KorAP: Find »[drukola/base=ieroglific & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...17 >

412 matches

Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268

ale încifrării alchimice și ale simbolisticii astrologice, distilând poetic ecouri din etapele ascensionale presupuse de „Marea Operă” și îndrumând cititorul de-a lungul coridoarelor misterioase ale puterilor zodiacale. Elaborate în spirit baroc - sub patronajul lui Dimitrie Cantemir și al Istoriei ieroglifice -, poemele din Casa a Noua urmează, cu acuratețe matematică, coordonatele structurale și reprezentările imagistice ale hărților astrologice - „întreruperile”, „casele”, „cuadraturile” și „reducerile”: „Suntem în Casa a Noua - / Așadar să avem o memorie de mercur / Mijlocul Cerului veghează în față drept

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854

Popovici, este, în primul rând lecția experienței. Cât privește pe acel “viteaz” al înțelepciunii care a fost D. Cantemir, lui nu i-au rămas străine noțiunile de poetică și retorică, despre care pomenește în opere sale, în deosebi în „Istoria ieroglifică”.În secolul ala VIII-lea, preocupările de această natură sunt mai numeroase și ele se reflectă , mai ales, în operele gramaticilor.Așa este „Gramatica” lui D.Eustatievici, a cărei parte a IV-a este consacrată prozodiei și versificației.Mai dezvoltate

REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004, 238 p. (Biblioteca de istorie literară; 8) SOROHAN, Elvira. G. Călinescu în autoportret: câteva lecturi în palimpsest. Iași: Timpul, 2007, 234 p. (Critică și eseu) SOROHAN, Elvira. Teatrul politic în Istoria ieroglifică și modernitatea romanului. În: Bogdan Crețu (coord.). Dimitrie Cantemir: perspective interdisciplinare. Iași: Institutul European, 2012, p. 115-132. SOROHAN, Elvira. Salon literar cu prozatori contemporani români și străini (concert de închidere). Iași: Junimea, 2014, 348 p. EDIȚII ÎNGRIJITE. PREFEȚE. POSTFEȚE ALECSANDRI

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Serie nouă; 1137) Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXXII; Tabel cronologic, p. XXXIII-XLI. COSTIN, Miron. Letopisețul Țării Moldovei; De neamul moldovenilor. Prefață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1984, XXIX, 288 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. V-XXIX. CANTEMIR, Dimitrie. Istoria ieroglifică. Postfață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1988, 648 p. (Scrieri românești esențiale) Elvira Sorohan: Postfață, p. 593 648. CREANGĂ, Ion. Povestiri. Povești. Amintiri. Postfață de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1990, 470 p. (Scrieri românești esențiale; 4) Elvira Sorohan: Postfață. Rîs

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
de Lucian Blaga. SOROHAN, Elvira. Cultura poetului. În: Convorbiri literare, 137, apr. 2003, nr. 4, p. 72-74. Despre Nichita Stănescu. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Modernitatea romanului autobiografic. În: Convorbiri literare, 137, dec. 2003, nr. 12, p. 75-77. Despre romanul Istoria ieroglifică. SOROHAN, Elvira. Dosoftei în perspectiva istorică. În: Convorbiri literare, 137, mai 2003, nr. 5, p. 65-68. Dosoftei. Psaltirea în versuri. SOROHAN, Elvira. Modernitatea romanului la Cantemir. În: Jurnal de Chișinău (Chișinău), 28 oct. 2003, p. 6. SOROHAN, Elvira. Un fidel

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Este Bietul Ioanide un roman ironic? În: Convorbiri literare, 140, nov. 2006, nr. 11, p. 27-29. George Călinescu. Bietul Ioanide. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu sub scutul istoriei. În: Vitraliu (Bacău), 15, apr. 2006, nr. 1-2, p. 22. SOROHAN, Elvira. Istoria ieroglifică. În: România literară, 39, 18-24 ian. 2006, nr. 2, p. 12. Despre cartea cu același titlu de Dimitrie Cantemir. SOROHAN, Elvira. Japonia din noi. În: Cultura (București), 2, 29 iun. 2006, nr. 28, p. 29. Despre volumul Cinci nori colorați

