1,810 matches
-
asupra necesității atât a pazei gândului, cât și a celei a cuvântului, deoarece acesta din urmă poate trăda viața lăuntrică, vânzând-o vrăjmașului, și poate deveni acuzator al minții la Judecata de Apoi. 4. Câteva referințe despre localizarea minții este imaterială și netrupească"la fel de neînțeleasă ca și Dumnezeu, Creatorul ei" La începutul capitolului anterior am subliniat relativitatea împărțirii facultăților minții, precum și rațiunile de ordin didactic pentru care am recurs la această clasificare. Dacă în plan spiritual nu putem face distincții radicale
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
se pronunță Sfinții Părinți în vederea localizării minții. Grecii o situau în creier, iar iudaizanții în inimă. Se pare că aceste precizări nu sunt departe de adevăr, insuficiența fiindu-le dată doar de unilateralitatea lor. Ignatie Brianceaninov spune că mintea, deși imaterială, se află în creier, iar puterea contemplativă - și ea nematerială - își are reședința în inimă [48] . La fel se pronunță Nicodim Aghioritul: " [49] , adică în inimă. Sf. Grigorie Palama afirmă: " [50] . Nu avem de-a face aici cu o contradicție
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
are lipsă de Sf. Taine. Urcușul duhovnicesc, chiar dacă duce pe cineva până la imediata apropiere de Dumnezeu în cer, este un urcuș înlăuntrul Bisericii. După Sf. Grigorie de Nyssa, Moise intrând în lumina din interiorul tenebrelor divine de pe Sinai, vede „cortul imaterial” ca model al templului sau al Bisericii, iar acest cort zice el, este însuși Logosul. Dar atunci însuși Iisus Hristos este Biserica și înaintând spre El înaintăm spre Biserica cerească, prin cea pământească făcută după aceea. Astfel, caracterul bisericesc al
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
zilele petrecute împreună. Departe de el Clara purta un dor nestins. Retrăiește și ea clipele iubirii adunate la poale de dor. Trăiesc amintiri amândoi. Se gândesc unul la altul, se cheamă, se iubesc însă nu se pot avea. Atât de imaterială, dragostea lor fulger în noapte. (Roman in curs de aparitie) Referință Bibliografică: Sunt lacrimă din lacrimile tale (continuare II) / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 674, Anul II, 04 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE II) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351260_a_352589]
-
scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri și cognoscibile în contemplație. Frumusețea este preexistentă și, totodată, iradiantă, dinamică, o putere în continuă desfășurare ce constituie polul de atracție
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
atelierul sculptorului o femeie. Se pare că este domnișoara Pognany. El, care trebăluia prin atelier, o primește zâmbind. O invită să șeadă. Apoi se așează și el. Domnișoara Pogany pare tristă, sau mai degrabă o umbră a ei. DOMNIȘOARA POGANY : (imaterială, melancolică) Bine te-am găsit, Costache... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pe gânduri) Bine-ai venit. M-am gândit mult la tine zilele astea... Mi-a fost dor de mama, și de ai mei, de acolo de departe, dintr-un sat al Olteniei
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
cândva azuriu /atoatevăzător /coboară tiptil /ca o umbră/spre depărtare se prelinge ... ” (By-Pass) Ochiul interior e preocupat să găsească materia din care se fac și se desfac lucrurile, de aceea universul poetic al autoarei oscilează între materialitatea densă și străvezimea imaterială, totul pe un fundal de muzicalitate difuză, cu tonuri când estompate, când stridente, în combinații senzoriale dintre cele mai surprinzătoare: „mânzul cel alb nechează a drum”, „a sare miroase petala de măr”, „maci sângerii sfâșie albul zăpezii” sunt metafore care
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
acum...să îi șoptească...mamă ! zvâcnet uitat și regăsit în altă dimensiune trezită de răsărit, străfulgera drumul pustiu udând iubirea amorțită sub praful așternut aripi de ceară întinse peste cuib inaccesibil încearcă zbor înșelător aduce plutire deasupra zilelor întunecate transpus imaterial în material mișcat de cuvânt aruncată peste suflet himeră între două lumi plutește visând dureros speranță de intersectare a lor nou început ascuns în secret dorit șansonetă uitată într-un deșert asumat ascultă desuete promisiuni, credințe în false vise con
