6,265 matches
-
Gheorghe Istrate Un imn al verbelor (encomiastică) Profesorului Al. Rosetti in aeternitas pe terasa verbelor este pace litera O ca o pâine se coace printre silabe e tihnă rostirea toată e în odihnă însă deodată hiatul tresare sintagma se-ntinde ca o râmă mai
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
Mediu european. Trei mii de ani de gânduri exprimate de omenire în regiunile unde s-a născut civilizația și care au plămădit spiritul și cultura europeană. Pe lângă texte cunoscute de orice om cultivat, de pildă fragmentul din Teogonia lui Hesiod, Imnurile homerice, versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima dată tălmăcite în limba română, cum sunt imnul în cinstea zeiței akkadiene Innana, compus de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î.d.Cr., Coborârea zeiței Ishtar în infern
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
și care au plămădit spiritul și cultura europeană. Pe lângă texte cunoscute de orice om cultivat, de pildă fragmentul din Teogonia lui Hesiod, Imnurile homerice, versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima dată tălmăcite în limba română, cum sunt imnul în cinstea zeiței akkadiene Innana, compus de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î.d.Cr., Coborârea zeiței Ishtar în infern, imnurile orfice în integralitatea lor. Câteva considerații asupra unor texte din antologie: până acum eram convins că întreaga
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
homerice, versurile lui Teocrit, cititorul va întâlni poeme pentru prima dată tălmăcite în limba română, cum sunt imnul în cinstea zeiței akkadiene Innana, compus de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î.d.Cr., Coborârea zeiței Ishtar în infern, imnurile orfice în integralitatea lor. Câteva considerații asupra unor texte din antologie: până acum eram convins că întreaga literatură orientală, cu excepția hitiților și a imnului către zeul Soare, Aton, compus de faraonul Ehnaton, este anonimă. Or, între textele mesopotamiene figurează un
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
de poeta Enheduanna în secolul al douăzeci și patrulea î.d.Cr., Coborârea zeiței Ishtar în infern, imnurile orfice în integralitatea lor. Câteva considerații asupra unor texte din antologie: până acum eram convins că întreaga literatură orientală, cu excepția hitiților și a imnului către zeul Soare, Aton, compus de faraonul Ehnaton, este anonimă. Or, între textele mesopotamiene figurează un imn compus de prințesa Enheduanna, fiică a regelui Sargon I al Akkadului, mare preoteasă a zeului lunii Nanna din orașul Ur (numele ei figurează
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
orfice în integralitatea lor. Câteva considerații asupra unor texte din antologie: până acum eram convins că întreaga literatură orientală, cu excepția hitiților și a imnului către zeul Soare, Aton, compus de faraonul Ehnaton, este anonimă. Or, între textele mesopotamiene figurează un imn compus de prințesa Enheduanna, fiică a regelui Sargon I al Akkadului, mare preoteasă a zeului lunii Nanna din orașul Ur (numele ei figurează pe lista păstrată de mari preoți și preotese ai zeului selenar); numele ei apare și pe două
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
ipoteză în absența unor dovezi de ordin documentar. în orice caz, consecințele nefaste ale absenței lui Ishtar de pe pământ sunt asemănătoare cu cele provocate de plecarea zeiței Demeter din Olimp în urma răpirii fetei ei Core de către stăpânul morților Hades (vezi imnul homeric către Frmetra). Până când, la ordinul lui Zeus, zeul Hades nu va accepta revenirea periodică a lui Core alături de mama sa, pământul nu va mai da roade. Ce contacte misterioase vor fi existat între literatura Orientului și Grecia? Am insistat
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
Emil Brumaru Pentru Marina. Ea e mama noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul.