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
SOROHAN, Elvira. Dacă filosofii ar juca biliard... În: Convorbiri literare, 142, iul. 2008, nr. 7, p. 19-21. Despre proza lui Petru Cimpoeșu. SOROHAN, Elvira. Dramatizarea epicului. În: Convorbiri literare, 141, ian. 2008, nr. 1, p. 20-21. Despre dramatizarea romanului Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir. SOROHAN, Elvira. Fragmentarism narativ și diferență specifică. În: Convorbiri literare, 141, febr. 2008, nr. 2, p. 29-31. Despre volumele Femei de Mihail Sebastian și De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu. SOROHAN, Elvira. I.D. Sîrbu: Drama unui cronicar

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Mecanismul psiho-spiritual al ironiei. În: Convorbiri literare, 147, oct. 2013, nr. 10, p. 27-31. SOROHAN, Elvira. Nichita Danilov portretistul sentimental. În: Convorbiri literare, 146, ian. 2013, nr. 1, p. 22-26. SOROHAN, Elvira. O altfel de carte despre Cantemir al Istoriei ieroglifice. În: Convorbiri literare, 147, iul. 2013, nr. 7, p. 27-31. SOROHAN, Elvira. O nouă carte conversațională cu Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 147, aug. 2013, nr. 8, p. 23-26. SOROHAN, Elvira. Piscul montan loc al valorii absolute în Istoria ieroglifică

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
ieroglifice. În: Convorbiri literare, 147, iul. 2013, nr. 7, p. 27-31. SOROHAN, Elvira. O nouă carte conversațională cu Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 147, aug. 2013, nr. 8, p. 23-26. SOROHAN, Elvira. Piscul montan loc al valorii absolute în Istoria ieroglifică. În: Convorbiri literare, 146, febr. 2013, nr. 2, p. 23-26. Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglifică. SOROHAN, Elvira. Poezia ca împlinire în cuvânt a neîmplinirii. În: Convorbiri literare, 147, apr. 2013, nr. 4, p. 36-39. Mihaela Grădinariu. Biserica de cuvinte. Iași: Timpul

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
nouă carte conversațională cu Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 147, aug. 2013, nr. 8, p. 23-26. SOROHAN, Elvira. Piscul montan loc al valorii absolute în Istoria ieroglifică. În: Convorbiri literare, 146, febr. 2013, nr. 2, p. 23-26. Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglifică. SOROHAN, Elvira. Poezia ca împlinire în cuvânt a neîmplinirii. În: Convorbiri literare, 147, apr. 2013, nr. 4, p. 36-39. Mihaela Grădinariu. Biserica de cuvinte. Iași: Timpul, 2013. SOROHAN, Elvira. Un alt Varujan Vosganian. În: Convorbiri literare, 147, dec. 2013, nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Cantemir. În: Viața românească, 31, dec. 1978, nr. 12, p. 56-57. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. TITEL, Sorin. O lectură nouă a "Cărții ieroglifelor". În: România literară, nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. DOBRESCU, Al. Noua față a literaturii vechi. În: Convorbiri literare, 11, 1978

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
53-55. Despre Elvira Sorohan. BORBÉLY, Ștefan. Concert de închidere. În: Contemporanul, 26, febr. 2015, nr. 2, p. 5. Elvira Sorohan. Salon literar cu prozatori contemporani români și străini. Iași: Editura Junimea, 2014. COZMESCU, Ionela. Elvira Sorohan și "cheile labirintului" Istoriei ieroglifice. În: Gând românesc (Alba Iulia), 8, ian. 2015, nr. 9, p. 29-36. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978. MILICĂ, Ioan. Povești cu tâlc. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2015, nr. 4 (7190), p. 6. Dimitrie Cantemir

