649 matches
-
suicid patologic; - suicid fără antecedente psihiatrice; 4. criteriul posturii psihice față de suicid: suicid adevărat; suicid fals sau exhibiționist; suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid escapist; suicid altruist; suicid ludic; 6. criteriul evaluării sociale: suicid legitim; suicid ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul tulburării acute de conștiință: suicid impulsiv; suicid premeditat;, suicid disimulat; 9. criteriul finalității motivaționale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Arthus era gata să răspundă cînd exclamația Înăbușită a lui Juliette Îl opri. Toate privirile se Îndreptară spre fată, care lăsase să cadă foaia pe masă. Fraza era alcătuită din litere decupate dintr-un ziar. GWENAËLLE LE BIHAN ESTE FIICA ILEGITIMĂ A LUI ARTHUS. Prima reacție a lui PM a fost să izbucnească În rîs - În materie de glume de prost gust, autorul anonimei era lipsit de delicatețe -, dar brusca paloare a tatălui său confirma conținutul scrisorii mai bine decît ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
peronalului unei case de bătrîni. Într-un capitol consacrat relațiilor între personal și rezidenți, ea cercetează reacțiile personalului în fața cererilor persoanelor în vîrstă. Dorește să arate cum se străduiește personalul să facă diferența între cazurile urgente și cererile excepționale și ilegitime în ochii lor. A ilustra acest gen de situație implică prezentarea unui exemplu. Textul de analiză sociologică (B) este scris în termeni puțin cam generali și cuprinde o expresie curentă în sociologie legitimitate și formule mai comune din limbajul curent
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
identifice mai multe soluții ce ar putea fi și ele satisfăcătoare, nu ar avea mijloacele de a decide care este mai bună. O soluție bună, satisfăcătoare este soluția corectă, adevărată. Întrebarea dacă ar exista alternative este neproductivă și, în consecință, ilegitimă. În condiții de capacitate scăzută de formulare și evaluare a soluțiilor, strategia satisfăcătorului implică două componente. Prima este lipsa interesului pentru a căuta alternative sau chiar respingerea sensului alternativelor. A doua, mai puțin vizibilă, este o strategie defensivă față de critica
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
puterea lui s-a ivit în cadrul unei situații excepționale. Dar și datorită necesarei respectări a egalității. Ea nu acceptă ca un individ, oricare ar fi el, să rămînă la nesfîrșit deasupra colectivității. Orice lider veritabil se menține deci în mod ilegitim. Dar atîta timp cît își stăpînește poziția, dispune în mod absolut de mase. Mi s-ar putea obiecta că nici importanța mijloacelor de comunicare, nici puterea conducătorilor nu au greutatea pe care le-o atribui aici. Mi s-ar putea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o tradiție, cunoașterea nu poate primi niciodată o exhaustivă justificare dialectică. „Descoperirea științifică reduce conștiința focală a observațiilor noastre într-o conștiință subsidiară, deplasându-ne atenția către aspectul coerenței teoretice”1. Polanyi respinge optica epistemologiei iluministe, ancorată într-un optimism ilegitim și impersonal. Orice integrare a unei noi cunoașteri se face în cadrul (framework) nespecificabil al cunoașterii tacite, marcată de un set de opțiuni existențiale prealabile și de numeroase reflexe lingvistice, mediate cultural 2. Chiar un dialog purtat într-o limbă străină
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o menține) este în centrul activităților și structurilor politice: societăți, regimuri, partide, facțiuni, clanuri, familii rivale. Puterea politică face obiectul unor dezbateri și discuții tensionate, încărcate de controverse ideologice și chiar conflicte politice. Puterea este un drept deținut legitim sau ilegitim, de către un individ sau grup de indivizi, de a edicta reguli și de a constrânge o populație în a le respecta, utilizând, dacă este necesar, forța. Pentru a legitima puterea, regimurile democratice utilizează trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească"5. Cele mai multe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a celor de pedigri, s-a descoperit că toate persoanele din regiunea lacului Maracaibo afectate de coreea Huntington au ca și ancestor comun o singură femeie (Maria Concepción Soto), care a avut un număr foarte mare de copiii (legitimi și ilegitimi). Această femeie poate fi considerată individul fondator al populației din regiunea lacului Maracaibo (aproximativ 20 000 de oameni), populație care are un risc foarte crescut de a manifesta o maladie severă transmisă genetic (Cavalli-Sforza et al., 1994; vezi și proiectul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu, dacă se realizează un pedigri de trei generații al unui proband, pedigriul va cuprinde la bază (III) generația probandului (toți frații, surorile și verișorii primari ai acestuia), (II) generația părinților copilului (incluzând mătușile, unchii și partenerii acestora, precum și partenerii ilegitimi și cei din a doua căsătorie a părinților) și (I) generația bunicilor, care va fi în vârful pedigriului. GRAFIC Figura 2. Pedigri ipotetic pentru o maladie autozomală dominantă. S-au folosit câteva dintre simbolurile standardizate utilizate pentru construcția pedigriurilor umane
