1,350 matches
-
Chiar socialiștii au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a fi mai drept și în aceea de a-și imagina că poate fi mai eficient. Deși a renunțat la ideea de eficiență în favoarea ideii de dreptate socială. În
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
poetic” prin care sunt exprimate cunoștințe despre lumea fizică și socială (de la Theagenes din Regium și Lucretius la Lang, Tylor, Frazer); c) o alegorie prin care sunt prezentate valori morale (de la Diodor din Sicilia și Denis din Halicarnas la moraliștii Iluminismului); d) o „boală a limbajului” care deformează cunoștințele despre fenomenele astronomice (M. Müller); e) o ideologie, adică o „explicație deformată” a relațiilor sociale (de la K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului cultural studies); f) o raționalizare și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la Începuturi, ca studiul credinței, ca o Întreprindere de „recuperare hermeneutică” - cercetarea acceptă elementul exotic chiar și numai pentru a arăta, prin anumite procedee de alegorizare și raționalizare, că acel element nu este, de fapt, foarte diferit de noi; Înțelepții Iluminismului au insistat asupra faptului că, și În cea mai „sălbatică corupere” (a esenței umane - n. M.C.), se pot găsi semne ale adevărului. Totul era o chestiune de decodare, de descifrare. Era o acțiune de redescoperire a „rămășițelor’”, „semințelor”, „scânteilor”, „urmelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Blaj, animate de ideea latinității, fie în licee și universități occidentale. Un curent clasicist n-a existat în literatura română. Nu avea cum să apară, de vreme ce emanciparea de teologie s-a produs abia în secolul al XVIII-lea, sub impulsul iluminismului, și a început să-și precizeze caracterele distinctive în contextul unor creații culturale impregnate de romantism. La rândul lui, romantismul a fost precedat de strădanii literare având în special modele clasice. Particularități ale stilului și atitudinii clasice, ale viziunii clasice
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta scrie despre comunitatea ortodoxă de la Seghedin, Anamaria Brad despre răspândirea religiei baptiste printre români, Ana Borbély despre studiile filologice din Ungaria, Maria Berényi despre Personalități de frunte ale iluminismului bănățean, Elena Muntean despre Motivul casei în „Povești” și „Amintiri din copilărie”. Numărul 2 găzduiește o anchetă cu titlul „Problema minorităților revine la rampă”, articole despre pamfletul românesc (Cornel Munteanu), despre Bălcescu la Seghedin (Mihai Cosma), despre obiceiurile din Cenadul
CONVIEŢUIREA (EGGYÜTTÉLÉS). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
răspunsuri la critici Și modificări cu privire la perspectiva autorului asupra problemei populației. Din pricina unei deficiențe fizice, Malthus a fost îndrumat de familie spre o carieră ecleziastică, ceea ce i-a influențat în mod evident punctul de vedere. Chiar dacă a trăit în perioada iluminismului, se poate observa ușor influența ecleziastică asupra ideilor prezentate în lucrare. Se poate spune că el considera „principiul populației” o lege a naturii, creată de Dumnezeu, de care omenirea nu va putea scăpa (Dupaquier, 1980: 462). În lucrarea menționată mai
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
1975; Premiul Uniunii Scriitorilor), ca și studiul Originile, dezvoltarea și desăvârșirea limbii române literare (1970) se integrează aceluiași efort de tezaurizare a formelor de spiritualitate națională în slujba unui proiect politic - utopia unei „societăți de mâine”, reflex al unui nou iluminism. Dincolo de memoria culturală care nutrește substanța paginilor din Amintiri și portrete, se detașează conturul viu al unor personalități ilustre, prin evocarea unor gesturi și moduri de a fi revelatoare: izbucnirile subite ale „vulcanului” Iorga, neașteptatele entuziasme ale tăcutului Blaga, umorul
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
și le cred ca pe niște leji firești și dumnezeiești” (32, p. 341). S-ar putea crede că pasajul reprodus mai sus ar fi un simplu exercițiu de retorică și că autorul ar fi exagerat, scriind de pe pozițiile dogmatice ale iluminismului raționalist, dacă nu s-ar ști, din multe alte surse istorice sau folclorice, că tabloul prezentat este veridic. În acest context, vrăjitorul era privit de popor ca fiind un om superior, având putere nelimitată, care concura însăși puterea divină. „Dinaintea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oamenilor”. Copilul sălbatic, bunul sălbatic „înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai întâi inventat”, a afirmat inspirat etnologul italian Giuseppe Cocchiara (11). „Această observație inteligentă - a comentat ulterior Mircea Eliade - nu este lipsită de adevăr” (12). În plin iluminism, nu era doar admirat „bunul sălbatic” din tărâmuri exotice, ci se propunea chiar revenirea la „sălbăticie” a europeanului civilizat. Francezul Nicolas Edme Restif de La Bretonne, de pildă, a publicat în 1782 un proiect de regulament utopic, menit să reformeze moravurile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cititori care l-au transmis din mînă în mînă din 1867 pînă în 1885; această "lucrare teoretică" ar fi dobîndit un caracter "speculativ", și Doktor Marx ar fi fost astăzi un scriitoraș obscur. Dacă un curent de idei numit Iluminism nu s-ar fi răspîndit și cristalizat în instituții, ritualuri și societăți, pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, am mai fi știut de Revoluția franceză? Nu numai fiindcă "a face" a rezonat cu "a spune". Dar această relație presupune
