423 matches
-
opțiunile, înrădăcinează prejudecățile și înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți fiind eminamente un fapt de civilizație 4. În acest sens, mentalitățile dominante în epocă vor orienta imaginile, stând la baza procesului reprezentațional. Pe de altă parte, paradigma imagologiei istorice susține că religiile nu generează tipuri de societăți, ci doar le influențează, acestea modelându-se după provocările mediului și după structura ocupațională care asigură supraviețuirea grupului 5. Practic, toate aceste abordări sunt de acord că o societate este definită
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
naturii umane. În acest sens, tezele despre imagine acceptate într-un domeniu la un moment dat pot fi infirmate, cel puțin parțial, nu numai de alte domenii, ci și de însăși evoluția domeniului în care au fost formulate. I. 3. Imagologia Din punctul de vedere al tezei de față, imaginea este o reprezentare simbolică a realității, o formă de procesare a lumii, dar și de transformare a acesteia, o modalitate prin care materialul se metamorfozează în inteligibil și sensibil, un proces
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poate fi investigată corect și complet în afara acestei perspective. De fapt, abordarea imaginii dintr-un singur domeniu înseamnă îngustarea atât a procesului, a capacității omului de a procesa lumea prin imaginii cât și a imensității tipologiei imaginii. În acest sens, imagologia ar fi domeniul care ar putea oferi o abordare holistică asupra procesului de formare a imaginii și, așa cum se va vedea, instrumentele necesare investigării imaginii. Preocuparea pentru înțelegerea și analiza imaginii începe cu filosofia antică, însă poate fi întâlnită și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tendința de a aborda diferențele culturale în relație cu stereotipurile etnice avea ca scop identificarea caracteristicilor naționale, în special în termenii imaginii de sine și a imaginii celuilalt. Studiile și cercetările în domeniul care urma mai târziu să fie numit imagologie au început cu Wilhelm Wundt și lucrarea Völkerpsychologie 137, unde se pune problema reprezentărilor pe care popoarele le au unele despre altele, dar și cu Școala de la Annales, unde este abordată istoria mentalităților 138. Din 1946, Institutul din Le Hâvre
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acesteia fiind analizată dimensiunea socială, economică și culturală care particularizează relațiile dintre popoare și grupuri. La ora actuală, sfera de investigații a revistei este extrem de vastă, oferind o perspectivă multidisciplinară a relațiilor și reprezentărilor dintre popoare și națiuni. Termenul de imagologie a fost introdus pentru prima dată în 1962 de Oliver Brachfeld 139, care evidențiază diferențele de substanță dintre imagine și stereotip, propunând termenul de imagotip. Brachfeld susține că imaginile nu mai pot fi considerate stereotipuri, așa cum se întâmplă în cazul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se schimbă, imaginile sunt supuse unor procese de transformare și adaptare, diferind de la o categorie socială la alta, de la o vârstă la alta și având importante particularități în funcție de nivelul și spațiul cultural. Din punctul de vedere al lui Oliver Brachfeld, imagologia trebuie privită din perspectivă etnică, în acest sens, ea având ca obiect de studiu imaginile și identitățile etnice 141. Este foarte important de notat faptul că, deși consideră că imagologia este o investigație care ține de domeniul psihologiei, mai exact
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spațiul cultural. Din punctul de vedere al lui Oliver Brachfeld, imagologia trebuie privită din perspectivă etnică, în acest sens, ea având ca obiect de studiu imaginile și identitățile etnice 141. Este foarte important de notat faptul că, deși consideră că imagologia este o investigație care ține de domeniul psihologiei, mai exact de psihologia popoarelor, Brachfeld intuiește că cercetarea imagologică trebuie să beneficieze de o abordare și o perspectivă, dacă nu interdisciplinară, măcar multidisciplinară: "începe să se contureze o nouă modalitatea de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care studiază piața, istoria artei sau noua pedagogie a audio-vizualului. Psihologia popoarelor nu poate decât să profite de pe urma acestui material imens și de pe urma acestor metode care investighează imaginea mentală"142. Hugo Dyserinck, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul imagologiei, preia termenul patru ani mai târziu și pune bazele Aachen Programme of Comparatism 143 pentru a studia la nivel academic imaginile pe care națiunile le au în textele literare, folosind instrumentele literaturii comparate. Încă de la începuturi, preocupările în domeniul imagologiei
