496 matches
-
rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări ce se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am preluat în custodie Rezervația și asigurăm
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
culturi amenințate să fie sufocate de buruieni, aparținând unei persoane aflate în suferință; strângerea în scurt timp a unor recolte pe cale să fie compromise; desfăcatul știuleților de pe coceni la persoane neputincioase; plantarea puieților pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cabaline, bovine, ovine, porcine, între 62 % și 99 %. Animalele mari, fie că a fost vorba de bovine sau cabaline au fost solicitate în număr mare de către soldații sovietici. Bovinele au fost luate cu forța din gospodăriile populației sau chiar de pe imașuri, numărul acestora fiind în zonă foarte mare datorită tradiției creșterii animalelor în general și a bovinelor și cabalinelor în special. În ansamblu, din cele patru județe aflate în atenția studiului nostru, în 1944 au fost luate un număr de 2
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune de suficient imaș (parte din acesta fiind amplasat tocmai lângă frontiera româno-ucraineană, la "Bourie") costișenii posedă peste 1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau a produselor animaliere asigurând alimentația întregii populații și venituri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile din coarnele vacilor și juncanilor apoi le mână pe poarta larg deschisă ca să se alăture altor vite ce se îndreptau cu cireada spre imaș. Mama pregătește ceva de mâncare în timp ce Mihăiță își verifică cărțile și caietele cu care merge la școală, se întoarce și Emilia de la cireadă, mănâncă în fugă prânzul mic și apoi pleacă fiecare după treburile obișnuite în fiecare zi. Capitolul III
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
el pe bunica cu dragoste după ce-i sărutase mâna și întrebă, cu oarecare șiretenie: − Singură ai venit de la Cursești, bunică, eu nu mai văd pe nimeni ? La întrebarea unde este Gheorghiță, răspunse că acesta deshamă caii ca să-i ducă la imaș, că azi au fost amândoi la cărat piatră pentru școala cea nouă. − Da ce-i cu voi, dragii bunicii, vă apucați iar de învățat carte? spuse dânsa, a glumă. − Nu, bunică, se face o școală mai mare, mai încăpătoare, cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bube și coșuri, poate mă ajută Dumnezeu să scap de ele; Am mai simțit și o durere la lingurică, așa că duminică m-am sculat de dimineață, mi-am fîcut treburile de gospodărie și după ce Ghiță a plecat cu vacile la imaș, m-am îmbrăcat frumos și m-am dus la biserică. Părintele Mironescu a slujit frumos dar a lungit mult slujba, așa că am plătit banii de liturghie și m-am pornit către casă. Cînd am trecut pe lângă grădina publică, am văzut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ghițăii acolo la păscut? spuse Gheorghiță gândindu-se că el s-ar putea întâlni acolo cu prietenul lui cel mai apropiat, Abacei Costică. − Da, bădie Gheorghiță, că tocmai mă gândeam în ce parte să merg cu a nimalele că pe imaș s-a cam uscat iarba și bieții cârlani și viței nu prea au ce paște. Doar pe lângă lacul lui Macovei este ceva iarbă, da’ acolo sau îngrămădit mai toate vitele din sat; − Atunci pregătește-te să mergem după deal, am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu ce-i cu Cuța, că se foiește și scheaună pe prispa casei, de parcă ar vrea să spună ceva, spuse Maricica; − Da’ am lăsat-o cu caii, pe imaș; am îndemnat-o să vină cu mine înapoi acasă și n-a vrut; De pe prispă se aude scheunatul jalnic al cățelei; ea avusese mai multe rânduri de pui, unii spuneau că ar avea mai mult de zece ani, și era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Maricica. îi poruncește lui Dumitru, ea fiind mai mare cu patru ani, deci cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Lențâca, după ce s-au întors acasă. Săndel mezinul, a venit mai devreme cu vacile de la păscut, atât Rujana și Joiana, cu tot cu vițeii lor au fost alungate de streche și băiatul nu le-a mai putut stăpâni să pască pe imaș. Se auzi duruitul unei căruțe ce suia la deal și Maria, când privi spre poartă, spre marea ei bucurie, recunoscu rudele apropiate de la Armășoaia și Cursești. Le deschise poarta și din căruță coborâră Toader Axinte și Toader Gâza cu soțiile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vitele să le ducă la păscut; Ia, afurisitul ista de buhai , a trebuit să fug din pricina lui prin grâul lui Bastachi. S-a luat după o goniță care umbla după buhai și ca să-i ies înainte ca să-l mân spre imaș, am luat-o prin grâu și n-am văzut o groapă mică; am căzut și mi-am scrântit chiciorul...Deghe am putut să adun vitele, noroc că m-a agiutat văr-miu, Victor, că dăduse strechea în ele și nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se fălea cu cunoștințele căpătate în acea școală de prestigiu. Zilele de toamnă sunt scurte, serile veneau devreme și cei tineri își petreceau timpul în târgul Pungești, ce era despărțit de satul cu acelaș nume, de râpa ce cobora de pe imaș și se unea cu pârâul Racova, aproape de podul de la Zdrâncu. Târgul avea multe prăvălii și ateliere meșteșugărești, ținute mai ales de evrei. în târg Dumitru se întâlnea cu alți flăcăiandri cam de seama lui și bineînțeles că veneau și fete