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
de familiară, la primele câteva mii din carieră, și în fața căreia sunt stânjenit în ultimii ani. Prin 1972-1973, i-am oferit criticului Lucian Raicu una din ultimele mele apariții editoriale din prima parte românească a destinului meu literar. Era un imn de prietenie și respect, atenuat de umor - dar Raicu părea... nemulțumit! Mi-a și spus-o: "Îți cădea mâna dacă scriai Părintelui meu literar?" Și iată că poetul Șerban Foarță îmi trimite un decupaj din revista "Orizont", nr. 4, din
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
făcea zilele din datul în cărți poștale și bărci și balustrade deasemenea se zvonea că lucrările de depanare a îngerilor aciuați pe lângă far ar fi finanțate de clubul cosmopolitan a celor ce nu aveau unde să doarmă și a căror IMN intențional era la chanson d^un dadaiste venit prin tristan tzara când încă avea pene așa că organizatorii au importat O echipă de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
ce culege din cenușa dusă de vîntul adormit, și el ca un miel cu gura pe sfîrc, vin să-l uite de tine, vin să-l facă foiță de hîrtie citind în strană, vin să-l cădelnițeze în strofe de imn, vin să-l ascundă de tine, vin să-l ia cu ele pînă în moartea care le va fi călăuză, vin să se așeze peste cuta cearșafului neatinsă vreodată de nimeni, vin să se fotografieze cu el, vin să-l
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
ulterior gîndul instituirii unei decorații, Ordinul Cangurului, cu plăci de rubin marcînd corespunzător numărul salturilor efectuate. Către sfîrșitul primei legislaturi, grupul liber-schimbist devine majoritar în sînul Camerei Deputaților (fapt consemnat în ziarul Adevărul la 29 mai 1992). Năzuința exprimată în Imnul P.L.S. - ,Căci vrem să cucerim un loc în lume/ Și cîte vom putea în Parlament" - obținuse, în doi ani de zile, o magnifică împlinire. Unicitatea experienței va rămîne peste timp un izvor nealterat de mîndrie națională, pînă cînd o tentativă
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Dimensiunea ,citațională" a Partidului Liber-Schimbist îl atașează postmodernismului în chipul cel mai elocvent cu putință. Partidul ia naștere prin expansiunea unui citat (,Da, suntem ultraprogresiști, da, suntem liber-schimbiști..."), platforma-program culminează cu un citat (,Asta nu-i cea din urmă Cameră!"), imnul partidului freamătă de citate (,lupte seculare", ,tot românul să prospere", ,trădare fie, dar s-o știm și noi"), iar discursurile liderului - profesor de literatură - sînt o veritabilă beție a citatelor: din Ion Neculce și Iordache Golescu, din Anton Pann și
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Pann și C. Negruzzi, din Cîrlova, Heliade, Gr. Alexandrescu, Bolintineanu, Alecsandri, din Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Coșbuc, din Delavrancea, Macedonski, Topîrceanu, Arghezi, Ion Barbu, din Shakespeare și Napoleon, din Paul Valéry și Freud, din romanțe și cîntece de lume, din imnul regal și O clipă de sinceritate... Citate introduse ,clandestin" în discurs, parodii și parafraze, texte adaptate, transformate, ,desfigurate": De-o fi una, de-o fi Malta... Ce e scris și pentru noi,/ Bucuroși le-om duce toate, de e pace
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
formule fiind neconvenabile, s-a ales o a treia cale: partidul să-și păstreze puritatea imaginii, iar transmiterea în Parlament a mesajului său să fie încredințată președintelui, avizat să candideze pe lista altei formațiuni politice. Era traducerea în viață a Imnului P.LS. cu refrenul său de perpetuă actualitate: Luptînd ca tot românul să prospere, Partidul nostru-i un partid de soi Și dacă interesul lui o cere, Trădare fie, dar s-o știm și noi! Procesul de identificare dintre partide
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
ceea: unde dai și unde crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua legislatură l-a reprezentat realegerea ,venerabilului" ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-a compus următorul imn: La Cameră comisii sînt destule Ce treaba-și fac cu zel și cu talent Și legi mereu așteaptă nesătule De la omor. Biroul permanent. Refren: Iar dintre toate cea mai harnică, Și astăzi ca și-n celelalte dăți, Este Comisia juridică
