569 matches
-
legați Între ei și, din acest motiv, relația este durabilă și puternică. Acest tip de relație, conferindu-le identitate, le dă securitatea pe care ei nu o pot găsi Într-un cuplu heterosexual, În care rolurile sunt net distribuite și ierarhizate. Cuplurile homosexuale uniformizează partenerii. Cuplurile heterosexuale Îi diferențiază. În cuplurile homosexuale indivizii se egalizează, iar În cele heterosexuale se diferențiază funcțional și ierarhic. Cuplurile homosexuale sunt statice, pe când cuplurile heterosexuale sunt dinamice. Ceea ce poate contribui la formarea cuplurilor nefirești este
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
riscului. Membrii grupului sunt rugați să expună riscurile implicate de o acțiune, activitate (de exemplu, care sunt riscurile conducerii autoritare/democratice?); se votează apoi, prin ridicare de mâini, acordul sau dezacordul membrilor grupului cu fiecare dintre riscurile enunțate; riscurile sunt ierarhizate; în final se poartă o discuție, cu argumente și contraargumente, referitoare la fiecare risc în parte; în urma discuției de grup se procedează la o nouă ierarhizare a riscurilor. În finalul acestor discuții, membrii grupului descoperă o serie de lucruri noi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivează comportamentul oamenilor, de aceea ele mai sunt denumite și teorii ale nevoilor. În funcție de modul de interpretare a nevoilor, teoriile de conținut se subdivid în două subcategorii, unele dintre ele fiind bazate pe nevoi neierarhizate (Taylor, McClelland), altele pe nevoi ierarhizate (Maslow, Alderfer). Cea de-a doua categorie, teoriile de proces, promovează descrierea și analiza modului în care comportamentul este angajat, direcționat, susținut, stopat. Sunt avute în vedere procesele sau mecanismele motivaționale care pun în mișcare comportamentul uman. Nume precum Vroom
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu un nivel ridicat al nevoii de realizare, trebuie să-și asume riscul costurilor crescute ale programului formativ, cu speranța că ele vor fi recuperate ca urmare a beneficiilor obținute în urma implementării acestor programe. Teorii de conținut bazate pe nevoi ierarhizate Teoria „piramidei trebuințelor” Arătam într-un paragraf anterior că multă vreme s-a recurs, mai ales în America, la elaborarea unor teorii ale motivației bazate pe liste și inventare de nevoi. O asemenea manieră de abordare a motivației a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la întâmplare, fără „ritual”, totul se planifică, totul se execută în manieră prestabilită și repetitivă; recurge tot la control (ca si organizația paranoidă), însă acesta este orientat spre interior; totul este prestabilit, sistematizat, concentrat în mod formal; organizația este excesiv ierarhizată - indivizilor li se acordă privilegii doar în virtutea poziției lor; centrată pe evitarea surprizelor - de aceea se recurge la controale severe, la standardizarea procedurilor; se fixează pe o idee (de exemplu, calitatea produselor) - ceva bun în sine, totuși atașamentul exagerat la
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din perspectiva dezvoltării durabile. COMPETENȚE SPECIFICE au fost derivate pe relația dintre competențele-cheie, tipuri de cunoștințe, capacități și abilități specifice: 1. Localizarea și poziționarea/ Încadrarea evenimentelor Într-un sistem de referință spațial 2. Situarea informației Într-un cadru cronologic și ierarhizat 3. Decodificarea formelor de organizare temporală a minorității rrome 4. Identificarea și caracterizarea modului de viață specific comunităților rroma pentru fiecare neam 5. Construirea unui demers de cercetare empirică prin metode moderne istorice, geografice și ale științelor 6. Organizarea rezultatelor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin a*nu reuși*să ducem*nici un*proiect până*la capăt,*iar când*reușim suntem*epuizați și*secătuiți de*toată *energia. Pentru*evita acest*lucru trebuie*să ne*ordonăm și*asta începe*atunci când*avem o*listă de*priorități cu*obiective ierarhizate*astfel: importante,*urgente, personale,*pe care*le putem*delega altora*și obiective*la care*putem renunța*deoarece nu*ne sunt*de *folos. Această*listă trebuie*folosită atât*la locul*de muncă*cât și*în *activitățile*noastre de*zi cu*zi
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2934]
-
pentru a obișnui ochiul și creierul cu o viteză mai mare de citire. Antrenamentul nr. 2: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: muncind, bucure, calculatorului, îmbolnăvește, realizarea, evoluția, degradat, faimă, rațional, nefericirea, voință, plătim, atitudine, perseverenți, implicăm, secătuiți, ierarhizate, delega, consecințe, abilitățile, supraviețuirii, potențialul, indivizi, folosește, epuizarea. Antrenamentul nr. 3: Vom face același survol mental deasupra paginii și vom privi doar punctele dintre cuvinte, vom încerca să găsim toate literele „c” din text iar atunci când găsim o literă „c
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2934]
-