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
dar erau, probabil, atrase de felul meu de a prezenta faptele și de a pune problemele. Am avut cândva un student, îmi amintesc de el, îl chema Pruteanu, era mai matur puțin decât colegii lui. A citit integral textul Istoriei ieroglifice a lui Cantemir (în general, studenții nu citeau totul, citeau doar acele pagini comentate la seminar). Acest student de excepție a fost în stare ca, în discuția seminarială cu un coleg al meu de pe atunci, să apere literatura românească veche

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
în general, studenții nu citeau totul, citeau doar acele pagini comentate la seminar). Acest student de excepție a fost în stare ca, în discuția seminarială cu un coleg al meu de pe atunci, să apere literatura românească veche, pornind de la Istoria ieroglifică. În altă ordine de idei, studenții nici nu își imaginează cât de mult câștigăm noi, cei care le "predăm", prin dialogul cu ei. E.M.: Scuzați-mă că insist. Revin la problematica paidetică. Spuneți-mi, ați avut discipoli? Vă recunoașteți în

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
mereu pregătit să afle opinia celuilalt, în fața căruia te rușinai să nu știi, să nu fi citit. De pildă, eu am lipsit la un singur seminar, pentru că nu apucasem să duc la bun sfârșit lectura, dificilă, dar captivantă, a Istoriei ieroglifice. Atunci, în primul an de facultate, a început, fără să-mi dau seama inițial, un pariu cum mine însumi (dar și o promisiune tacită, niciodată formulată ca atare, făcută profesorului care mă acaparase), pe care cred că l-am câștigat

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
seama inițial, un pariu cum mine însumi (dar și o promisiune tacită, niciodată formulată ca atare, făcută profesorului care mă acaparase), pe care cred că l-am câștigat abia în 2013, când mi-am văzut tipărită o carte despre Istoria ieroglifică. E, la urma urmelor, vorba despre un model care a lucrat în mine ani la rând, care nu mi-a dat pace, care m-a impulsionat. Dar nu a fost numai atât. Doamna profesor Elvira Sorohan avea un simț al

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
notele afective și profetice, sentențiile melancolice despre destin", care, la un loc, "dau măsura talentului autentic reflexiv al autorului, prin care începe în istoria narațiunii românești cariera stilului livresc meditativ". Suita analizelor textuale din finalul cărții la Divanul și Istoria ieroglifică, Viața lumii și Psalmii lui Dosoftei culminează în lectura critică a Poemei polone. Ea readuce în prim-plan silueta unui scriitor de structură meditativă asemănătoare cu a Autoarei. În simetrie cu "Întoarcere spre timpul vechi", din măr-turisita aspirație a Doamnei

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
prefețe sau postfețe erudite: Vasile Alecsandri, Drame (Editura Minerva, București, 1980), Constantin Negruzzi, Păcatele tinereților (Editura Minerva, București, 1982), Miron Costin, Letopisețul Tării Moldovei. De neamul moldovenilor (Editura Junimea, Iași, 1984), Cartea cronicilor (Editura Junimea, Iași, 1986), Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (Editura Junimea, Iași, 1988), Ion Creangă, Povestiri. Povești. Amintiri (Editura Junimea, Iași, 1990), Nicolo Machiavelli, Măștile puterii (Editura Institutul European, Iași, 1996), Ion Neculce, Letopisețul Tării Moldovei (Editura Junimea, Iași, 1997), Nicolae Iorga, Istoria lui Ștefan Cel Mare (Editura Junimea

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Cantemir, Legende și istorioare orientale, Junimea, 2014). Nu pot uita că, pe vremea când țineam seminariile la cursul de literatură română veche, doamna Sorohan îmi propusese să restituim în haina povestirii transpuse în limbaj actualizat complicatul labirint epico-discursiv al Istoriei ieroglifice. Din vina mea, proiectul a rămas doar la nivelul intențiilor, ca atâtea altele de acest fel, probabil spre dezamăgirea profesoarei, care vedea idei și obișnuia să dea de gândit tuturor, cu o generozitate pe drept cuvânt copleșitoare. E de reținut

