17,610 matches
-
Bach-Gounod, Schubert și Verdi, la acesta din urmă adăugându-se premoniția funestă a Desdemonei) sunt răscolitoare prin devoțiunea cu care artista își abandonează propria ființă în clipele de reculegere. Așa cum apare și tălmăcirea ariei Vissi d^arte din Tosca o imensă, fierbinte rugă rostită la moment de cumpănă. Avalanșele de sunet, accentele apăsate, amenințătoare, alternate cu fraze imploratoare ( Divinités du Styx din Alceste de Gluck), furia și vehemența Elettrei, virtuozitatea dramatică (D^Oreste, d^Ajace din Idomeneo de Mozart), patina doloroso
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
Arhitectură și platoul Teatrului Național. Această reconstrucție morală a determinat schimbări adînci și în configurația și în expresia locului. Zidurile Universității și ale Arhitecturii au căpătat o altă cromatică, densitatea afișelor de tot felul a creat, dincolo de mesajul imediat, un imens colaj, iar inscripțiile, indiferent de conținutul lor, au spart opacitatea pietrei și a betonului. Însemnele comunismului, incriminate grafic precum într-un ritual magic, au fost înlocuite simbolic cu însemnele regale, iar în opoziție cu numele și cu imaginile guvernanților zilei
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
adevăraților specialiști. Pe unii i-am chestionat chiar eu. Preferă să glumească prin colțuri. Ricanarea nu e însă o metodă eficientă în combaterea acestui tip de aberații științifice. Deruta în rîndul celor interesați de astfel de probleme, unii, dascăli, e imensă. Nu vreau să fac procese de conștiință nimănui, dar chiar și unii dintre adversarii tezelor naționaliste cu pricina sînt ispitiți de ideile principale aflate în joc. Care este preocuparea cea mai constantă a, să zicem, lingviștilor români din anii din
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
un punct de sprijin în căutarea adevărului. Nimic nu e factice ori alterat. Spirit viu, cutezător, nu își caută răspunsurile prin te miri ce văgăuni culturale și nici nu își clocește efuziunile, ci le aplică deodată, ca o parafă a imensei sale personalități. Vrând, ca orice mare artist, să atingă plenitudinea, simte că este copilul care se sprijină de valorile autentice, tânărul descins din speranțele și dragostea publicului, omul matur luptându-se cu devălmășia stilistică și atitudinală a muzicii actuale, pustnic
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
foarte important asta, mai ales cînd trăiești într-o societate arogantă și suficientă, care nu dă doi bani pe acest tip de comunicare. I-am admirat pe unii dintre acești tineri, de la distanță, pentru că mi s-au părut altfel decît imensa majoritate a colegilor de generație, și nu numai, pentru că sînt curioși să afle pe ce lume trăiesc și în ce timp, pentru că privesc în jurul lor și le pasă, pentru că sînt informați, și nu doar mimează asta, pentru că își construiesc cu
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
in Exil, 1945-1989, Stuttgart, 2002), este un excelent început. Era evident că intrasem în epoca sintezelor și că acumularea de material, texte și documente, deși departe de a fi mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare sistematică de date și informații privitoare la literatura scrisă în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
necurat. Pieptănam cu picioarele pletele buruienișului și-mi căutam drumul printre șinele căii ferate. Am zîmbit la gîndul că acolo, și nu altundeva, se găseau adevăratele ramificații ale destinului, sistemul său venos final. Odată ajuns în acel ținut, el devenea imens, iar lumea se vedea ca privită din altă lume. Ciuliniș și mărăciniș și cele de pe urmă cîmpuri părăginite. Am auzit o voce lăuntrică voind să mă înfricoșeze. "O să te omoare aici... Au cuțite de oțel făcute din oțelul șinelor moarte
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
lui absolut în această acțiune pare materialitatea modelului, rezoluția substanței sau, cu alte cuvinte, înalta fidelitate a redării. Dar această fascinație în fața materialității lumii, această senzualitate, puțin circumspectă și pudică în relația directă cu obiectul constituit, nu este decît o imensă capcană și o simplă trambulină către zările mai înalte ale existenței simbolice. Colta curtează inițial materia, apoi o seduce, folosind cele mai diverse forme de codificare a mesajului vizual, doar spre a o nega și spre a-i desconspira strălucirea
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
