1,295 matches
-
Aplauze îndelungate.) După o profundă deliberare, justiția suverană a conchis că nu poate fi nimeni culpabilizat pentru că acționează în virtutea imitării unui model asumat din fragedă pruncie, trăsătură general umană, dar că există și excepția după care cineva care acționează în virtutea imitării unui model asumat din fragedă pruncie este vinovat, dacă prin asumarea unui model asumat în fragedă pruncie aduce prejudicii unei alte persoane ori unui grup de alte persoane. Așa că Wilhelm Grigorovici Spandau a putut fi condamnat la pedeapsa pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și stăpânirii de sine". În retrospectivă, nu pot să atribui decizia de a omite rachetele din discurs unei inspirații fericite sau unei intuiții merituoase, deoarece găsesc explicații suficiente. Ele sunt bazate pe experiențe directe. La București, nu mai era prețuită imitarea necritică a prietenului mare. Una era consultarea și alta subordonarea servilă. Fostul deținător al postului ce-l ocupam, Eduard Mezincescu, fusese dezavuat tacit și apoi demis, din mai multe motive, între care și faptul că la sesiunea din I960, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un conflict între două generații arbitrat de un moderat, care nu-i altul decât purtătorul de voce al autorului. Indecis la început între a amenda inepțiile și opacitatea conservatorismului ruginit sau a lua în râs ridicolele stridente ce decurg din imitarea cu orice preț a manierelor occidentale, scriitorul optează până la urmă pentru bunul simț și înțelepciunea bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și ciocoi, apărută în 1873, idealizează vechea boierime de țară. Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente). 2. Teoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente). 2. Teoria desensibilizării reține în mod deosebit caracterul difuz al influențelor violenței mediatice și, în consecință, două categorii de efecte: a) reducerea emoționalității individuale la stimuli (acte de violență) și, în felul acesta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca semnul distinctiv al unei noi „normalități” și ca soluție general acceptabilă a problemelor umane și sociale. În ciuda controverselor care continuă și în prezent, majoritatea cercetărilor conchid că expunerea la violență mediatică induce agresivitatea (în conexiune cu alți factori) prin: Imitare. Copiii imită acțiunile părinților, pe ale prietenilor și eroilor din filme, mai ales când acțiunea lor este recompensată. Iar atunci când consecințele violenței nu apar, copilul învață că nu se produce nici un rău serios și se identifică cu actorul principal. Desensibilizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
majoritatea”. Analiza transversală a efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de violență), imitația (imitarea scenelor de violență vizionate la televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor pe termen scurt pe care le poate avea violența televiziuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de somn sunt mai frecvente la vârstele de 7-9 ani (între 10% și 15%) și scad până la 3% la vârsta de 18 ani. Tabelul 4. Efectele violenței TV asupra comportamentului copiilor pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 24,72 18,54 11,24 2,25 28,65 14,61 8 ani 17,90 27,63 12,84 3,89 27,24 10,51 9 ani 17,51 26,26 11,78
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de comportament este declarat de aproape 20% dintre copiii de șapte ani, dar procentul scade la jumătate, la vârsta de 18 ani (tabelul 5). Tabelul 5. Efectele violenței TV asupra băieților pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 19,05 19,05 17,86 4,76 28,57 10,71 8 ani 14,71 29,41 17,65 5,15 21,32 11,76 9 ani 13,19 33,33 15,28
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
2,68 18 ani 10,64 54,04 10,64 6,38 17,45 0,85 În cazul fetelor s-a constatat că frica indusă de violența urmărită la televizor este efectul major, urmat de desensibilizare și, în final, de imitarea violenței. Figura 5. Efectele pe termen scurt ale vizionării scenelor de violență televizuală - fete (7-18 ani) Este remarcabilă traiectoria efectului de frică; la vârsta de șapte ani frica, nesiguranța se manifestă la aproape 30% dintre fete, atingând un maxim de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
