408 matches
-
cu privire la răpirea Basarabiei", cu: "Mesaj către Rusia vecină asupra unor probleme de vie actualitate". La care, panicat, istoricul ieșean declară: Domnule Gheran, mi-ajung anii de închisoare pe care i-am făcut. ștergeți Ťde vie actualitateť". Bunul Ion Bănuță, deși "ilegalist", se arată mai curajos, lăsîndu-se scos dintr-o funcție directorială și rostindu-se cu o brevilocvență sugestivă la extrem, într-o solemnă ocazie: "Cînd la Adunarea generală a Scriitorilor din 1965 a insistat să i se dea cuvîntul (a rostit
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
vă pun o întrebare: ce v-au făcut dumneavoastră oamenii de îi arestați? Ce suferințe v-au provocat? Ați trecut prin vreun război civil în care contrarevoluționarii v-au ucis familia, prietenii, copiii? Ați fost torturat la poliție ca vechi ilegalist? Ați avea o justificare. Nu, nimic din toate astea nu vi s-a întîmplat, vă cunosc, cei care au trecut pe-acolo arată altfel... Atunci ce-aveți dumneavoastră cu oamenii de-i arestați? N-ați citit puțină istorie? Nu știți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la nimeni și dacă totuși cineva încearcă să spargă ușa, să-mi telefoneze imediat. Așa s-a și întîmplat și am telefonat și eu lui Mircea, primul-secretar al județenei. Ce se întîmplase? începu Matilda să povestească. Mircea e un fost ilegalist, bucureștean, pe care îl auzisem odată când venise pe la noi, pe la arhitecți, salvîndu-l cu o singură frază pe Gociman, care tocmai fusese dat afară de la catedră și era amenințat să fie dat afară în general și din Arhitectură. "Dar Gociman
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
realizări mărunte și anonime sau fapte mărețe de glorie, răsplătite cu onoare și bani grei - nimic nu trecea neatins de curiozitatea mea dereglată. Asta mă aștepta pe mine; pe ei, inevitabilul dezastru. Sâmbăta, fugeam la cinematografe, înnebuniți de filmele cu ilegaliști și gangsteri interbelici. La „Melodia“, unde trebuia să-ți ții genunchii sus și iubita în brațe, să nu te răstoarne șobolanii care duduiau printre rânduri sau la „Luceafărul“, unde n-auzeai sonorul din cauza sutelor de fălci ce zdrobeau pufarine, semințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Uniune, trebuia să dovedești că ai reușit să publici cel puțin trei cărți. Așadar, 4328 de indivizi scriseseră în jur de 12 984 de volume: o populație cu penelul sprințar, retribuită pe măsură (aici pândea invidia). Oamenii se-adăposteau ca ilegaliștii, în „case de creație“, mergeau iarna la Pelișor (până s-a enervat Nicu Ceaușescu și l-a confiscat, cu tot cu drumul de acces) și vara la Neptun sau Valea Vinului, la vilă, pentru inspirație. Își aduceau și familiile cu ei. Bătrânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Gherla, Tg. Ocna și Aiud poate părea hazardată și de-a dreptul ofensatoare pentru miile de victime ale fostului regim comunist. Suferința celor care au trecut prin chinurile temnițelor comuniste este inimaginabilă și incontestabilă. La fel cum nici realitatea suferinței ilegaliștilor comuniști nu trebuie discreditată. Analogia nu își propune nici să bagatelizeze suferința victimelor regimului comunist, nici să pună pe același plan al suferinței și terorii sistemele concentraționare în care au îndurat partizanii comuniști în interbelic și opozanții regimului în perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de topor” (În sat la noi, Mitrea Cocor, Desfășurarea, O mică întâmplare). - Lupta entuziastă a tinerilor cu natura pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor” (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Viața nu iartă, Mingea, Valurile Dunării, Furtuna). - Frăția de arme româno-sovietică (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Viața nu iartă). - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu apar burghezi, moșieri, în contrast cu proletari, cu săraci. Nimănui nu i se dezvoltă conștiința de clasă revoluționară. Dușmanul este „aliatul” hitlerist. Ținta luptei personajelor pozitive nu este lichidarea exploatării omului de către om, ci eliberarea României. Iar aceste personaje nu sunt ilegaliști în care se citește deja apparatcikul de după înșfăcarea puterii, ci un marinar și un ofițer al armatei române. Suntem în 1959, după retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României, și acesta este primul film despre insurecția armată din august 1944. Nici un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un procedeu