420 matches
-
Într-o carte consacrată problematicii naționale din Ungaria, surprinzând atât trăsăturile „pozitive” atribuite românilor, cât și „dificultățile” pe care imaginea dedicată lor le ridică În fața relațiilor cu maghiarii: O rasă mai Însemnată este cea valahă. Un popor liniștit, pașnic, blând, iertător și recunoscător, dar, din cauza inculturii și a sărăciei, cu atitudini servile. Nu va fi ușor să Îi influențăm din punct de vedere național, deoarece sărăcia și ignoranța lor Îngreunează educația. În general, locuiesc În munții răsăriteni și sudici ai țării
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
grijă ca nouă să nu ne lipsească nimic, iar casa să fie curată. Mulți copii își iubesc mamele din datorie, pentru simplul fapt că le-au dat viață și pentru că le poartă de grijă. Însă pe această persoană blândă, foarte iertătoare și cu o răbdare de nedescris, care nu se plânge niciodată și care păstrează toate supărările pentru ea, plină de iubire, care a avut grijă să nu-ți lipsească nimic încă de când erai prea micuț pentru a ști ce se
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stamatoiu Diana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2322]
-
au uitat cuvintele lui Hristos: „nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască”. În mod tradițional, Biserica a judecat cu asprime păcatele publice care dau „pricină de sminteală”, fiind însă mai iertătoare cu greșelile comise în domeniul privat. Odinioară, ierarhii și preoții trădători puteau fi recunoscuți la intrarea în sediile Securității. Tot în văzul lumii s-ar cuveni să urce și astăzi treptele CNSAS, printr-o asumare tăcută, chiar dacă tardivă, a virtuții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care știe să nu strivească. A trezi în aproapele smerenia nu presupune neapărat recursul la un act de umilire publică. Marii sfinți ai Patericului, de pildă, au știut să fie exemplari fără să-și sufoce ucenicii. A fi discret și iertător pare să fie regula de aur a părintelui Teofil, căruia nu-i plac deloc spovedaniile transformate în șuetă sau anchetă. Părintele Teofil ne îndeamnă la rugăciune și la o viață trăită în curăție, cinste și recunoștință. Astfel, pe lângă rugăciunea de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mântuitor al lui Dumnezeu. În acest sens, într-un mod obiectiv, celebrarea sacramentului reconcilierii, ca eveniment al convertirii pascale îl conduce pe penitent către plinătatea vieții în Cristos și în caritate. El este orientat către „îmbrățișarea milostivă a Tatălui, gestul iertător al lui Cristos și mișcarea transformatoare a Duhului Sfânt”, care transcende actele penitentului și ale confesorului însuși. Mărturisirea sacramentală este, astfel, o modalitate de întâlnire cu Dumnezeu. Este un moment în care penitentul este ascultat și este un eveniment în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întâlnirea și relația dintre confesor și penitent urmărește menținerea unui caracter mântuitor și sfințitor, prin intermediul căruia penitentul să fie iluminat în diferitele aspecte ale vieții sale și introdus în misterul lui Dumnezeu, cel care este veșnic, plin de milostivire și iertător. Rolul confesorului și atribuțiile penitentului se conturează doar cu intenția de a împlini un astfel de deziderat, ambii fiind importanți în derularea procesului dialogic, care este construit pe baza unui limbaj atât verbal, cât și nonverbal. Din acest punct de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau prin simpla funcționare de moment a aceluiași psihic, într-o formă sau alta, să se angajeze în procesul dialogic cu penitentul într-o manieră inadecvată. El poate deveni fie prea legalist, fie obsesiv, fie prea raționalist sau, dimpotrivă, „extrem de iertător”. Datorită acestor tendințe, în celebrarea reconcilierii se pot strecura diferite erori, pe care unii autori le prezintă astfel: a) Legalismul - atunci când confesorul este extrem de exigent față de penitent cu privire la respectarea legii. Accentuând cu insistență coerența față de lege, el riscă prin aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se oferă în chip firesc, un impuls venind însă și de la simboliștii francezi. Grădina lui A. este grădina primordială, paradisiacă, în care jubilației simțurilor (culminând în „beție”, „vrajă”, „toropeală dulce”) i se asociază o stare de confort intelectual („gânduri blânde”, „iertătoare” și „bune”), dar și locul extincției, al „agoniei neîntrerupte”. În acest univers fragil și îndurerat, spiritul e cuprins de impulsuri contradictorii, năzuind spre creație („cântec”), dar și spre dezagregare, spre stingerea în „liniștea măreață”. Dacă ambianța grădinii e de natură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