de tot felul, i se vâră în suflet, îi devine repede indispensabil, ca partener de lungi convorbiri zilnice și în cele din urmă ca sfătuitor. Nimic altceva decât să chefuiască nu poate face Mârzea pentru sine, dar poate face mult, imens, pentru celălalt, pentru "complicele" ales. Fără măcar să-i spună, îl îmbogățește pe Dumitrașcu, depunând în contul lui mari sume obținute din speculații bancare ingenioase, îl face, tot fără să-l anunțe, acționar majoritar la "Ardealul", ziarul lui Martinetti, într-un
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
uneori cu o înfiorare de voluptate timpurie. Îi plăcea până și camera aceea înaltă din hotelul unde trăseseră pentru câteva zile, atât de diferită de cele de acasă, atât de sumbră încât trebuiau aprinse luminile în miezul zilei, cu patul imens despre care va afla mai târziu că se numea "matrimonial", un pat în care se pierdea sub o pilotă oribil de grea, încât seara se refugia lângă bunica lui, căci acolo toate deveneau mai ușoare. Îi stârneau puțină silă plușul
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
care se pierdea sub o pilotă oribil de grea, încât seara se refugia lângă bunica lui, căci acolo toate deveneau mai ușoare. Îi stârneau puțină silă plușul înțepăcios al fotoliilor, vana unde i se făcea baia și mai ales oala imensă de noapte, din noptiera pe care se ferea să o mai deschidă după ce, cotrobăind prin ea, descoperise vasul greu de porțelan al cărui miros îl persecuta ori de câte ori și-l amintea. Odihna de după-amiază cu perdelele toate trase, la care îl
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
orașului, unde își petreceau vara în anul acela, era mult mai puțin amuzantă decât joaca bună din grădina casei părintești. Numai că aici era altundeva, se afla în lumea largă, la care nu înceta să viseze. Străduindu-se, în patul imens ca pântecele unei balene, să nu adoarmă, să urmărească cu ochii larg deschiși bătălia dintre petele de lumină și cele întunecoase proiectate pe tavan prin fluturarea abia simțită a draperiilor, se vedea undeva departe, în lumea aceea nesfârșită, conducător de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
Înțelegem asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct se traduce printr-o imensă ispită și definește o teribilă încercare. Este vorba, în fond, de textul unei femei cerebrale, inițiate în arta războiului sau mai curând a ițelor de interese, integrate acestei inițieri, cu lecturile acumulate în timp, atentă la capodopere, cu energia care
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
din Franța, Germania, Italia, Spania, Australia, România , reprezintă unul dintre reperele importante în evoluția gândirii muzicale și filosofice europene a secolului XX. La 4 Aprilie 2003, Mihai Mitrea-Celarianu se stingea, subit, din viață, la Spitalul Avicenne din Bobigny, cu tristețea imensă de a nu-și fi putut revedea patria. Dialogul care urmează e alcătuit din fragmente selectate din-tr-o convorbire amplă, de peste trei ore, pe care am avut realul privilegiu să o înregistrez în 1998, la Paris. Ea a făcut obiectul unei
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
dos scenele de jaf din Bagdad. Cea mai cumplită mi s-a părut una dintr-un spital devastat de localnici. Față de asta jafurile din clădirile guvernamentale mi s-au părut niște glume. Chiar dacă au și ele o anumită semnificație sărăcie imensă și o disperare și mai mare. Cu ce se îmbogățește bagdadianul care fură un scaun sau un ventilator din nu știu ce minister? Nu-mi permit să fac speculații. Mă obsedează însă ticăloșia uriașă a lui Saddam Hussein care pînă în ultima
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
Și ceea ce ar părea, la o privire sumară, un comentariu obedient, lesne de integrat într-o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea unor poncife obosite. Dacă din punct de vedere plastic aceste compoziții sînt o sursă imensă de voluptăți senzoriale, moral ele oscilează între seriozitate și denunț, între tentația metafizică și scepticismul ghiduș al unei conștiințe postmoderne. De dimensiuni mici și medii, lăsate în voia gravitației sau lansate în spațiu, gracile ca niște săgeți, modelate subtil sau
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
de-acolo; tata avea un cal, Luisa, avea 7 vaci... }in minte că aveam poze de-atunci când tata m-a urcat pe cal; mergeam cu sluga noastră... Ionuț îl chema... la adăpatul vacilor... Au rămas aceste amintiri încărcate de o imensă emoție și un anumit halou de mistere. Pentru mine era acest Ardeal... pierdut și extrem de interesant... pe care l-am revăzut, când m-am reîntors cu mama în satul Recea acum vreo 10 ani. Augustin Buzura: M-am întrebat și