performant, supraîncălzirea, și e hotărât să- l aplice în siderurgia românească, în ciuda conservatorismului și delăsării unor cadre. În sfârșit, Vară romantică (1962), film din seria „În jurul lui 23 August 1944”, deschisă de Valurile Dunării (1960), în care comuniști ilegaliști, uteciști și copii sabotează „mașina de război hitleristă” într- un oraș din Moldova, pentru ca în final să întâmpine toți, cu entuziasm, tancurile sovietice eliberatoare. Ele, spre deosebire de blindatele nemțești care îl călcaseră cu șenilele, ocolesc cu gingășie un șotron desenat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Finalmente, înving toate greutățile și își văd visul cu ochii. În Puterea și Adevărul apare în premieră absolută un inginer care se opune unui proiect îndrăzneț, calificându- l drept „aventurist”. Și Petrescu nu e o rămășiță burghezo-moșierească, este un comunist ilegalist mai presus de orice bănuială. Dar, așa cum Lucrețiu Pătrășcanu spusese în 1946 la Cluj : „Înainte de a fi comunist, sunt român”, Petrescu e inginer înainte de a fi comunist, și pune adevărul științific deasupra înseși voinței Partidului. Vechiul raport de subordonare a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în analiza anilor ’50, propaganda trăiește într-un spațiu- timp special, caracterizat prin mișcare continuă, absența tăcerii și prezența permanentă a „mesajului”. Dacă aceste caracteristici sunt diminuate sau înlăturate, propaganda se topește în țesutul cinematografic. După secvențe tipice, în care ilegaliștii se agită, conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
capătă ritmul lent, descompus la gest al oficierii unui ritual cosmogonic, pare că lumea exterioară există doar dacă Victor rostogolește rola tiparului înainte și înapoi. Propaganda funcționează în secvențele exterioare, în spațiul „interior” al lui Victor nu mai vedem un ilegalist comunist, vedem un om care luptă cu sine însuși pentru a învinge un adversar invizibil, fără a avea vreo garanție că va trăi victoria. Un tânăr aflat într- o situație-limită, inumană, neavând alt sprijin decât propriul suflet. Pe măsură ce filmul se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
secrete (1988), o alegorie comico-muzicală a cărei valoare constă doar în „șopârlele” antiregim pe care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Singura pricină care pare să fi blocat filmul era domeniul tezei de doctorat însușite fraudulos de inginerul-șef : chimia. Gândul la academicianul doctor inginer Elena Ceaușescu dădea fiori oricui. Față de deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
realism, metaforită Mircea Daneliuc e un caz cu totul special în raport cu propaganda regimului comunist în cinematograful de ficțiune. Al doilea lungmetraj al său, Ediție specială (1978), se înscrie în aria de subiect propagandistic, clasicizat deja în 1980, al luptei comuniștilor ilegaliști cu sistemul capitalist, cu dictatura antonesciană, cu legionarii și naziștii. Schema inaugurată prin cuplul Liviu Ciulei - Irina Petrescu în Valurile Dunării este respectată cu sfințenie : el e un liber-profesionist apolitic, în cazul de față gazetar „de senzație”, ea o făptură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în șir între cele două personaje, nu știi pe care să- l iei de bun și pe care de rău. În același timp, cu cât tensiunea scenelor de plan secund dintre cei doi crește, falsul, artificialitatea, penibilul scenei principale, cu ilegaliști eroici care se sacrifică, apar într- o lumină din ce în ce mai crudă. Firește, apar și „bemolii” în dialogul dintre siguranțistul Papașa și torturatul Marin Iosif. Papașa pomenește cu respect de un anume Roman, comunist curajos și dăruit, care „n-a vorbit”, iar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
apar într- o lumină din ce în ce mai crudă. Firește, apar și „bemolii” în dialogul dintre siguranțistul Papașa și torturatul Marin Iosif. Papașa pomenește cu respect de un anume Roman, comunist curajos și dăruit, care „n-a vorbit”, iar, în final, insinuează că ilegalistul Marin Iosif nu e doar plevușcă, ar putea fi și cel care l-a vândut pe Roman Siguranței. Deci un trădător, nu un ilegalist de nucleu dur. E prea puțin însă pentru a contrabalansa între barea care se năștea și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un anume Roman, comunist curajos și dăruit, care „n-a vorbit”, iar, în final, insinuează că ilegalistul Marin Iosif nu e doar plevușcă, ar putea fi și cel care l-a vândut pe Roman Siguranței. Deci un trădător, nu un ilegalist de nucleu dur. E prea puțin însă pentru a contrabalansa între barea care se năștea și în mintea ultimului spectator dintr-o sală a anului 1982 : deci, ce- am auzit, că poveștile astea cu ilegaliști sunt 90% niște invenții, e