anul 1938 a pus capăt vieții sale trupești, necruțându-ise în prealabil nici un chin de ordin fizic și moral. A trebuit să aibă parte de calomniile unui dușman lipsit de omenie și scrupule. Acest om vijelios ca un Arhanghel, curat și iertător ca Sfântul Francisc, a fost prea mare ca să-l încapă epoca de pigmei a vremii lui. Fariseii moderni, ucigâdu-l, au căutat tainițe dosnice ca să-l ascundă. Cu toate acestea legionarii nul cred mort și-l trăiesc aievea în sufletul lor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
benefice ale morților"blajinii" . Revenirea lor este temporară și simbolică, ei reîntorcându-se pe tărâmul celălalt, dincolo de "Apa Sâmbetei". Întrucât au luat parte la facerea lumii, ei sunt stâlpi de sprijin ai pământului, percepuți de localnici ca niște oameni înțelepți, iertători și paș nici. Acești rohmani sau blajini se aseamănă cu oamenii buni menționați de Alexandru Macedon în India, sub numele de nagomudri și de greci, sub numele de gymnosofiști (yogini). Prin aceste practici, prin care localnicii își dovedesc bunătatea sufletului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
la poalele bradului, sărbătorește ornat în cinstea lui și spre bucuria tuturor. Stau umil în brațele lui primitoare și calde și nu-mi dau seama că, dincolo de daruri, Moșul mă încarcă cu harul Celui ce l-a trimis la mine. Iertător a toate, acesta este mesajul de fiecare dată. Mereu promit, cu sinceritatea copilului, că voi fi bun, că nu-L voi mai supăra - a câta oară Îl mint inocent? Va veni și la anul cu aceleași intenții pașnice, de iertare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prezidează doar Spiritul, iar Spiritul este constanta vieții, picătura de divin ce ne susține. SHRI SHIVA are grijă de starea de sănătate a inimii noastre, tot SHRI SHIVA ne învață să dăruim iubire pură tuturor semenilor noștri, SHRI SHIVA este iertător, un ocean de compasiune, dar tot El devine distrugătorul lumilor dacă devoții persistă în greșeală! Aprofundând natura complexă a lui SHRI SHIVA, indienii I-au atribuit mai multe nume - era imperativ! - prin care, practic, au descris Puterea. Dacă am face
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mi-a păstrat întregul film proaspăt în memorie de-a lungul anilor - Michele se apleacă și aruncă în Alberto cu un bulgăre de pământ; logodnica sa îl imită imediat, și apoi toți ceilalți. Această lapidare (dacă se poate spune astfel) iertătoare, cu bulgări moi, nevătămători, de pământ, smulși din țarina impregnată de ploile primăverii, pedepsire simbolică și absolvire mângâietoare a vinovatului totodată, împăcarea cu glia și cu oamenii, înțelegerea adâncă a sufletului uman și încrederea în puterea sa de regenerare morală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să fie totuși reprimit În partid și onorat cu situații, atunci când roata istoriei s-a Întors În favoarea politicii liberale? Mi-a răspuns Vasile Sasu, mocan de-al nostru, cam Îngălat, simplu, dar cumsecade: — Păi ăștia au fost Brătienii: Îngăduitori și iertători cu lin gușitorii, necruțători cu cei dârji și de caracter, ținuți totdea una deoparte. Așa și cu M.B. și cu atâția alții, precum Tancred Constantinescu, omul tuturor afacerilor veroase, dar tolerat totuși de Vintilă Brătianu, bărbat onest, dar cedând Înaintea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
om Înălțat prin talentul său propriu, desigur, dar și din Împrejurări greu de lămurit, la un post de conducere de gazetă, de unde, la fel ca și celelalte javre și lichele, aruncă acum cu bălegar după prea amabilul, prea răbdătorul și iertătorul director filozof al Noii Reviste Române, pe lângă care „ctitorul“ ucenicise În tinerețe până a fi fost urcat pe primele trepte universitare, fără titluri și fără examen, ridicat de subțiori și luat pe garanția morală a celuia batjocorit acum de o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
centroasiatic și Mozambicul african, aș fi cu siguranță unul dintre cei un miliard și trei sute de milioane de musulmani adepți ai profetului Mahomed. Ca musulman, aș crede asemeni evreilor și creștinilor în Dumnezeul unic al lui Avraam, cel bun și iertător care creează, păstrează și conduce la desăvârșire toți oamenii. Dar, în timp ce pentru modelul ebraic punctul central este Israel (poporul lui Dumnezeu), iar pentru creștini Isus Cristos (Mesia și Fiu al lui Dumnezeu), pentru mine ca și musulman sprijinul ar fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe de-o parte, atât unii, cât și ceilalți neagă un Dumnezeu indiferent, astoric, apatic, crud, nemilos; iar pe de altă parte, ambii cred într-un Dumnezeu care, deși ascuns, este prezent și participă autentic la istorie, este milostiv și iertător. Prin urmare, mi se pare că și atotputernicia lui Dumnezeu nu trebuie înțeleasă ca și cum un puternic absolut ar guverna totul, ar face sau ar putea face totul rămânând complet detașat și indiferent. Pe de altă parte însă, puterea lui Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