traiectoria efectului de frică; la vârsta de șapte ani frica, nesiguranța se manifestă la aproape 30% dintre fete, atingând un maxim de 45% la 11-12 ani și apoi de 47% la 17 ani (tabel 6 și figura 5). Efectul de imitare este mai rar în cazul fetelor. La șapte ani, acest efect este nul, iar la 18 ani nu depășește 4%. Desensibilizarea în cazul fetelor pornește de la același procent ca și în cazul baieților, în jur de 18% la șapte ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dar evoluția nu este atât de accentuat; la 18 ani, numai 36% dintre fete declară acest comportament, față de 54% dintre băieții de aceeași vârstă. Tabelul 6. Efectele violenței TV asupra fetelor pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 29,79 18,09 5,32 0,00 28,72 18,09 8 ani 21,49 25,62 7,44 2,48 33,88 9,09 9 ani 21,57 19,61 8,50
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
10,00 36,09 7,39 3,48 37,83 5,22 Aceasta analiză transversală confirmă clasificările efectelor pe care le are violența televizuală asupra comportamentului copiilor. Este vorba despre 1. desensibilizare și nepăsare, 2. frică, 3. creșterea agresivității prin imitare. În studiul prezentat se constată că imitarea violenței constituie un efect slab, în comparație cu celelalte două efecte menționate. Imitația violenței este mai accentuată la băieți (maximum 10%) și se reduce la jumătate, în cazul fetelor (maximum 5%). Așa cum se configura și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
48 37,83 5,22 Aceasta analiză transversală confirmă clasificările efectelor pe care le are violența televizuală asupra comportamentului copiilor. Este vorba despre 1. desensibilizare și nepăsare, 2. frică, 3. creșterea agresivității prin imitare. În studiul prezentat se constată că imitarea violenței constituie un efect slab, în comparație cu celelalte două efecte menționate. Imitația violenței este mai accentuată la băieți (maximum 10%) și se reduce la jumătate, în cazul fetelor (maximum 5%). Așa cum se configura și în modelul psihologic al lui Comstock, nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
modele, adevărate simboluri de viață și de conduită care întruchipează la modul cel mai activ calități deosebite de inteligență, trăsături de violență și de caracter, de competență profesională etc., pe care tind cu ardoare să și le apropie. Procesul de imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru aproape toate formele de comportament. Procesul de imitare se realizează în mai multe etape, după cum arată Melvin L. DeFleur și Sandra Ball-Rokeach (1999): a. individul observă o persoană (modelul) care se înscrie într-un anumit pattern de acțiune; b. observatorul se identifică cu modelul, crede că este la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Beardsley. „Pictorialitatea” inocent-sexuală a atâtora dintre desenele deborând de-o opulență avar strunită ale lui Beardsley e ușor de regăsit În paginile ce mimează detașarea ironică și inocența sexuală ale lui Wilde. Dublul ideal, oglindirea ca formă adevărată a existenței, imitarea artei de către natură, superioritatea ontologică a artificialului În raport cu naturalul Îl conduc pe Wilde la modificări radicale ale propriilor surse de inspirație. André Gide povestește, de pildă, o variantă a mitului lui Narcis așa cum i-a narat-o Wilde și cred
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
călare pe catâr (element Împrumutat din charivari), ca simbol al cetății Înfrânte. Jocurile de pe Schutzenwerkstatt (iar În al doilea caz punerea În scenă a bătăliei reale de către cavalerii locului) conferă sărbătorii o dimensiune agonistică În timp ce ospățul, dansurile, bătaia pentru bani, imitarea parodică a Înfruntării cavalerilor apar ca elemente tipice ale carnavalului: Coloana era Încheiată de o femeie pe un catâr, care reprezenta cetatea proaspăt cucerită. În această ordine s-au deplasat până În piață, aranjați după bresle și companii. Aici, la semnul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sistem a fost readus la viață În contextul luptelor