unt", cum se spune. Pentru Robbins, întregul comportament uman poate fi relevant pentru știința eco-nomică dacă el răspunde, concomitent, următoarelor trei condiții: a) privește mijloace rare; b) aceste mijloace sunt utilizabile în mai multe scopuri și c) ele satisfac nevoi ierarhizate. În termeni neoclasici, se poate spune că atît consumatorul, cît și producătorul sunt confruntați cu o problemă de maximizare (a utilității, avantajului, profitului etc.) sub constrîngere. Deja pentru Robbins, ca și pentru Alfred Marshall, urmărirea rațională a maximizării cîștigurilor devine
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în probabilitățile de acces la educație al diferitelor grupuri sociale (etnice, geografice, culturale, dar mai ales socioeconomice). Cercetările realizate în contextul acestei orientări au urmărit să ofere răspunsuri la întrebări de genul: Sunt societățile occidentale mai mult sau mai puțin ierarhizate? Democrația liberală a oferit mai multe șanse indivizilor de origine modestă decât alte forme de organizare sociopolitică? Această societate meritocratică este deschisă sau închisă? Piața este perfectă sau imperfectă? Concurența este loială sau nu? Ascensiunea socială a indivizilor din clasele
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pozițiilor ocupaționale, generate nu numai de dezvoltarea piețelor, ci și de transformările suferite de mijloacele de producție, școala joacă, precum am mai arătat, câteva funcții: selectarea și ierarhizarea indivizilor după o axă a realizării și alocarea în poziții de status ierarhizate. Anii ’50 și ’60, perioadă de mare progres tehnologic și de creștere economică fără precedent, au adus o cerere presantă de forță de muncă calificată. Legitimarea școlii ca instrument de generare a acestei forțe de muncă s-a materializat în
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ani de școală). Astfel de comparații infirmă ipoteza acumulării capitalului uman în ani de școală și arată că indivizii obțin beneficii mai ales de pe urma diplomelor. Problemele de mai sus trimit, în cele din urmă, la căutarea resortului expansiunii sistemelor școlare ierarhizate, al folosirii diplomelor pe piața muncii și al susținerii acestei organizări de către statele moderne, rămânând de asemenea de identificat sursele inegalităților educaționale. Economiștii deceniului șapte au formulat mai multe ipoteze pentru a acomoda teoria capitalului uman la criticile din ce în ce mai vehemente
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tratări separate în această lucrare. Rezumattc " Rezumat" • Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman și la formularea unor noi teorii despre expansiunea sistemelor școlare ierarhizate, folosirea diplomelor pe piața muncii și sursele inegalităților educaționale. • Teoria lui Randall Collins afirmă că cerințele de angajare reflectă eforturile grupurilor de status aflate în competiție de a monopoliza sau domina pozițiile ocupaționale prin impunerea propriilor standarde culturale asupra procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri atitudinale sau o anumită raportare la structura instituțională a unei societăți? Să observăm pentru început că armata, școlile și Biserica sunt printre cele mai nedemocratice instituții. De fapt, ele sunt strict ierarhizate. S-a făcut adeseori observația că în societățile insuficient modernizate - sau care nu au depășit un nivel materialist al structurilor axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au depășit un nivel materialist al structurilor axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează modelul încrederii socializate sau al celei difuze, iar distribuția răspunsurilor la itemii de încredere instituțională o susțin, cel puțin aparent. 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modeletc " 5.1
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la încrederea în instituții, exceptând cazul învățământului, prin metoda componentelor principale. Rezultatele indică subsumarea încrederii în diverse instituții la două dimensiuni ale acesteia, răspunzătoare de categorii de instituții diferite: 1. încrederea în instituțiile guvernării democratice; și 2. încrederea în instituțiile ierarhizate, simbolice pentru statul național. Prima dimensiune explică mai ales atitudinea față de președinție, guvern, parlament, justiție, poliție, primărie, partide și sindicate, în timp ce a doua corelează cu atitudinea față de Biserică și armată 1. Voi folosi în modelul logistic scorurile celor doi factori
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de Opinie Publică, mai 2003 Modelul logistic final reține ca efecte semnificative cei doi factori ai încrederii instituționale și deținerea unei diplome de studii superioare de către subiect. În timp ce scorurile încrederii în instituțiile guvernării democratice și cele ale încrederii în instituțiile ierarhizate ale comunității naționale determină în sens pozitiv încrederea în sistemul de învățământ românesc, deținerea unei diplome de studii superioare înjumătățește probabilitatea ca persoana să aibă o părere bună despre acesta. În plus, cu cât relația dintre nivelul de instrucție și