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
piscină. Dar nu a plecat la spital înainte de a-mi fi scris personal acele rânduri tulburătoare. Avea și ciudățeniile ei. An de an îi trimiteam de 9 decembrie, ziua ei de naștere, un buchet de flori, mai bine zis un imens aranjament floral pe care era măgulit să i-l ducă în persoană un prieten, bancher de vază la Zürich. Elisabeth prelua florile, de fiecare dată altele, de fiecare dată mai splendide, pe care-mi mărturisea că le aștepta cu nerăbdare
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
supliciile la care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au umplut calendarul creștin, martirii fiind primii sfinți prăznuiți de Biserică. Numărul celor care au pătimit pentru Hristos este imens. Săpăturile arheologice au scos la iveală numai în catacombele din Roma aproximativ 1,5 milioane de morminte care adăposteau trupuri de martiri creștini<footnote Ene Braniște, Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aici, înăuntru: frigul de perlă/ înconjurîndu-i fotoliul acoperit cu pături și somn./ timpul trecînd cu sunete ample în scoica urechii,/ ca versurile despre o poveste de iarnă. și vînt,/ afară, spre fundul grădinii arse, de sticlă, de lapte./ în fundul camerei imense, în fața căminului, un rotund auriu/ rostogolindu-se nemișcat" (convalescență). Tratat cu vaga circumspecție cuvenită unei relativități fie și agreabile, precum un partener al unui joc de societate, realul e luat treptat "în serios" (precum o înfierbîntare a unui gambler), ajungînd
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
ființa umană pe dubla axă a ontologicului, fiorul unicatului și teama de anonimat, acestea fiind completate de o recitire a temelor specifice SF, spre exemplu "terraformarea" sublimată în povestirea Dincolo de ploaie, unde furtunile programate au rolul de a "terraforma" spațiul imens nepopulat și acoperit de nisipuri și, totodată, de aducere a coloniilor la un numitor comun. Privirea participativă, interioară este firul după care se compune întreaga sintaxă a eposului SF. Jocul auctorial propune ca efectele experiențelor insolite să trezească reflexe, sentimente
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
prin regiuni în care natura își va fi redobândit toate drepturile, acoperind din toate părțile Casa Poporului, ierburi fantastice, bălării, mii de soiuri botanice se vor legăna leneș în vânt peste acoperișuri năpădite de lut. Se va circula doar aerian, imensul teritoriu, altfel parte a U.E., va fi declarat parc național, românesc desigur, băștinașii rămași - câteva mii - vor fi expuși, dimpreună cu obiectele de artizanat pe care le vor produce sub privirile vizitatorilor, mai cu seamă oale și ulcele. Dar dacă
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
celorlalți; Virginia Mirea, sportivă medaliată într-o epocă revolută, cu codițe învârtejate, plutind pe ape imaginare și scoțând țipete sălbatice, apariție laborios construită, de-un comic ce frizează demența posibilă într-o existență închistată; Mihai Constantin, fără privire aproape (căciula imensă i-o ascunde) dar totul un zâmbet, mustață întoarsă și voce gravă, timbrată; un rol greu, pe care efortul descifrării îl face cu atât mai notabil, prezență copleșitoare pe scenă prin simpla-i apariție; Șerban Cellea, ingeniozitate și talent în
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
Gheorghe Grigurcu Abordînd tema unor jurnale scrise de femei, Liana Cozea face o distincție între romanul feminin, adesea "subversiv", cu o propensiune spre pansexualitate, în care țîșnesc, după cum spune Hélčne Cixous, "imensele izvoare ale inconștientului", și jurnalul Doamnelor, "normal" acesta, circumscris lucidității, cu un echilibru al sincerităților. "în plus, adesea feminitatea, cu precădere în momentele de criză, este resimțită ca o povară, din care eul asaltat tinde să se refugieze în afară
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
că "din atâta putere expresivă, din atâta operă istorică și publicistică, probabil că, literar, va rezista cel mai bine, ca un corpus solid închegat și organic, teatrul lui Iorga, în marginile încăpătoare a vreo cincisprezece drame (ceea ce e considerabil). Restul imens, oricâte parțiale ecouri prelungi ar avea, nu constituie decât eșafodajul impresionant al acestui corpus dramaturgic, sau mirajul în neîntreruptă dispersiune al unei personalități". E o judecată critică severă și surprinzătoare, dar care nu are alți adepți decât I. Negoițescu. Opera
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]