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
consens. Refren.... La Cameră comisii sînt o droaie, Cu competența și experții lor, Și n-am văzut un lup mîncat de oaie, Dar poate vom vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă (adaptată după Chevaliers de la Table Ronde), imnul se intonează la sfîrșitul ședințelor, spre a-i pedepsi astfel pe cei care au plecat mai devreme. Este singura comisie parlamentară din lume care practică un asemenea ritual. Calitatea de membru al Comisiei juridice i-a permis ,venerabilului" să vegheze
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
nemăsurat Ca unui orb vindecat lumea-n lumină mi s-a lărgit" (Schimbarea zodiei) Iubirea e pentru el putere cosmică, "ardere" (vezi poezia cu același titlu), adică topire în marele tot. în acest cadru, femeii iubite i se închină laude, imnuri, căci ea e o întrupare absolută a lumii, este "ființa", "pumn de lumină" (Ardere), "văpaie" ce incendiază iarba prin care trece (Domnițele), zeiță, consubstanțială cu natura, identificându-se cu vegetația (Dumbrava roșie). Fiind de natură divină, ea este misterioasă, ermetică
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pan’ la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
Natura își face prezența, în acest volum, prin toată splendoarea anotimpului primăverii în care bucuria întoarcerii la viață a tot ceea ce ne înconjoară capătă valențe nebănuite, făcând să vibreze întreaga lumină a bucuriei sufletești, precum și a speranțelor, sunt tot atâtea imnuri de slavă ridicate în fața sfintei icoane, numită NATURA. //de la o vreme coatele-mi stau rezemate pe timp/primăvara mă ia prin surprindere/la fiecare apariție îmi strică planurile/se petrece pe-afară/ dealurile abia înverzite se colorează roșiatec la asfințit
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
tinerilor din Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP), care au organizat în PMAN (legal!) comemorarea a 80 de ani a celui care a fost regretatul Ion Vataman. Astfel acest Pavlik Morozov cu adepții săi au mărșăluit prin PMAN sub frumosul imn românesc „Deșteaptă-te române!”. Bravo tinerilor! Să mai încercăm o dată să dezvăluim adevărata esență a acestul kremlinez Dodon. Mare belea ne-am adus pe capul nostru și nu știm cum vom scăpa de ea (poate doar prin susținerea masivă a
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
care au luat această decizie. Am fost mulți și uniți în jurul unui ideal - descătușarea de jugul colonial economic și, în primul rând, spiritual sovietic. Fiind uniți, fiind într-un singur gând am obținut rând pe rând limba română și tricolorul, imnul, schimbarea la față a Chișinăului, scoaterea în afara legii a partidului comunist criminal, suveranitatea și, în sfârșit, independența de fostul imperiu sovietic. Am fost poate prea idealiști la începuturi, atrăgând mai multă atenție laturii spirituale și neglijând completamente pregătirile pentru preluarea
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul a fost furat de adierea primăvărateca/ Hava și Lâni:... Tu și eu în pleoape/ încă
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
dl Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale. Directoarea școlii, alături de profesori și elevi, au oferit musafirilor regali o primire deosebit de afectuoasă și de respectuoasă. Familia Regală a fost servită cu ouă roșii și cozonac, după tradiția sărbătorilor Sfintelor Paști. După intonarea Imnului Național și luările de cuvânt ale gazdelor și oaspeților, a fost dezvelit portretul în ulei al Reginei Elena, realizat de pictorul Valentin Tănase. Portretul va fi plasat în holul de intrare al școlii. După dezvelirea tabloului a fost intonat Imnul
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “REGINA-MAMĂ ELENA” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380698_a_382027]