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atitudine pozitivă față de instituțiile de învățământ. Am identificat aici un efect de multiplicare a impactului celor două variabile prin interacțiunea lor, care determină atitudini aproape unanim favorabile școlii din partea celor cu studii modeste și cu un mare respect pentru instituțiile ierarhizate și o atitudine de contestare generalizată din partea celor cu studii superioare și cu o tendință de respingere a virtuților instituțiilor emblematice ale statului național. 6. Discuțietc "6. Discuție" Rezultatele susțin puternic ipoteza dependenței încrederii în învățământ de sisteme atitudinale generale
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
analiză de această dată și întrebarea referitoare la încrederea în învățământ. Rezultatele extragerii sunt similare, în linii mari, cu cele anterioare, elementele de noutate privind chiar încrederea în învățământ: aceasta are o corelație importantă cu factorul corespunzător încrederii în instituții ierarhizate, dar are și cea mai scăzută comunalitate dintre toate variabilele din analiză. Învățământul este văzut, cu alte cuvinte, mai mult în moduri similare Bisericii și armatei, ca instituție ierarhizată, cu înaltă valoare simbolică pentru statul-națiune. Totuși, încrederea în sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aceasta are o corelație importantă cu factorul corespunzător încrederii în instituții ierarhizate, dar are și cea mai scăzută comunalitate dintre toate variabilele din analiză. Învățământul este văzut, cu alte cuvinte, mai mult în moduri similare Bisericii și armatei, ca instituție ierarhizată, cu înaltă valoare simbolică pentru statul-națiune. Totuși, încrederea în sistemul de învățământ sau lipsa acesteia nu pot fi reduse la efectele sistemelor respective de atitudini. Studiile superioare determină, într-o oarecare măsură, raportarea la instituții. În timp ce factorul încrederii în instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
absolvit o facultate. Toate aceste date indică relevanța modelului încrederii difuze în raport cu sistemul de învățământ și, prin urmare, cu întregul angrenaj instituțional din care acesta face parte. Atitudinea față de învățământ este corelativă cu raportarea la toate instituțiile - atât la cele ierarhizate, cu valoare simbolică pentru comunitate, cât și la cele fundamentale pentru funcționarea democratică a comunității politice, deși școlile sunt văzute mai mult în registrul în care sunt reprezentate Biserica și armata. Structura atitudinală de care vorbim este puternic influențată de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
studii superioare. În plus, deținerea unei diplome universitare polarizează atitudinea față de sistemul de învățământ. 6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?tc "6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea în acestea?" Școlile sunt instituții ierarhizate care inspiră, pentru publicul insuficient de receptiv la valorile postmoderne ale autorealizării sau ale autonomiei, mai multă încredere decât cele autonome. Membrii acestuia ar trebui să conștientizeze faptul că instituțiile publice și personalul angajat aici se află în serviciul public
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre oameni în explicarea fenomenelor economice. Americanul Mark Granovetter (1985) a arătat, de pildă, că multe dintre situațiile cu care se confruntă știința economică - procese, instituții - nu se explică nici prin modelul piețelor, nici prin cel al controlului cu ajutorul structurilor ierarhizate, ci prin structurile de rețea în care se organizează relațiile dintre actori, fie indivizi, fie organizații. Conceptul a fost adoptat rapid în toate științele sociale, devenind unul dintre cele mai uzitate și disputate în ultimii ani. Printre primii sociologi care
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se emit soluții bazate pe percepția personală, subiectivă, fără a se lua în considerare toate elementele cazului și din acest motiv părerile vor fi diferite și controversate. 3. Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei, conceptualizate, ierarhizate și sistematizate. Se pot folosi întrebări de genul: care sunt argumentele pro / contra, cu care ești / nu ești de acord, care sunt consecințele pentru partea adversă, care sunt alternativele. Elevii dau o soluție finală în cazul cercetat. Nu este o
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
definită cu următoarele elemente (Stratégor, 1988): a) un ansamblu de operații tehnice care începe cu prelucrarea materiei prime și se termină cu livrarea produsului final și operațiile aferente la consumator; b) un ansamblu de firme, mai mult sau mai puțin ierarhizate, care dirijează coordonarea operațiilor tehnice și a tranzacțiilor comerciale; c) un ansamblu de relații economice și tranzacții comerciale între firme situate în stadii complementare ale procesului de transformare. Allaire și Fîrșirotu (1998), după o analiză critică (redată anterior) a modului
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]