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
totul este reversibil. De unde și importanța crucială a factorilor de mediu. O formație culturală autohtonă poate deveni, după o fluctuație a ecosistemului tehnic, străină sau exotică pentru propriul său loc de origine. De exemplu: compartimentul "tipar" este mai degrabă ostil iluminismului autoritar (care trebuie atunci să-și schimbe aspectul pentru a se reproduce și răspîndi) și propice reculului critic. Dar raționalismul laic, cel al Luminilor, nu este ocupantul natural al compartimentului audiovizualului, în care profeția inspirată își regăsește autoritatea în cetate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
profitul celor din Amsterdam, Geneva sau alte părți. Dezechilibrul comercial accentuat de exilul editorilor reformați și de Marea Migrație a hughenoților, care va pune, în secolul al XVIII-lea, bazele contrabandei cu cărți, este de o importanță hotărîtoare pentru avîntul Iluminismului și subminarea sistemului. Declarații false, debarcări nocturne, corupția de la vămi, substituirea mărfurilor etc., toate aceste stratageme specifice contrabandei cu arme din secolul XX se practicau deja în cel de-al XVIII-lea în circulația ideilor. "Război al literelor" (Campanella) care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
recentă și remarcabilă lucrare, apărută după susținerea acestui curs, Les origines culturelles de la Révolution française (Le Seuil, 1990), Roger Chartier explică și condensează ideea potrivit căreia nu Epoca Luminilor a produs Revoluția, ci "Revoluția aflată în căutarea legitimității a inventat Iluminismul". 34 Augustin Cochin, Les Sociétés de pensée et la démocratie, Paris, Plon, 1921, p. 4. 35 Hippolyte Taine, Les Origines de la France contemporaine, L'Ancien Régime, Paris, Hachette, 1904, t. I, cap. III, p. 244. 36 Daniel Roche, La coterie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
om al Bisericii sau ca țăran, ci ca om natural, și trebuia înțeleasă ca un țesut al relației specifice și dorite cu alții, în care omul intră în mod liber și rațional. Acesta a fost modelul de societate atins de Iluminismul francez" (Nisbet, 1993: 49). În Iluminism era vizibilă opoziția fără compromisuri față de toate formele de asociere tradițională și comunitară. Nicio perioadă nu a fost mai săracă decât secolul al XVIII-lea în privința dezvoltării spiritului comunitar când comunitatea medievală era dizolvată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ci ca om natural, și trebuia înțeleasă ca un țesut al relației specifice și dorite cu alții, în care omul intră în mod liber și rațional. Acesta a fost modelul de societate atins de Iluminismul francez" (Nisbet, 1993: 49). În Iluminism era vizibilă opoziția fără compromisuri față de toate formele de asociere tradițională și comunitară. Nicio perioadă nu a fost mai săracă decât secolul al XVIII-lea în privința dezvoltării spiritului comunitar când comunitatea medievală era dizolvată, iar cea modernă încă nu era
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fără compromisuri față de toate formele de asociere tradițională și comunitară. Nicio perioadă nu a fost mai săracă decât secolul al XVIII-lea în privința dezvoltării spiritului comunitar când comunitatea medievală era dizolvată, iar cea modernă încă nu era pregătită suficient. Astfel, Iluminismul a fost o perioadă în care oamenii luptau pentru umanitate dar nu se preocupau deloc de poporul lor; o perioadă când ei filosofau despre stat și uitau de comunitate. La noi, Ilie Bădescu se concentrează pe diferența dintre sociologia contractualistă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mari utopiști ai secolului al XIX-lea Saint-Simon, Charles Fourier ș( Robert Owen, urmaș( ai primilor socialiști utopici, Morelly ș( Mably. (n țara noastră, ca ș( (n Franța, "socialismul utopic continuă, pe alt plan, cu alte scopuri ș( alte determinări, iluminismul (...) Nu o dată, ca (n cazul mereu la (ndem(nă al lui Ion Heliade-Rădulescu, aceiaș( g(nditori se (ncadrează deopotrivă (n curentul iluminist ș( (n cel socialist-utopic" (Cojocaru, Ornea, 1966: 38). (n fapt, aproape toți revoluționarii de la 1848 au cultivat idei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și punerea lor sub semnul întrebării. După revoluții viața socială a început să fie sinonimă tot mai mult cu urbanizarea, națiunea-stat, democrația, proprietatea privată, acumularea de capital, ceea ce punea tot mai mult sub semnul întrebării existența comunităților. Astfel, în perioada Iluminismului conceptul de comunitate a trecut într-un con de umbră, datorită atenției exclusive care era acordată societății. Voința și contractul erau termenii cheie care guvernau gândirea iluministă și tot ce nu se încadra în acești termeni era considerat neimportant. De