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402

inventat un sistem de notare a muzicii turcești și a scris, în limba turcă, o „carte mică”, închinată noului sultan, Ahmed III, Tarifu ilmil musiki ala vêgni maksus [Explicarea muzicii teoretice pe scurt]. În 1704-1705, încheie romanul alegoric autobiografic Istoria ieroglifică, un pamflet care, alături de Divanul, legitimează locul deosebit ocupat de C. în istoria literaturii române. Cunoscută în manuscris, cartea s-a tipărit foarte târziu (1883). Dacă evoluția unei literaturi se decide în momentele de ruptură, de discontinuitate, Istoria ieroglifică reprezintă

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
Istoria ieroglifică, un pamflet care, alături de Divanul, legitimează locul deosebit ocupat de C. în istoria literaturii române. Cunoscută în manuscris, cartea s-a tipărit foarte târziu (1883). Dacă evoluția unei literaturi se decide în momentele de ruptură, de discontinuitate, Istoria ieroglifică reprezintă un astfel de moment. C. înnoiește stilul narativ, schimbă modelul de discurs, produce trecerea de la proza cronicărească nonfictivă la proza artistică studiată, prin utilizarea alegoriei. Discursul, satiric în fond, e voalat de măști animaliere care acoperă chipurile persoanelor reale

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
de analiză psihologică a unui mare intrigant politic, Hameleonul. Subconștientul personajului este sondat cu minuție, evident acuzatoare, și figurat în simboluri sugestive. În ultima parte sunt inserate numeroase epistole ce denunță întâmplări din culise. Scrisorile substituie povestirea autorului. Textul Istoriei ieroglifice e împânzit de apologuri cu tâlc, de factură orientală. Discursurile personajelor sunt reproduse în stil direct sau rezumativ asumate de autor, mai ales monologurile. Se ivesc din când în când pagini cu rimă interioară de o mare frumusețe poetică, precum

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
pentru un cititor specializat, familiarizat cu structura complicată a frazei lui C. Dificultățile de lectură sunt răsplătite însă de ideile generoase, de figurile retorice rare (chiasm, paradox, oximoron, ironie) și de creațiile verbale neobișnuite. Ca ideologie și retorică satirică, Istoria ieroglifică este un roman ce aparține epocii Luminilor. După 1714, C. se ocupă aproape exclusiv de redactarea unor cărți de istorie. Scrie, în latină, un studiu bazat pe teoria evoluției ciclice, prevăzând izbânzi însemnate ale lui Petru cel Mare, pornit să

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
Radu Albala, pref. P.P. Panaitescu, București, 1960; ed. îngr. și tr. Radu Albala, pref. P.P. Panaitescu, București, 1969; Despre Coran, tr. Ioan Georgescu, Cernăuți, 1927; Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Metafizica), tr. Nicodim Locusteanu, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1928; Istoria ieroglifică, îngr. și pref. Em. C. Grigoraș, București, 1927; ed. I-II, îngr. și pref. P.P. Panaitescu și I. Verdeș, București, 1965; ed. (Melanholia neasemuitului inorog), îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973; Opere complete, îngr. și introd. Virgil Cândea, vol

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
C. Grigoraș, București, 1927; ed. I-II, îngr. și pref. P.P. Panaitescu și I. Verdeș, București, 1965; ed. (Melanholia neasemuitului inorog), îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973; Opere complete, îngr. și introd. Virgil Cândea, vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, îngr. Stela Toma și Nicolae Stoicescu, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973, vol. I: Divanul, tr. Maria Marinescu-Himu, București, 1974, vol. IX, t. I: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus. Historia moldo-valachica, tr., îngr. și introd. Dan Slușanschi, pref. Virgil Cândea

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]