CELULA DIN VISE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345690_a_347019]
-
interesează subiectul acesta. Dumnezeu nu ne-a uitat deși credința noastră nu devine, din păcate, din ce în ce mai puternică. Lumina neaprinsă de mână omenească se coboară din cer în văzul tuturor, de regulă între 12.30 și 14.30, e de natură imaterială și în primele minute nu arde. Oamenii își trec mâinile prin flacără sau o plimbă pe propria față. Apoi începe să capete consistență materială după legile lumii noastre, se încălzește și începe să ardă ca o flacără obișnuită. O grandioasă
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (II) de ION UNTARU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345728_a_347057]
-
Țara de Ath este imensă”, ilustrează perfect expansiunea orașului. Ath-ul este cunoscut ca oraș al „Giganților”. În fiecare an, locuitorii din Ath participă cu bucurie la un eveniment numit Ducasse. Dar ce este acesta? O capodoperă a patrimoniului oral și imaterial al umanității, în conformitate cu UNESCO. Ducasse este de fapt o procesiune a „Giganților”, să spun, parada personajelor reinventate din vremuri de peste cinci sute de ani în urmă, și atrage spectatori la un festival medieval fermecător. Deși evenimentul durează doar câteva zile
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
albastră.( Occident). În antiteză cu acest poet Constantinos Kavafis venind de pe un meridian exotic,la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari,a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
ale timpului edenic:Mi te-nchipui simplu:într-un balcon/întoarsă spre o dalbă roză sau pe un vapor/îmvăpăiată de flăcările amurgului.( Fantezie),în timp ce la Salvatore Quasimodo universul edenic e dominat de sentimentul plenitudinii inimii sale,care păstrează tiparele imateriale ale lucrurilor edenice din preajmă:Nu-i nici un lucru care moare/ Fără ca-n mine să rămână viu.Imaginea omului nu este un lucru etern,cum nici Orașul din insula/scufundată în inima mea,/nu este etern, fiindcă edenul pentru poet
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
l-au moștenit din străbuni. Datorită faptului că „Leftaritiko” este unul dintre cele mai reprezentative eșantioane de artă populară din Cipru dar și grație faimei sale, la 30 septembrie 2009 aceaastă capodoperă manuală fost inclusă în lista reprezentativă UNESCO - patrimoniul imaterial al culturii umanității. Doar două forme de artă tradițională de acest gen - „Leftaritiko” și un alt produs croat - se pot regăsi în listele UNESCO. Când am intrat în Lefkara am parcat mașina în partea de sus a localității, pentru că străzile
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
copii și numai zvonul că murise nașul Caiafa, cel care îi preluase rolul de cap de familie, îl scosese pentru cîteva minute din ritmul lui de lucru, după care îl dăduse uitării și, silabisindu-și incantațiile necesare la aprinderea flăcării imateriale a supraconștiinței, se volatilizase pe nesimțite, mai bine zis devenise transparent ca sticla, se mira el însuși că nu mai avea consistență, îi dispăruse noțiunea de somn și putea să călătorească spre acele lumi nebănuite ale spiritului pur, în care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
dar îi era lene, totul era cuprins într-o sclipire și risipit în același timp în toți atomii Universului, ce rost ar mai fi avut să se gîndească la acele informații și, cînd asupra ei se cernea ploaia de foc imaterial a cunoașterii abstracte, el asista mirat la realele ei evoluții întru luarea în posesie a adevărului pînă în cele mai mici detalii ale conținutului fără formă și ale formei fără conținut, subtilități greu de înțeles în materialitatea conștientă imediată. Zilele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Pasărea zborului imaterial S-a născut o lume din Cuvânt Ce-n univers ne leagă și prin Legi Când
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Pasărea zborului imaterial S-a născut o lume din Cuvânt Ce-n univers ne leagă și prin Legi Când acolo sus e ceva mai sfânt Însămânțând în noi sfințirile întregi. E-n noi un cer întreg de rostiri Și-n suflet n-i
