600 matches
-
se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 15-25oC, optima fiind de 19-20oC. Infecția pe organele mărului are loc dacă acestea sunt umectate o perioadă de 4-18 ore și în funcție de temperatură (Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarța ramurilor ca pseudostrome, acestea intră în vegetație, în primăvară formează conidii și astfel se asigură infecțiile primare pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria Șuta și col., (1974) conidiile ce pătrund
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ramurilor ca pseudostrome, acestea intră în vegetație, în primăvară formează conidii și astfel se asigură infecțiile primare pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria Șuta și col., (1974) conidiile ce pătrund printre bracteele mugurilor vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții primare. Din cercetările efectuate, ascosporii ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară hidratează ascele și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răspândesc agentul patogen în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24oC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în masa de gome ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis conidiilor să-și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de leziunile de pe scoarța ramurilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele evidente și o nouă generație de conidii. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de strome din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este foarte grav. Aceleași boli le întâlnim și la orzoaică. Micromicete din Clasa Hyphomycetes, ord. Moniliales fam.Dematiaceae
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
momentul apariției, condițiile climatice favorabile, organele de rezistență), putem aplica măsurile optime de prevenire și combatere. Aplicarea acestor măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice, în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Deltă, adăugându-se suprafețelor de uscat și uneori barând în ritm rapid unele brațe și canale. Prezența masivă a apei a favorizat dezvoltarea unor ecosisteme excepțional de bogate și variate, Delta constituind și un teritoriu de pasaj și chiar de iernat pentru numeroase specii de păsări. Pentru caracterul său deosebit a fost declarată rezervație a Biosferei. Habitatul uman are însă puține condiții favorabile, populația este rară iar activitățile social-economice sunt monotone, predominant orientate spre piscicultură și într-o măsură mai redusă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
prezent mai târziu la Miron Costin (precum și în Letopisețul anonim al Moldovei), nu figurează la Grigore Ureche, în prima mare scriere istoriografică a "țării". Latinitatea răzbate doar prin manifestările lingvistice, consecință a trecerii oștilor "Râmului" peste pământul sciților, unde au iernat în numeroase rânduri. Mărturie pentru aceasta stau urmele materiale, "movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri..." (Ureche 10). La primii cărturari, tema originii romane încă nu îl fixează istoric pe "civilizator", ci rămâne mai aproape de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și a iernii, care pun în fața păsărilor condiții noi, nu prea favorabile pentru desfășurarea normală a vieții lot. Cu scăderea treptată a luminozității, descrește și temperatura mediului și nevertebratele care au constituit hrana multor păsări dispar, sau se retrag pentru iernat. Hrana devine tot mai puțină, iar timpul procurării ei tot mai scurt. Față de aceste condiții noi, păsările reacționează în mod diferit. Unele din zonele temperate s-au adaptat la suportarea acestor condiții schimbate și sunt capabile să supraviețuiască și în timpul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc în nordul continentului și tranzitează România de 2 ori pe an: primăvara în drumul lor spre ținuturile de cuibărit, iar toamna în timpul călătoriei spre cartierele de iernat din sud. În cazul anumitor specii, doar o parte din populații migrează parțial migratorii. Ca urmare a modificărilor factorilor climatici în zona temperată a Europei, deci și în țara noastră, se succed din punct de vedere ecologic în cursul unui
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
medii de 90 mm/mp , mai mult decât normala de 68,4 mm. Caracteristica acestei perioade este migrația de primăvară (prenupțială), când oaspeții de iarnă migrează spre locurile de reproducere din nord iar oaspeții de vară sosesc din cartierele de iernat. Speciile caracteristice acestui aspect din Grădina Botanică Iași sunt speciile sedentare și oaspeții de vară. Speciile parțial migratoare sosesc din cartierele de iernat pentru a-și depune ponta: Sturnus vulgaris, Turdus merula, Alauda arvensis. În a doua decadă a lunii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de iarnă migrează spre locurile de reproducere din nord iar oaspeții de vară sosesc din cartierele de iernat. Speciile caracteristice acestui aspect din Grădina Botanică Iași sunt speciile sedentare și oaspeții de vară. Speciile parțial migratoare sosesc din cartierele de iernat pentru a-și depune ponta: Sturnus vulgaris, Turdus merula, Alauda arvensis. În a doua decadă a lunii aprilie sosește singura specie de pasaj semnalată în avifauna Grădinii Botanice Iași - Ficedula hypoleuca. Păsările granivore consumă fructe rămase peste iarnă de la Crataegus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și luminozității. Se reduce mult activitatea organismelor, fluxul energetic, iar metabolismul organismelor prezintă valori scăzute. În acest aspect este semnalat cel mai mic număr de specii. Sub influența condițiilor climatice nefavorabile și a scăderii hranei, păsările migrează spre cartierele de iernat Podicipedidae, Anatidae, Cuculidae, Hirudinidae, Sylviidae, Alaudidae, Turdidae, Fringillidae. Alte specii de păsări rămân, fiind adaptate să supravițuiască condițiilor aspre ale iernii: Streptopelia decaocto, Picidae, Strigidae, Sittidae, Corvidae, Paridae, Passeridae ( fig. nr.19 Passer