model sau reper valoric pentru ființa umană, ci este conceput ca fiind Unic, dar întreit în Persoane, sfânt, creator și stăpân al lumii, caracterizat ca existent prin sine, de natură spirituală, etern, neschimbător, atotprezent, atotputernic, atotbun, atotștiutor, drept, milostiv și iertător, iubitor. Astfel, sacrul cultivă și întreține cota cea mai înaltă a spiritualității creștine, sfințenia. Specificul noțiunii de sacru în creștinism este cuprins în termenul de „sfințenie”, un termen cu un pronunțat caracter religios, el indicând transcendența lui Dumnezeu ca principiu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
mai spunea mâniei în textele vechi), dar inarticulat: se lasă otrăvit de propria reacție și se prăbușește, extenuat, în ineficiență și dezgust. Pentru mulți, mânia abruptă e o marcă a virilității. Bărbatul e „iute la mânie“, femeia e blândă și iertătoare. În realitate, jerba impulsivității e asexuată. În orice caz, nu e semn de masculinitate reală. Antichi tatea știa că mânia e, adesea, opusul curajului, chiar dacă (și tocmai pentru că) împinge spre temeritate. Mânia e nebărbătească. Sintagma „popor vegetal“ nu exclude (ba
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
asemenea ciclu de scrisori, adunate cu grijă și păstrate cu evlavia recunoștinței de familiile celor despărțiți de către tarele războiului, revenind asupra dialogului epistolar, se constată că din toată corespondența transpare sufletul românului așa cum este: cald, bun, blând, sincer, devotat, mereu iertător. Un gând care circulă frecvent prin aceste epistole evidențiază că frații, părinții și bunicii noștri, indiferent de timpuri și împrejurări, au știut și au reușit să făurească o țară mare cu prețul propriilor lor vieți, devenind și rămânând eroi mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru ai mei. Exprim soției mele simțimintele mele de recunoștință pentru fericirile de tot felul ce mi a dat pe toată ziua și pe toată ora de la 31 august 1847 și până acum. Totdauna bună și dulce pentru toți; totdauna iertătoare pentru toți; totdauna devotată pentru toți; totdauna senină, a răspândit în juru-i lumina și căldura adevăratei virtuți și adevăratei fericiri, aceea d-a lucra, d-a iubi, d-a ierta, d a se sacrifica fără a cere altă răsplată decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mai ales moartea, ci este o joacă, o trecere, uneori pamfletară prin ceea ce este viața, ca parcurgând-o veșnicia care urmează să devină liniște, pace, dar și un fel de răspundere în fața Divinului pe care îl vede ca un toate iertător. Cartea aceasta nu-i doar povestea Ioanei din Legături de sânge, scrisă de Aurora Liiceanu și Mihai Ioan Micle, apărută recent la Editura Polirom Iași, - o poveste culeasă dintr-un număr de dosare ale unora dintr-un penitenciar care schimbă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
De fata cea iubită În mare s-a-necat. Tot de la frumoasa mea măicuță păstrez Cântecul unui deținut Într-o celulă-ntunecoasă In lanțuri stau legat N-am pâine nici mâncare Nici măcar un pat. Noaptea-n vis văd chipul mamei Iertător și blând Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea s-apropie de mine Și-mi spune ușor : Dormi în pace, puiul mamei Uită de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de fiul ei. O femeie de 75-80 de ani, mărunțică, slăbuță, cu o vorbă caldă, domoală, îmbrăcată curat ca la țară, cu fustiță și bluzică, flaneluță, cu băsmăluță curată, se împăca foarte bine cu colegele sale, o privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era ironizată, mă rog, de „doamne, sic”, cărora le plăcea mahalaua și ironizarea omului cuminte. Lucrase vreo 30 de ani la spălat sticle, cu mânuțele ei mici și slăbuțe, avea bănuțul ei
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în poezia lui Grigore Alexandrescu „Ucigașul fără voie”, am ajuns în celulă, după ce suferisem mulți ani de război. Într-o celulă întunecoasă În lanțuri stam legat; N-aveam pâine, nici mâncare Nici măcar un pat. Noaptea-n vis văd chipul mamei Iertător și blând; Tot cum îl știam odată Până n-a intra-n mormânt. Ea se-apropie de mine Și-mi spune ușor: Dormi în pace puiul mamei Uiți de-al vieții chin. Atunci un zgomot mă deșteaptă Vedenia-a zburat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]