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
individ luat în analiză; vârsta la care aceștia au decedat; cauza decesului; vârsta la care a fost diagnosticată o anumită maladie; toate tipurile de graviditate; toate tipurile de avort; infertilitate versus decizia de a nu avea copii; relațiile consagvine; relațiile ilegitime și violurile; status-ul afectat sau neafectat de o maladie (dacă se cunoaște); datele persoanei care a efectuat pedigriul; data în care a fost întocmit pedigriul. 5.4. Dificultăți întâlnite în colectarea datelor pentru un pedigri Colectarea datelor pentru întocmirea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nu este întotdeauna ușor, în mare parte din cauza distribuției geografice, dar și a lipsei înregistrărilor scrise privind manifestarea caracterului urmărit. Rapoartele medicale nu sunt întotdeauna disponibile analizei genetice, iar, de multe ori, menționarea adopțiilor, cazurilor de instituționalizare, avorturilor sau relațiilor ilegitime este evitată intenționat în timpul investigațiilor (Mange și Mange, 1999). Astfel, un studiu la scară mare realizat de Ashton (1980) a relevat că 2,3% din copiii testați pentru paternitate proveneau din relații ilegitime nedeclarate în timpul interviurilor pentru realizarea pedigriurilor. O
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
adopțiilor, cazurilor de instituționalizare, avorturilor sau relațiilor ilegitime este evitată intenționat în timpul investigațiilor (Mange și Mange, 1999). Astfel, un studiu la scară mare realizat de Ashton (1980) a relevat că 2,3% din copiii testați pentru paternitate proveneau din relații ilegitime nedeclarate în timpul interviurilor pentru realizarea pedigriurilor. O altă problemă în colectarea datelor pentru un pedigri o reprezintă reluctanța unor persoane față de discuțiile despre membri „anormali” sau „diferiți” ai familiilor lor. De aceea, observarea cât mai atentă a rudelor probandului pentru
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1985, rămânând în același timp obnubilată de performanța economică și prizonieră a unei dihotomii economic / social care continuă să străbată ca un mit imposibil de depășit toate interpretările actuale ale pieței. La un mod mai general, piața și figura ei ilegitimă, "socialul", sunt obiectele unor ideologizări care se remarcă prin tentativele constante de reconstituire a unei bipolarizări obsesive a postùrilor intelectuale, în timp ce împărțirea politico-economică a lumii este de acum înainte desuetă. Totul se petrece ca și când nostalgia unui univers binar ar bântui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consacră, la independența producătorilor și la înclinațiile estetice ale publicurilor. Din acest punct de vedere, el distinge trei tipuri de bunuri (1971), după un mod continuist: bunuri legitime (muzica și literatura clasice); în curs de legitimare (cinema, fotografie, benzi desenate); ilegitime (bucătărie, croitorie, bricolaj, grădinărit). Concurența între producători are ca efect major întărirea iluziei, adică a credinței în pertinența angajării în câmp. Dezbaterile sunt consubstanțiale câmpului cultural. Câmpul, în acest sens, este conceput și citit în primul rând ca un câmp
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reducerea amatorului la statutul de simplu purtător al categoriei sale socioprofesionale" (Hennion, 2000, pp. 37 și 48). Heinich, la rândul ei, se ridică împotriva unei sociologii care pune orice valoare (estetică, etică) pe seama pozițiilor în câmp și a intereselor (numaidecât ilegitime?). Acest sociolog respinge poziția care face din judecată expresia socialului (Heinich, 1998). Cum poate fi înțeles "regimul de singularitate", constitutiv lumii artistice, dacă gustul, singularul sunt o iluzie? Heinich expune ceea ce trebuie să fie o postură de "ireducție" (preluând un
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