din secolul al XVIII-lea Împotriva dominației engleze: „Ziua reginei Elisabeta a devenit acum un circ. Ea a Început ca o Încercare de a conferi legitimitate În fața catolicei Maria Stuart, prin imitarea splendorii procesiunilor papale. Apoi, Ziua reginei Elisabeta a fost o sărbătoare subversivă În raport cu celebrarea urcării pe tron a lui James I și, ulterior, o sărbătoare În batjocură la Începuturile Revoluției. Mai târziu, ea a servit ca un mijloc de a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Între alții, G. Dumézil, 1929, 1939, 1942; M. Eliade, 1992, 1995; H. Jeanmarie, 1939; P. Vidal-Naquet, 1985). Dar ele nu sunt o simplă povestire a scenariilor ceremoniale. Unele elemente narative pot fi asociate cu acțiuni rituale: retragerea În natură și imitarea Înfățișării (prin acoperirea cu blană) și a comportamentului unui animal carnasier, metaforă a vânătorului și războinicului (prin consumul de carne crudă, vânătoarea fără arme sofisticate, atacarea satului); răgetele Înfiorătoare, cursele nocturne, transa și moartea și renașterea rituală (vezi M. Eliade
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
La curtea de la Preslav, a țarului Simeon (893-927), fiul lui Boris, s-a ridicat o școală de clerici învățați în limba slavonă, ce au răspândit liturghia slavă în sânul poporului bulgar. În această școală a fost alcătuit alfabetul chirilic, prin imitarea literelor grecești-cea mai veche inscripție slavă cu litere chirilice a fost descoperită în ruinele bisericii din Preslav, datată în 906. Inscripția descoperită confirmă tradiția hagiografică despre originea scrisului chirilic în Bulgaria, de unde liturghia slavă și scrierea slavonă s-au răspândit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conservat dacă reproducerea sa generează costuri mai mari decât cele ale firmei de referință. Intervalul de timp la care se face raportarea trebuie interpretat ca fiind o variabilă contextuală dependentă de industrie și de reglementări legate de dreptul de proprietate. Imitarea poate să fie rapidă, dacă reglementările privind brevetele sunt permisive și dacă industria prezintă un grad crescut de inovabilitate. Pe de altă parte, timpul generează o barieră culturală complexă împotriva copiilor, dat fiind că nu se pot recrea anumite elemente
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sunt permisive și dacă industria prezintă un grad crescut de inovabilitate. Pe de altă parte, timpul generează o barieră culturală complexă împotriva copiilor, dat fiind că nu se pot recrea anumite elemente de imagine asociate mărcii. Gradul și formele de imitare generează numeroase clasificări teoretice, dar și mult mai multe concretizări practice interesante. Dacă Barney și Hesterly (2006) discută de copierea (duplicarea) directă și substituție, practica românească sugerează cel puțin următoarele forme: - falsificarea, care urmărește crearea unui obiect identic cu cel
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
discută de copierea (duplicarea) directă și substituție, practica românească sugerează cel puțin următoarele forme: - falsificarea, care urmărește crearea unui obiect identic cu cel de referință, diferența fiind sesizabilă sau foarte dificil, sau de către un număr mic de cunoscători ai domeniului; - imitarea, care urmărește crearea unui produs cu caracteristici similare cu ale celui luat drept model, în condițiile în care acestea nu pot fi protejate; - „substituibilitatea apropiată” care se traduce în obținerea unui set de beneficii apropiat de cel al originalului, dar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cât și numeroasele tipuri de aranjări de producție, care funcționează avantajate de viteza cu care se face transferul de know-how tehnologic. Finalmente, se recunoaște, de facto, că s-a ajuns în stadiul în care orice poate fi imitat, dar costurile imitării pot fi mai mari decât cele pentru producerea originalului. Numeroși cercetători au studiat cauzele costurilor suplimentare legate de imitare. S-au reținut patru mari surse ale acestor costuri (Barney, 1991): 1. condițiile istorice unice reprezintă un context particular, apărut la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]