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
extremă și generalizantă. După cum am văzut mai sus, Wallerstein consideră că schimbările specifice acestui proces au loc încă de acum o jumătate de mileniu. Alții consideră că globalizarea este rezultatul ascendentului pe care l-a câștigat Europa, începând cu epoca Iluminismului, în domeniul științei, tehnologiei, și a economiei politice (Apel, 2000). Există și autori, care plasează debutul globalizării mult mai recent, fie în deceniul 1950, referindu-se la lansarea primului satelit de telecomunicații (Naisbitt, și Aburdene, 1993, McLuhan), fie chiar mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
politică. Școala, laolaltă cu armata și cu serviciul civil, trebuia să pună bazele unei elite capabile să asigure coeziunea socială prin competență, loialitate și împărtășirea unor experiențe comune, aceasta din urmă condiționată de recrutarea elitei din toate categoriile sociale. Reprezentanții Iluminismului au fost primii care au formulat explicit aceste idei. Ei au considerat că școala trebuie să contribuie la formarea de cetățeni utili și loiali statului prin transmiterea unor deprinderi și valori folositoare. Tendința de centralizare a produs mai multe efecte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Reforma și Contrareforma, pe de o parte, și dezvoltarea statelor, pe de alta, au stimulat dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior, datorită cererii mari de preoți și de birocrați specializați, dar și transformarea lor în centre intelectuale ale conservatorismului. În consecință, Iluminismul și dezvoltarea științifică din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au avut loc mai ales în afara universităților și chiar în opoziție cu acestea. Dezbaterea științifică se desfășura mai ales în academii, cercuri și societăți științifice, organizate adeseori în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestor legități la existența umană (al cărei sens rezultă din cunoaștere științifică) și, nu mai puțin important, a utilității lor sociale (Shapin, 1996). În secolul al XVIII-lea, două viziuni intelectuale referitoare la rațiune și individualism au fundamentat gândirea occidentală: Iluminismul a devenit o filosofie intelectuală recunoscută și coerentă, cea mai elocventă expresie a sa fiind redată de atacurile intelectuale la adresa autorității negarantate emise de diverse surse neștiințifice (dogmatice), după cum era percepută la acea vreme. Odată cu apogeul Iluminismului, științele naturale s-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fundamentat gândirea occidentală: Iluminismul a devenit o filosofie intelectuală recunoscută și coerentă, cea mai elocventă expresie a sa fiind redată de atacurile intelectuale la adresa autorității negarantate emise de diverse surse neștiințifice (dogmatice), după cum era percepută la acea vreme. Odată cu apogeul Iluminismului, științele naturale s-au transformat în filosofii și metodologii instituționalizate (Bronowski și Mazlish, 1960). Acest curent intelectual a devenit unul predominant englez datorită faptului că aici fenomenul era răspândit în principal în rândurile poeților și artiștilor, cu toate că anumite arii ale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
științele naturale s-au transformat în filosofii și metodologii instituționalizate (Bronowski și Mazlish, 1960). Acest curent intelectual a devenit unul predominant englez datorită faptului că aici fenomenul era răspândit în principal în rândurile poeților și artiștilor, cu toate că anumite arii ale Iluminismului și-au făcut apariția și în alte regiuni ale Europei continentale. Savanții continentali interesați de fenomen erau „speculanți”. Creșterea interesului pentru știință a fost evidentă odată cu introducerea în anul 1639, la scurt timp după apariția cuvântului cercetător, în 1615, a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
neschimbat, nici original, noua viziune a Bibliei ca artefact cultural a devenit o paradigmă în literatură. În timp ce religia formală a decăzut, prestigiul Bibliei ca model estetic și literar a atins noi culmi (p. ii). Cunoscând seriozitatea, forța și intensitatea opoziției Iluminismului față de autoritatea divină și „înțelepciunea” religiei, nu ar trebui să pară deloc surprinzător că schimbarea paradigmatică a declanșat un alt tip de libertate, după cum s-a și întâmplat. Este vorba despre dreptul individului de a explora propriul univers în absența
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]