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din Moldova, care au pornit în exod în județele din sudul țării, dând pe câte un sac de grâu sau de porumb un număr mare de covoare frumos țesute în casă, precum și alte bunuri ce se căutau în părțile acelea. Imașurile uscate nu aveau hrană pentru animale, din care cauză a fost sacrificat aproape întreg șeptelul de animale, vacile de lapte, boii de muncă și chiar puținii cai ce rămăseseră după trecerea războiului. Mihai s-a întors acasă, demobilizat deoarece toate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri de peliniță ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de toamnă, ploaie putredă. Un foc în pădure, învăluirile fumului printre ramurile pe jumătate goale și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sîntem pregătiți nici material, nici moral pentru situațiile critice, că n-am învățat nimic din trecutul recent. Continuăm să ne amețim cu vorbe mari, cu eroisme de paradă. *De Duminica Mare (Rusalii) am fost iarăși acasă. Dimineața am mers pe imaș cu Ducu. Am făcut „pedagogie”, povestindu-i cîteva întîmplări din copilăria mea legate de acele locuri. Apoi, de la Lucica, am plecat cu toții la cimitir. Rusaliile sînt, îmi dau seama, o sărbătoare aproape veselă. N-am auzit pe nimeni bocind, n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îmi notez aceste observații, am în față soba de teracotă, una din realizările cu care tata și mama se mîndreau în ultimii lor ani. E, într-adevăr, frumoasă, dar au beneficiat de ea doar o iarnă sau două! Ieri, pe imaș, la întoarcerea din pădure, m am întîlnit cu Rudu (Rudolf), soțul Feliciei, una din surorile vitrege ale mamei. Fost croitor, e astmatic, cu crize care s-au repetat și l-au obligat să stea de mai multe ori în spital
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Îi aducea la cunoștință polițaiului aceste eveniment cerându-i și concursul total: „După repartiția formată la 6 iunie curentu de cătră Comisiunea mixtă de requiziție, dela domnii notați mai josu ce au vite strânse și puse la Îngrășat pe diferite imașuri din județul Cahul, urmează a se requiziționa 41 vite de măcelărie și anume (...)”. Înainte de a-i nominaliza pe proprietarii animalelor, trebuie spus că județul Cahul, Împreună cu Bolgradul și Ismailul au fost rupte Împreună cu toată Basarabia la 16/28 mai 1812
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
predarea vitelor de sacrificare: „8 vite dela Dl. Ivanciu Teodor; 10 dela C. Caloiu și Ștefan Ghenciu; 15 dela Tănase Vortolomei; 8 dela M. Miclea și Gavril Simcu”. Problema acestor rechiziții fusese trecută În sarcina Prefecturii Fălciu deoarece, potrivit documentului, „Imașurile pe care le pasc cei de mai sus aparțin giudeciului Fălciu”. Nu foarte târziu, pe 11 iulie același an, numărul vitelor ce urmau a fi rechiziționate pentru armată s-a schimbat și nu În plus ci În minus: „4 vite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu care am fost împroprietăriți la 1864, cei 72 de bătrâni de ai noștri și din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi ridicată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pătrundă și în domeniul vieții economice. Dealtfel economia colectivă a premers celei individuale." 56. La poporul român pot fi întâlnite forme de economii colective încă din cele mai vechi timpuri. Putem aminti drept exemplu stăpânirea sau folosința în codevălmășie a imașului satului, a pădurii comunale, creștere în comun a vitelor etc. Totuși o asemenea formă de organizare a vieții economice, bazată pe libera asociere, nu putea să capete amploare în condițiile în care viața economică era dominată de sclavagism sau munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Andrei Mironov, țăran. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952). Lucrează ca învățător, apoi ca redactor la „Tinerimea Moldovei” și la Editura Literatura Artistică. M. debutează editorial în 1958 cu placheta de versuri pentru copii Doi poznași pe imaș, urmată de alte volume de poezii, în care abordează teme ale școlii și învățământului, căzând adesea în didacticism sec. Valorificând modelele folclorice, a scris două culegeri de basme în versuri pentru copii: Bostănel cu capul chel (1960) și Cosașii (1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
Fântâna comisarului (1975), Unul dintre noi (1979), Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor (1981), Clipa (1987), care au ca punct de plecare elemente luate din viața reală, dar nu pot evita patosul fals și expresia grandilocventă. SCRIERI: Doi poznași pe imaș, Chișinău, 1958; Toboșarul, Chișinău, 1959; Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]