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
sus e ceva mai sfânt Însămânțând în noi sfințirile întregi. E-n noi un cer întreg de rostiri Și-n suflet n-i se coc fructe neoprite , E vremea marilor sfințiri Și-a anotimpului voințelor călite. Mă simt zborul pasărei ,imaterial, Purtând pe umeri aripe de nimb Legiferând poemul ideeal Ne cerând nimic în schimb. Pântecul cuvântului Am coborât în pântecul cuvântului: dinți tociți de caria înjurăturii mi-au sfâșiat carnea respirației de-am simțit în ureic gustul murăturii, erau acolo
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
idei, chiar un vechi lămpaș au ajuns toate la ghena de gunoi. Noaptea și-a aruncat cearceaful pe pat, Miroase a Regina Nopții ora, Adorm cu ideile venite de-afară împăcat cu ideile prietenilor din agora. Referință Bibliografică: Pasărea zborului imaterial / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
cei hulpavi că l-au învins, iată poezia! ... , iată poetul! ... , chiar dacă poartă cununi de spini, trăiește în slovă, trăiește în ființă, trăiește și creează în spirit, cu aceeași tinerețe neînvinsă și atât de evidentă precum zborul: ,,Mă simt zborul pasărei ,imaterial,/ Purtând pe umeri aripe de nimb/ Legiferând poemul ideal/ Ne cerând nimic în schimb.” O caracteristică a marilor creatori este consecvența, stăruința în afirmarea unei idei, perseverența în edificarea unui concept, dealtfel, pentru un creator autentic, mult mai importantă este
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
negru cu limba și ghearele roșii. Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sărbătoare a locului. În fiecare an atrage tot mai mulți vizitatori străini, datorită recunoașterii sale în 2003 de către UNESCO drept capodoperă orală, făcând parte din patrimoniul mondial imaterial al umanității. Această manifestație folclorica are o lungă tradiție orală, este un riț real, care oferă participanților sentimentul de unicitate. Festivitățile se derulează în două etape: carnavalul propriu-zis și pre-carnavalul. Carnavalul se organizează cu 49 de zile înaintea Paștelui. Această
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
cât putea, apoi ... iar se prăbușea în convulsii; se zbătea, lăsând pe omăt forme contorsionate de heruvimi jalnici. Dacia nu se temea, nu întreba unde ajunsese, cine mai era sau dacă Era. Se împăcase cu de-toate acolo, în tihna imaterială care aproape că o subjugase. În ignoranța-i lumii din care purcese, într-o vreme chiar așteptase Salvamontul, Poliția Montană, ba chiar și dansatorii din trupa ei, de la Gloria Mundi. Și pe Sergio îl așteptase să urce pe munte, să
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
interior fiind complex, indicând aspecte ale unui spirit preocupat de sfere înalte. Femeia constituie supratema creațiilor lirice ale acestei cărți, este femeia din vise, acea Fată Morgana, alunecoasă, învăluită în mister, incertă, creație a unor gânduri obsesive. Este iluzie vizuală, imaterială, venită din alte sfere, menită să îi dea autorului senzații nebănuite. Poeziile acestui autor imprimă lectorului un minunat sentiment de nostalgie pentru poveștile de altădată, cu zâne sau iele, unde imaginația ne duce spre tărâmul tuturor posibilităților. Tematica poemelor lui
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
fugă-afar’/ din sutien.”(Scumpă...) Femeia este un izvor nesecat de amintiri sau dorințe, ea este elixirul magic spre o lume onirică, unde eul liric pășește printre speranțe și plăceri, printre sentimente unice, irepetabile. Imaginea femeii e pretutindeni, este femeia utopica, imateriala, de pretutindeni și de nicăieri. Nu o găsim niciodată redată în descrieri concise, ea este percepută doar în nuanțe, în orizonturi vizuale depărtate: „ Ești iară vinul care mă-amețește./ Purtând așa de-aproape-mbrățișarea,/ Mă-mbăt de tine iar în noaptea asta
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
albastră.( Occident). În antiteză cu acest poet Constantinos Kavafis venind de pe un meridian exotic, la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari, a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]