forțat să repet, una este să votezi împotriva unei noi atribuții date statului pe temeiul că, toate calculele fiind făcute, ea este dezavantajoasă și constituie o pierdere națională; și cu totul altceva să votezi împotriva acestei noi atribuții deoarece este ilegitimă, spoliatoare și oferă ca misiune guvernului să facă exact ceea ce misiunea sa rațională împiedică și pedepsește. Or, avem împotriva regimului numit Protector aceste obiecții de naturi diferite, dar cea de-a doua are câștig de cauză în determinarea noastră de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ați face societății franceze? S-ar putea vedea statul restrâns la misiunea sa, care este aceea de a garanta fiecăruia exercițiul facultăților sale și libera dispunere de bunurile sale. L-am putea vedea detașându-se deopotrivă de colosalele sale atribuțiuni ilegitime și de înspăimântătoarea responsabilitate atașată acestora. S-ar mărgini la a reprima abuzurile libertății, ceea ce înseamnă însăși realizarea libertății. Ar asigura justiția pentru toți și nu ar mai promite fericirea nimănui. Cetățenii ar învăța să distingă între ceea ce este rezonabil
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că ea nu-i aparține. Legitimă, în cazul ratatului, e limita pe care el ar fi trebuit să o atingă, iar legitimă, în cazul bovaricului, e limita pe care el tinde să o depășească. Eroarea lor e simetrică: ratatul transformă ilegitimul limitei de depășit în legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe care el ar fi trebuit să o atingă, iar legitimă, în cazul bovaricului, e limita pe care el tinde să o depășească. Eroarea lor e simetrică: ratatul transformă ilegitimul limitei de depășit în legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dar Mircea mai avea un fiu nelegitim, Vlad poreclit Dracul. Acesta devine părintele liniei Drăculeștilor. De aici istoria Țărei Românești decurge asemănător cu cea a Moldovei prin luptele continue între Dănulești, descendenți legitimi ai lui Dan I, și Drăculești, descendenți ilegitimi ai lui Mircea I. După vremi pline de împărechieri, Basarabii sunt stinși prin sabie, în urma intrigelor unei nouă linii primite în sânul lor, și anume Cantacuzin Basarab. După Dim. Cantemir în Moldova și puțin după căderea Basarabilor în Țara Românească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
financiare? Întrebarea este obsedantă. Am evocat-o adesea (de exemplu, Debarbieux și Montoya, 1998; Debarbieux, 2001): putem face în mod legitim un subiect de cercetare din violența în școală? Nu avem de-a face aici mai degrabă cu o supunere ilegitimă față de sirenele mediatice, antrenând pericolul politic și social de a alimenta ideologia conservatoare? Locul central pe care l-a căpătat "violența" poate părea suspect, justificând politici represive. La nivelul cercetării asupra acestui subiect, dorința de a ști nu e oare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau mai puțin din "violența școlară", în jurul acestei teme se construiesc cariere și asta pornind de la subvențiile acordate de puterile publice. Critica sociopolitică nr. 1 ar fi deci: "știința" violenței în școală și a delincvenței juvenile este venală, profitoare și ilegitimă, contribuind la fabricarea unei teme periculoase, din motive financiare sau pentru ca experții ei să se plaseze mai ușor în câmpurile de putere în care gravitează. Astfel fac de bunăvoie, potrivit lui Wacquant, o alegere politică conservatoare. O altă critică sociopolitică o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
francez cât și european, au fost, după cum am văzut, elemente declanșatoare în constituirea acestor rețele. Aceste rețele nu sunt rețele de conivență, ci rețele de concurenți putând concura uneori pentru același scop. Înmulțirea publicațiilor științifice nu este semnul unui profit ilegitim pe seama unei probleme sociale, ci, dimpotrivă, legitimarea deschisă, critică și publică a cercetărilor care se încheie prin prezentarea publică. Numărul colocviilor specializate sau al celor la care este abordată și această tematică este important. Prilejuirea întâlnirilor mondiale pe această temă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în stăpânire a spațiilor intermediare și a colțului de stradă unde se organizează vânzarea: locul minorilor în această ocupare a spațiului nu are nevoie să fie legat direct de trafic, ci este important în sine, de vreme ce ei participă la însușirea ilegitimă a spațiului public. Asta arată că "incivilitățile" trebuie împărțite după scopuri și că lupta împotriva lor trebuie fracționată: e stupid să pui laolaltă aceste incivilități "geostrategice", care necesită acțiunea poliției, și ocuparea de către persoanele fără adăpost a băncilor publice, care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
internațional, politica puterii, cu alianțele sale schimbătoare și uneori destabilizatoare, urma să fie înlocuită cu un sistem al securității colective, în care comunitatea internațională în întregul ei trebuia să se opună și să împiedice într-un mod mai eficient folosirea ilegitimă a violenței. Nu balanța puterii, ci un organism internațional, Liga Națiunilor, era abilitat să fie instrumentul diplomației internaționale. Dezbaterea publică în vederea găsirii celor mai bune soluții pentru pace trebuia să fie decisă și implementată de către toate națiunile, considerate ca avînd
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]