381 matches
-
începe să alerge spre protagonist, își ia zborul și dispare. Iluzionistul sparge suprafața oglinzii cu un ciocan. Face câțiva pași pe scenă, se oprește apoi și pocnește din degete. O lumină puternică orbește tot publicul și, când aceasta se stinge, iluzionistul apare metamorfozat în... ai ghicit, Satan. Audiența este întotdeauna cucerită de acest truc... Dar se știe că oamenii speră ca focul să învingă și protagonistul să moară... Și firește, se mai întâmplă câteodată și asta... - Cine ești? șopti Rhyme cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
focul să învingă și protagonistul să moară... Și firește, se mai întâmplă câteodată și asta... - Cine ești? șopti Rhyme cu disperare în glas. - Eu? întrebă el retoric, făcând câțiva pași în față. Eu sunt Vrăjitorul Nordului. Sunt cel mai mare iluzionist care a existat vreodată. Sunt Houdini. Sunt cel care poate oricând să scape de „Oglinda în Flăcări”. De cătușe, lanțuri, camere încuiate, frânghii, orice... Mai puțin... mai puțin de tine, spuse el și se apropie foarte tare de criminalist. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
la fel ca majoritatea copiilor crescuți pe stradă, fiul celor doi căută un loc în care să aibă parte de confort. Și acel loc pentru el fu „Strip”. Vă povesteam, onorată audiență, despre inducerea în eroare - modalitatea prin care noi, iluzioniștii, vă distragem atenția de la modre prin mișcare, lumină, culoare, neprevăzut, zgomot. Inducerea în eroare este mai mult decât o tehnică de magie; este deopotrivă un aspect al vieții. Suntem cu toții atât de atrași de tot ce înseamnă strălucire și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un băiat de numai 14 ani primește un astfel de compliment din partea maestrului adânci și mai tare tăcerea din jur. - Vrei o lecție? Băiatul încuviință extaziat din cap. - Dă-mi mie monedele. Își deschise palma pentru a-i înmâna monedele. Iluzionistul privi mâna băiatului, încruntându-se. - Unde sunt? Palma era goală. Iluzionistul, care acum râdea cu răutate de expresia zăpăcită a băiatului, deja le înhățase. Băiatul era uluit; nu simțise absolut nimic. - Acum o s-o arunc pe asta în sus... Băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
din partea maestrului adânci și mai tare tăcerea din jur. - Vrei o lecție? Băiatul încuviință extaziat din cap. - Dă-mi mie monedele. Își deschise palma pentru a-i înmâna monedele. Iluzionistul privi mâna băiatului, încruntându-se. - Unde sunt? Palma era goală. Iluzionistul, care acum râdea cu răutate de expresia zăpăcită a băiatului, deja le înhățase. Băiatul era uluit; nu simțise absolut nimic. - Acum o s-o arunc pe asta în sus... Băiatul privi spre tavan, dar subit avu un instinct care îi șoptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
o s-o arunc pe asta în sus... Băiatul privi spre tavan, dar subit avu un instinct care îi șoptea: „Închide palma! Va încerca să îți pună monedele la loc în mână. Fă-l de râs în fața întregii săli”. La fel de subit, iluzionistul de opri și îi șopti băiatului: - Ești sigur că vrei să faci asta? - Eu..., începu băiatul foarte surprins. - Mai gândește-te o dată, spuse el și își aruncă ochii înspre palma băiatului. Micul Houdini își privi la rândul său mâna întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
sau gelozie. Bărbatul profită de zarva iscată. - Vino să mă vezi, șopti el apropiindu-și buzele foarte mult de urechea Micului Houdini. Ai multe de învățat, iar eu sunt persoana cea mai potrivită de la care să înveți. Băiatul păstră adresa iluzionistului, dar nu avu curaj să meargă în vizită la el. Apoi, la petrecerea celei de-a cincisprezecea aniversări, mama sa îi schimbă cursul vieții pentru totdeauna când se lansă într-o tiradă împotriva soțului ei, tiradă care se încheie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
capul acestuia, ca urmare a unor descoperiri recente cu privire la relația sa cu faimoasa doamnă Loam. Farfuriile continuară să zboare, sticlele se fărămițară cu zgomot și poliția sosi. Băiatul decise că era prea mult. A doua zi, merse în vizită la iluzionist, iar acesta acceptă să fie mentorul său. Nici nu putea să-și aleagă un moment mai bun. În câteva zile, magicianul începea un mare turneu pe tot teritoriul Statelor Unite și avea nevoie de un asistent. Micul Houdini își lichidă contul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Majoritatea patronilor de săli de spectacol nu dau voie artiștilor să o facă. - O ținea întruna cu focul, care e singurul lucru pe care nu-l poți falsifica pe scenă. Cum spectatorii văd focul și speră în sinea lor ca iluzionistul să ardă. Stai. Îmi mai aduc aminte ceva. A... - Continuă, Rhyme, ești pe drumul cel bun. - Nu mă întrerupe, se enervă el. V-am spus că se purta ca și cum ar fi dat o reprezantație? Părea departe de această lume. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ani. Și Weir era cunoscut pe vremuri pentru numerele sale extrem de periculoase. Lame și cuțite. În plus, e printre singurii artiști care a pus în scenă Oglinda în Flăcări. Și vă aduceți aminte că v-am spus că, de regulă, iluzioniștii se specializează? E mai degrabă ciudat să găsești un singur artist care se pricepe la atât de multe lucruri - numere de magie, evadări, prestidigitație, pe deasupra mai e și ventriloc și mentalist. Weir era unul din puținii care se pricepeau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
avea cu privire la plămâni. Mel! După un moment, Mel Cooper își făcu apariția. - Bag de seamă că te simți mai bine. - Caută în Lexis/Nexis, VICAP, NCAP și în bazele de date ale statului orice detalii despre Erick Weir. W-E-I-R. Artist, iluzionist, magician. Ar putea fi criminalul nostru. - Prenumele se scrie E-R-I-C-K, adăugă Kara. - Ați aflat numele lui? întrebă impresionat Cooper. - Ea a aflat numele lui, spuse Rhyme și făcu un semn către Kara. - Oau! După câteva minute, Cooper se întoarse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
viața sub o mantie. Erick Albert Weir. Născut în Las Vegas, în octombrie 1950. Niciun detaliu despre viața sa timpurie. A lucrat ca asistent pentru mai multe trupe de circ, cazinouri și companii de profil, apoi pe cont propriu ca iluzionist și artist al deghizărilor. S-a căsătorit cu Marie Cosgrove acum trei ani. Apoi, a lucrat pentru circul Thomas Hasbro și pentru Frații Keller, în Cleveland. În timpul unei repetiții, a izbucnit un incendiu. Cortul a fost distrus. A fost rănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ceea ce aflaseră despre el. Dobyns puse la rândul lui câteva întrebări. Tăcu apoi pentru câteva clipe și, într-un final, spuse: - Văd în el două tendințe distincte. Care se influențează reciproc și duc la același rezultat... Încă mai activează ca iluzionist? - Nu, interveni Kara. S-a oprit după incendiu. Sau, cel puțin, nimeni nu a mai auzit nimic despre el. - Activitatea de scenă, spuse atunci Dobyns, este o experiență foarte intensă și captivantă, și când cineva care a avut succes nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
înșele mai degrabă mintea decât ochiul.” Marvin Kaye, The Creative Magician’s Handbook Capitolul XXIX Dimineața zilei de duminică trecea semănând disperare în rândul echipei, căci căutarea lui Erick Weir nu înregistrase niciun progres. Aflaseră că după focul din Ohio, iluzionistul rămăsese internat într-un spital local timp de căteva săptămâni, după care plecase pe cont propriu, fără să anunțe pe nimeni. Mai primiseră o știre conform căreia își vânduse casa din Las Vegas la puțin timp după accident, fără ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu un pumn de dolari și fără nicio întrebare sau act oficial. Echipa mai reușise să o găsească pe mama fostei soții a lui Weir. Dar doamna Cosgrove nu avea nicio idee despre locul în care s-ar putea afla iluzionistul în acel moment. Nici măcar nu o contactase imediat după tragedie pentru a-și prezenra condoleanțele. Dar asta nu o mira deloc pe femeie: Weir era un egoist, un om crud, explică ea, care devenise obsedat de fiica ei și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lui Weir, Art Loesser, sunase din Las Vegas după ce primise mesajul. Nu era deloc surprins că fostul lui șef era căutat de poliție în legătură cu o crimă și reiteră ceea ce echipa deja aflase: că Weir fusese unul dintre cei mai talentați iluzioniști, dar că își luase profesia mult prea în serios, ajungând renumit pentru periculozitatea numerelor pe care le punea în scenă și pentru temperamentul său vulcanic. Loesser avea la rândul lui coșmaruri despre perioada petrecută că ucenic al lui Weir. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ulei mineral neobișnuit. Trimis la FBI pentru analiză • ulei Tack-Pure pentru șei, hățuri și articole de piele - bucată de mătase neagră, dimensiuni 180 cm cu 120 cm. Folosită pentru a se ascunde sub ea. Fără semne distinctive. • folosită adesea de iluzioniști - amprente false • proveniență: magazine cu articole magice - urme de ulei de ricin, latex, machiaj • machiaj de teatru - urme de acid alginic • folosit pentru fixarea amprentelor false - arma crimei: bucată de frânghie din bumbac albă cu miez negru din bumbac • frânghia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a fost descris de amândoi ca fiind scrupulos, maniac, periculos, dar genial • a ales victimele pentru ceea ce reprezentau - posibil momente fericite sau traumatice ale vieții anterioare accidentului - batistă muiată în benzină, neidentificabilă - pantofi Ecco, nu a lăsat urme Profilul ca iluzionist - criminalul va încerca să inducă în eroare, atât victimele, cât și poliția: • fizic: pentru distragerea atenției • psihic: pentru a elimina suspiciunile - evadarea de la Școala de Muzică a fost similară cu trucul „Omul Dispărut” - comun, prea multe piste - criminalul este la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
va încerca să inducă în eroare, atât victimele, cât și poliția: • fizic: pentru distragerea atenției • psihic: pentru a elimina suspiciunile - evadarea de la Școala de Muzică a fost similară cu trucul „Omul Dispărut” - comun, prea multe piste - criminalul este la origina iluzionist - priceput la prestidigitație - se pricepe la deghizări, schimbări foarte rapide de haine, pentru a deruta urmăritorii: costume din nylon, mătase, meșă fără păr, amprente false și alte articole de latex. Poate arăta de orice vârstă, rasă sau sex - moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a treia victime, urma să folosească un număr de-a lui Houdini, „Celula Chinezească de Tortură” - ventriloc - capabil să folosească lame și instrumente cu tăiș de orice dimensiuni - cunoaște „Oglinda în Flăcări”, un truc foarte periculos și rareori interpretat de iluzioniști Omul era îndesat și de statură medie. Purta o barbă argintie, iar părul ondulat se potrivea perfect cu aceasta. Rhyme, foarte suspicios după vizita lui Weir din seara trecută, îl salută pe Edward Kadesky și îi ceru apoi să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Marginea avea 50 de centimetri în lățime - o măsurase el însuși când închiriase cu doar câteva zile în urmă o cameră în hotel - și, cu toate că făcuse un număr limitat de acrobații în viața lui, păstră un echilibru natural, specific marilor iluzioniști. Începu să se deplaseze pe bordura de calcar lejer, ca și cum ar fi fost pe trotuar. După 5 metri, se afla în colțul clădirii și se opri pentru a privi la clădirea învecinată hotelului Lanham Arms. Aceasta, un bloc de apartamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
din Canton Falls pe nume Ralph Swensen. Se părea ca Barnes îl avusese cu ceva la mână pe preot, dar nu avea în totalitate încredere în el. Așa că, după ce reușise să scape cu o zi în urmă de la râul Harlem, iluzionistul își pusese costumul de îngrijitor și îl urmărise pe Swensen încă de la bomba păduchioasă de hotel în care stătea și până la Greenwich Village doar pentru a fi sigur că acesta nu calcă în străchini în ultimul moment. Planul lui Malerick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tuse. Când se termină, Weir începu din nou să privească de jur împrejurul camerei. - Kara... Așa spuneai că te cheamă? Tu cine mai ești? - Sunt iluzionistă, răspunse ea sfidător. - Una de-a noastră, spuse Weir sarcastic, măsurând-o din priviri. O femeie iluzionist. De fapt ce ești? Consultant sau ceva de genul ăsta? După ce scap, poate vin să te vizitez. Poate te dispar. Sachs interveni: - Stai liniștit, nu o să fii eliberat secolul ăsta. Magicianul râse cu poftă. - Atunci după ce evadez? Pereții sunt, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un loc special, spuse locotenentul amenințător. Chemă apoi prin stație un agent de poliție, care intră în cameră cu două perechi de cătușe pe care le folosi pentru picioarele lui Weir. - Dar așa nu pot să mai merg, se lamentă iluzionistul. - Pași de bebeluș, spuse cu răceală Sellitto. Fă pași de bebeluș. Capitolul XXXIII Bărbatul primi mesajul la un restaurant de pe Autostrada 244, care, din cauză că nu avea telefon acasă în rulotă - nu voia unul, nu avea încredere în ele - era locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pericol. - Ce nu mi-a...? începu Constable. Vorbiți despre idiotul de Ralph Swensen? - Nu. Despre Erick Weir, îi spuse Grady. - Cine? Grimasa bărbatului păru foarte autentică. Procurorul începu să-i explice despre tentativa de asasinare a familei sale a fostului iluzionist, reprofilat acum ca ucigaș plătit. - Nu, nu... Nu am avut nimic de-a face cu Swensen. Și nu am avut nimic de-a face nici cu asta. Bărbatul privi neajutorat la suprafața zgâriată a mesei. Era o mâzgălitură pe vopseaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]