaia (Soggin 1987, capp. 25 și 28) cu diferența că ele nu mai constituie argumentul principal. În Is 42,6 și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
poporul său prin comparație cu alianța cu Noe după potop din Gen 9, un text „sacerdotal” ce utilizează o terminologie asemănătoare. Pe lângă aceasta, nu întâmplător, fragmentul precedent, Is 54,4-8, se exprimă în termeni matrimoniali, ca în Cartea lui Osea, Ier 3,20 ș.u. și Ez 16; 20. Textul continuă precizând că locuitorii Ierusalimului îl vor avea drept învățător pe însuși Yhwh, o idee care amintește de Ier 31,31 ș.u., și noua temelie a cetății sfinte va fi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
54,4-8, se exprimă în termeni matrimoniali, ca în Cartea lui Osea, Ier 3,20 ș.u. și Ez 16; 20. Textul continuă precizând că locuitorii Ierusalimului îl vor avea drept învățător pe însuși Yhwh, o idee care amintește de Ier 31,31 ș.u., și noua temelie a cetății sfinte va fi dreptatea, care va garanta în viitor integritatea sa. Toate aceste aspecte inserate în opera „Slujitorului lui Yhwh” constituie fundamentul „noului pact”. b) Is 55,3b face parte dintr-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
necircumciși era prevăzută pedeapsa cu moartea (v. 14). b) Practica circumciziei bărbatului este atestată ca o obișnuință la multe popoare din timpuri străvechi; fac excepție cele de limbă indo-europeană și mongolică. Se găsește la amoniți, moabiți, edomiți și egipteni (cf. Ier 9,24 ș.u.; din Ios 5,2-9 reiese că n-ar fi fost practicată de egipteni, dar informația nu este exactă). De la israeliți această uzanță a trecut și în islam. c) Au fost date mai multe explicații cu privire la scopul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
condiții neigienice și cu instrumente primitive. Textul biblic insistă însă că trebuie circumciși doar copiii de sex masculin. e) Biblia ebraică subliniază totodată că circumcizia nu trebuie să fie doar un semn care marchează trupul: Dt 10,16; 30,6; Ier 4,4 vorbesc despre „circumcizia inimii”. Pentru că în limbile semitice inima desemnează metaforic intelectul, spre deosebire de Occident în care ea este locul sentimentelor, această formulă presupune că toată viața gânditoare trebuie să se desfășoare sub semnul alianței, al cărei semn fizic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mântuirii, nu este acesta un semn al victoriei partidului care susținea îndepărtarea componentelor cananeene din cult? În cazul în care n-ar fi fost așa, atunci împotriva cui se îndrepta predica profetică? 9.5. Sacrificiile În Am 5,25 și Ier 7,22 se găsește afirmația paradoxală că în pustiu, în timpul exodului din Egipt, Yhwh nu i-ar fi poruncit lui Israel să-i ofere sacrificii. Am văzut totuși că acest punct de vedere este o reconstituire tardivă a timpului originilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]