montanus), etc. Multe păsări părăsesc Grădina Botanică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la anumite date fiind declanșate de impulsuri hormonale pentru ca specia respectivă să poată călătorii primăvara spre nord în perioada cea mai favorabilă realizării reproducerii, iar toamna spre sud, în perioada cea mai favorabilă pentru ajungerea cu bine la cartierele de iernat. Migrațiile sezoniere sunt verigi importante în desfășurarea vieții păsărilor și sunt legate și de alte manifestări biologice care au loc anual în viața păsărilor migartoare. Astfel, migrația de primăvară este o urmare a perioadei de iernare în cartierele sudice, iar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pontei și a incubației, apoi a creșterii puilor, după care are loc un repaus însoțit de o hrănire intensă și de năpârlire. După faza de pregătire a migrației de toamnă are loc perioada migrației care se continuă cu perioada de iernat în regiunile sudice. Astfel, în instinctul păsărilor s-au fixat cronologic și într-o anumită ordine toate aceste manifestări fenologice , una pregătind apariția celeilalte. Dinamica speciilor de păsări va fi în continuă desfășurare atât timp cât condițiile mediului se vor schimba în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
grâu, de pe care nu s-au recoltat nici măcar paiele. Simptome. Apariția simptomelor produse de rugina neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii uscate, din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este foarte grav. Prevenire și combatere. În zonele mai umede ale țării, în loturile semincere de orz
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și late de 1-5 mm. Prin unirea zonelor decolorate pot să se formeze dungi galbene pe toată lungimea frunzei. Zonele aureolate devin brune și vor fi în faza finală bine delimitate de restul frunzei prin dungi fine brun-roșcate. Transmitere-răspândire. Bacteria iernează în sămânță și în resturile vegetale în care își păstrează viabilitatea până la 4 ani. Răspândirea în câmp a agentului este făcută prin intermediul vântului și a picăturilor mici de ploaie. Infecțiile se realizează cu ușurință dacă temperatura este în jur de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de curenții de aer, picăturile de ploaie sau apa de irigație. În cazul în care umiditatea atmosferică este în jur de 90 % și temperatura oscilează între 20 27șC, infecțiile urmează rapid, în 12 zile apărând noi generații de spori. Sporii iernează pe resturi vegetale (unde pot rezista chiar 21-27 luni) și vor germina la temperaturi cuprinse între 3-32șC, formând un miceliu ce pătrunde prin deschiderile naturale (stomate) în țesuturi. Cercetările întreprinse asupra acestei ciuperci, au semnalat prezența a două rase fiziologice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umed, apoi brune cu aspect aspru. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme umedă când, din răni apare lichidul bacterian. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin semințele ce provin de la plantele bolnave, ele putând supraviețui la suprafața semințelor chiar 10 luni. Bacteria iernează în resturile vegetale infectate, dar neîngropate în sol, însă ea rezistă și se multiplică, în pământul de lângă rădăcinile grâului (dacă semănăm grâu după ardei,tomate). Temperatura de 23-28șC și umiditatea atmosferică de peste 85 % declanșează atacul, iar precipitațiile însoțite de vânt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari, mai ales în culturile din zonele calde și secetoase ale țării. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin sporii ce germinează ușor pe frunzele ce transpiră abundent, iar de la un an la altul rezistă prin fructificațiile de rezistență ce iernează pe resturile de plante atacate. Prevenire și combatere. Se recomandă respectarea desimii la semănat, îngrășarea cu doze moderate de azot și igiena culturală, dublată de arături adânci și un asolament de 3-4 ani. În culturile semincere, se recomandă stropiri cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratamente chimice (fig. 145). Transmitere-răspândire. Sporii pot germina dacă se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 15-25șC, optima fiind de 19-20șC. Infecția pe organele mărului are loc dacă acestea sunt umectate o perioadă de 4-18 ore. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarța ramurilor, iar în primăvară formează spori ce asigură primele infecții pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria {uta și col., (1974), sporii ce au rămas în muguri vegetativi și de rod
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formă de miceliu de rezistență în scoarța ramurilor, iar în primăvară formează spori ce asigură primele infecții pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria {uta și col., (1974), sporii ce au rămas în muguri vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții timpurii. Sporii din fructificațiile de rezistență, ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară umectează aceste
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2-35șC. Pentru ca sporii să germineze și să producă infecții pe diferite organe ale plantei gazdă, în afară de umiditatea accentuată, mai este nevoie de o temperatură cuprinsă între 6-26șC, optima fiind de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța pomilor sau ca miceliu de rezistență în solzii mugurilor. Sursa de infecție din primăvară o constituie sporii ce se formează pe miceliul de pe ramuri. Multe soiuri de păr sunt sensibile la această boală
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere răspândire. Sporii din fructificațiile de rezistență constituie sursa de infecție primară alături de sporii ce se formează în primăvară pe scoarța ramurilor, în care ciuperca iernează sub formă de miceliu. În cursul vegetației sporii vor produce infecții pe ramurile debilitate. Prevenire și combatere. Aplicarea măsurilor de igienă culturală pomicolă, ce constau în strângerea fructelor uscate, zbârcite, ce rămân pe pomi în timpul iernii, cât și tăierea și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]