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologiei, preia termenul patru ani mai târziu și pune bazele Aachen Programme of Comparatism 143 pentru a studia la nivel academic imaginile pe care națiunile le au în textele literare, folosind instrumentele literaturii comparate. Încă de la începuturi, preocupările în domeniul imagologiei au fost, în principal, bazate pe investigarea autoimaginii și a heteroimaginii popoarelor. De fapt, cercetarea imagologică pune accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional. Punctul de vedere al lui Hugo Dyserinck, ca de altfel al multor cercetători tributari perspectivei literare a imagologiei, susține că "imaginile legate de caracter și identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci sunt articulate ca fiind construcții discursive care circulă la nivel social și se constituie în pattern-uri naționale"144. Discutând despre felul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci sunt articulate ca fiind construcții discursive care circulă la nivel social și se constituie în pattern-uri naționale"144. Discutând despre felul cum este privit străinul, Dyserinck susține că imagologia s-a născut din neputința cercetătorilor de a rezolva problema influențelor de la nivelul imaginii, soluția stând în studiul receptării: "din situația dezolantă creată de căutarea influențelor și a surselor se ajunge, din nou, în primul rând și efectiv, la recunoașterea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că orice întrebare privind acțiunea și rezultatele atinse de literatură ducea, în cele din urmă, la întrebarea privitoare la modul de comportare al receptorului potențial în fața emitentului (...). În acest sens, devine ușor de înțeles de ce ea a condus direct spre imagologie"145. Din punctul de vedere al lui Dyserinck, doar textele literare pot fi suportul studiului imagologic 146, întrucât în literatura universală se află "suficiente cazuri ușor de demonstrat în care apar imagini atât de strâns legate de conținutul și forma
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fond, din perspectiva analizei imaginilor, cercetarea ar trebui să descompună și să interpreteze în primul rând imaginile, ținând cont, în mod evident, de operă și de conținutul acesteia. Problema nu își găsește răspuns în abordarea lui Dyserinck, întrucât pentru acesta imagologia este, mai întâi de toate, legată de comparatistică, deoarece nu poate fi investigată prin cercetarea aspectelor supranaționale, considerând că imaginile sunt cele care au o influență covârșitoare în răspândirea și receptarea operelor literare, procese văzute ca un schimb cultural între
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dar că ea ar trebui atribuită psihologiei, fără a intui că această dimensiune face parte din însuși studiul imagologic, care nu poate fi restrâns la investigarea textelor literare. Influențat de programul centrului din Le Hâvre, Dyserinck subliniază funcția etnopsihologică a imagologiei, în sensul că aceasta are un rol important în stabilirea unor bune relații între grupurile etnice sau naționale 149. Este important de notat faptul că pentru cercetătorul belgian etnopsihologia se ocupă cu o reconfigurare a imaginilor și reprezentărilor unui popor
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru cercetătorul belgian etnopsihologia se ocupă cu o reconfigurare a imaginilor și reprezentărilor unui popor, în acest sens nefiind "o știință a caracterelor popoarelor (...), ci o știință modernă care contribuie la înlăturarea falselor reprezentări și ideologii"150. La acest nivel, imagologia nu mai reprezintă doar studiul imaginii celuilalt, ci și studiul autoimaginilor. Hugo Dyserinck susține că stereotipurile legate de străini sunt răspândite și însușite prin intermediul textelor literare și al lucrărilor de critică literară. În mod evident, imaginile pe care un popor
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
își pun amprenta asupra publicului cititor, dar este foarte greu de precizat în ce măsură ele exercită o influență și asupra opiniei publice, cel puțin în sensul de astăzi al termenului. În societatea lui homo videns este ușor nepotrivit să considerăm că imagologia poate fi doar studiul textelor literare, întrucât influența acestora asupra opiniei publice 152 a scăzut și continuă să fie într-o accentuată scădere. Astăzi, studiile lui Hugo Dyserinck sunt continuate la Universitatea din Amsterdam de către Joep Leerssen și Manfred Beller