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Deci un trădător, nu un ilegalist de nucleu dur. E prea puțin însă pentru a contrabalansa între barea care se năștea și în mintea ultimului spectator dintr-o sală a anului 1982 : deci, ce- am auzit, că poveștile astea cu ilegaliști sunt 90% niște invenții, e adevărat ? Aproape că e o jignire pentru Secvențe faptul că nu a fost interzis, în vreme ce filme pur și simplu proaste - ca Adio, dragă Nela sau Sezonul pescărușilor - figurează ca victime ale cenzurii comuniste pe pereții
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu fidelitate liniile politice de evoluție ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaționalistă, antiromânească, apoi național-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceaușescu. Temele de propagandă observabile pe toată perioada comunistă sunt : - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor”. Aproximativ 57 de filme au un scenariu bazat pe lupta comuniștilor în ilegalitate (1924-1944). Începând cu Nepoții gornistului (1953) și sfârșind cu A doua variantă (1987), toate construiesc o istorie contrafăcută, menită să furnizeze legitimitate Partidului unic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
menită să furnizeze legitimitate Partidului unic dictatorial, ajuns la putere prin fraudă și șantaj. Este cea mai amplă operațiune de falsificare propagandistică întreprinsă într-un domeniu al artei în comunismul românesc. Numărul imens, în raport cu dimensiunile cinematografiei noastre, de filme cu ilegaliști conturează o rezistență antifascistă și anticapitalistă de proporțiile unui război civil. Pare că divizii întregi de români idealiști, în special tineri, dedicați clasei muncitoare în alianță cu țărănimea patriei, sabotau o dată la câteva zile „mașina de război hitleristă” și dictatura
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu mai apar decât filme de propagandă rudimentare. Apoi dispar și acestea : ultimul film despre colectivizare se face în 1984 - Amurgul fântânilor (regia Virgil Calotescu), ultimul film cu spioni imperialiști în 1985 - Racolarea (regia George Cornea), ultimul film cu comuniști ilegaliști în 1987 - A doua variantă (regia Ovidiu Ionescu). Din vara anului 1987 și până în decembrie 1989, propaganda aproape dispare din cinema, ca și cum regimul s-ar fi temut și de umbra lui. Dar, deși au dispărut din cinema, ideile vehiculate propagandistic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
amintire o evocă în Memorii din când în când. Tabloul flamand descris în roman leagă nu numai destinele lui Chiril și al Retei, ci este în realitate nodul gordian al unei frumoase povești de dragoste a lui Belu Silber. Fost ilegalist și martor al acuzării în procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu, care îi fusese și prieten, Belul Silber a fost condamnat la închisoare pe viață și eliberat în 1964. În ziua eliberării Silber se duce să își viziteze iubita, întâlnirea are loc
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
politică etc. nu pot să înșele. Ele sunt impuse de necesități economice, în primul rând (obsesia națională a carității internaționale, denumită și liniile de credit), dar și de nefericita noastră situație geostrategică. Cine a făcut studii la Moscova, a fost ilegalist, activist, nomenclaturist, nu poate fi organic vorbind un autentic proeuropean. Sunt realități și deprinderi elementare, definitive. Evocarea lor este doar aparent polemică. Analizez, de fapt, la rece, numai idei generale și substratul lor social politic. În același spirit pe care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu serioase rezerve și multe suspiciuni. Cu timpul, ea a devenit un eficient instrument de propagandă oficială a regimului politic totalitar. Figurile emblematice și exemplare din punct de vedere mental și comportamental ale celor cinci decenii de comunism românesc erau ilegalistul, muncitorul, pionerul și haiducul. Pe acestea le analizează competent și subtil Gelu Teampău în partea a treia a cărții sale. În același timp, banda desenată a fost și un subtil mijloc de ironie subversivă și de critică mascată a multor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]