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ceilalți și controlează comportamentul pe care individul îl are despre aceștia"153. Leerssen și Beller susțin eliminarea dimensiunii sociale din cadrul studiului imagologic, sugerând că acesta trebuie să-și propună să înțeleagă discursul și nu societatea 154, întrucât, în opinia autorilor, imagologia are ca scop clarificarea codificării textuale atât a imaginii naționale, cât și a imginii altor națiuni în cadrul literaturii. Este important de menționat faptul că imaginea celuilalt depinde în mare măsură de informațiile la care indivizii unui grup au acces și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de o anumită dimensiune istorico-culturală. Alexandru Duțu conturează problematica imaginii având în vedere literatura comparată și istoria mentalităților, în acest sens, apropiindu-se atât de studiile lui Hugo Dyserinck, cât și de Școala de la Annales. Duțu evidențiază strânsa legătură dintre imagologie și istoria mentalităților, întrucât ambele analizează imaginile mentale, iar "imaginea străinului este studiată în reprezentările colective ale popoarelor așa cum apar ele în sursele literare, documentele politice, documentele școlare și celelalte mijloace de expresie"161. Mai mult decât atât, Duțu consideră
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
documentele școlare și celelalte mijloace de expresie"161. Mai mult decât atât, Duțu consideră că punctul comun al celor două discipline îl reprezintă atât sursele lor, și anume, relatările artistice ale călătorilor, valorizând în acest sens, perspectiva literaturii comparate a imagologiei, cât și faptul că investigația specifică literaturii comparate trebuie să aibă în vedere straturile mentale din opera de artă162. Din perspectiva lui Alexandru Duțu, imaginația și imaginea au o anumită autonomie, care însă trebuie înțeleasă făcând apel la mentalul epocii
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
procesarea contrariilor și contradicțiilor imaginii celuilalt, în acest sens, analiza literaturii britanice evidențiind faptul că este foarte greu ca dualitățile din imagine să fie armonizate în imaginar, acestea conducând de cele mai multe ori către o imagine negativă. De-a lungul timpului, imagologia a dobândit noi valențe cu ajutorul istoricilor, pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
timpului, imagologia a dobândit noi valențe cu ajutorul istoricilor, pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169. Din acest moment, se dezvoltă perspectiva imagologiei istorice, care presupune o abordare ușor lărgită a imaginii întrucât investigația are în vedere factori precum cel social, geografic și rasial, dar în același timp delimitează studiul imaginii la dimensiunea istorică. Hélène
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169. Din acest moment, se dezvoltă perspectiva imagologiei istorice, care presupune o abordare ușor lărgită a imaginii întrucât investigația are în vedere factori precum cel social, geografic și rasial, dar în același timp delimitează studiul imaginii la dimensiunea istorică. Hélène Ahrweiller propune analiza mecanismelor alterității prin intermediul studiului imaginii
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
decât o singură rasă umană, din punctul de vedere al celuilalt, există rasa neagră prin imaginea pe care o are, imagine care este ancorată în felul cum grupurile se recunosc unele pe celelalte. Astfel, imaginile generează alte imagini 174. Importanța imagologiei istorice este dată, în primul rând, de faptul că ea implică o anumită reconstruire a imaginarului unei epoci, a felului cum indivizii unui grup au interpretat realitatea. În al doilea rând, trebuie notată transformarea pe care o implică imaginea privită
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
punctul de vedere al istoriei, fiind practic un proces specific unei epoci, proces care trăiește din mentalul acesteia. În acest sens, imaginea este particularizată la nivelul unui spațiu istoric, extrăgându-și sensul din condiționările acestuia. Dan A. Lăzărescu discută despre imagologie din perspectiva stereotipurilor, susținând în același timp că imaginile sunt supuse devenirii, în funcție de evoluția istorică 175. În opinia lui Lăzărescu, procesul prin care se formează o imagine trebuie investigat și înțeles având în vedere atât stereotipurile despre obiectul imaginii, cât
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și sistemul de referință al subiectului imaginii, întrucât "orice imagine, orice stereotipie națională prilejuiește două investigații psihologice: una pe seama poporului supus la test, cealaltă pe seama poporului din care face parte cel care răspunde la test"176. O altă abordare asupra imagologiei este conturată de studiile întreprinse de Ion Chiciudean și Bogdan-Alexandru Halic, aceștia propunând nu doar o nouă metodă pentru învestigarea imaginii, care are mai mult conotații sociale, decât culturale, ci și o nouă ramură imagologia istorică 177. O contribuție importantă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]