35,972 matches
-
ce scrie regizorul pe marginea subiectului: “Imperiul american, care domnește acum asupra lumii, va avea de respins, fără încetare, atacurile barbare, care vor fi constante. 11 septembrie 2001 a fost primul dintre aceste atacuri, care a reușit să atingă inima imperiului. Vor urma desigur și altele. (...) Văzut de la Washington, să fii francez, bulgar sau japonez e același lucru, toți niște barbari (...) Mă simt din ce în ce mai decalat față de societatea din jur. Cred că e semnul cel mai obișnuit al bătrîneții. Accelerarea constantă a
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
o mare suprafață a planetei se trăiește, bine-mersi, în absența totală a acestor valori. Cam cinci din șase miliarde de pământeni nu știu nici ce înseamnă democrația și nici ce e aceea libertate. Din China până în lumea arabă, din rămășițele imperiului sovietic intern până în Africa există înspăimântător de mulți oameni al căror vocabular nu conține astfel de cuvinte. După cum o imensă parte a elitei occidentale se preface a nu cunoaște semnificația cuvintelor Islam și musulman. Într-o carte recent tradusă în
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
de „Popor” și „Națiune” (lor li s-ar mai putea adăuga în românește „neam”) să moștenească aria semantică a lui das Volk. Popoarele din această parte a continentului au avut, vreme de secole, statutul de entități minoritare în componența diverselor imperii (turcesc, rusesc, austro-ungar, sovietic). Pentru multe dintre aceste populații bulgari, români, unguri, pentru a nu mai vorbi de etniile din fostul spațiu iugoslav, chiar și acum, după căderea regimului comunist, principalele repere în identificarea apartenenței naționale rămîn limba, etnografia, geografia
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
care a pierdut încrederea, căci se lăsase curtat de Kremlin, cu care se purta prea conciliant. Câteva luni după aceea a fost sechestrat de poliția secretă, suit cu forța într-un avion, ca un delincvent ordinar și izgonit dincolo de hotarele imperiului rus. Amfitrionul la care s-a adăpostit în primele zile ale exilului a fost Heinrich Böll. Chiar dacă nu împărtășea mereu aceleași opinii, pe romancierul german îl prețuia pentru independența spiritului, pentru îndrăzneala de a înfrunta tirania și pentru consecvență în
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
versurilor care reușesc să se sustragă locurilor comune și lasă impresia unei prospețimi datorate probabil, unei atente și îndelungate elaborări. Senzoriale, feminine, cu delicate mișcări interioare, poemele surprind savoarea lentorii, a unei retrageri deliberate în perceție, în fine înregistrări: „În imperiul tăcerii/ suntem cu toții egali. / Sunt sora de tăcere cu scaunele,/ cu lampă, cu biroul, masiv că un bivol, dormitând/ pe picioarele-i subțiri,/ cu copite de alama... s...ț Sub tic-tac-ul ceasului - maniacal -/ papilele-mi auditive vibrează, ca un recif
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
și evoluția persecuțiilor creștine din primele trei secole confirmă această afirmație. Studiul începe deci cu Nero, inițiatorul persecuțiilor, și continuă cu epoca lui TraAttila JAKAB 144 ian, când se naște jurisprudența anticreștină. Cu Marcus Aurelius se pune deja problema crizei Imperiului care intră într-un proces de transformare. Primele persecuții într-adevăr „generale” nu vor avea loc decât sub Decius (249-251) și Valerianus (257 și 258), creând probleme serioase (diviziuni și conflicte) în comunitățile creștine. Persecuția declanșată de Diocletianus poate fi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
persecuții într-adevăr „generale” nu vor avea loc decât sub Decius (249-251) și Valerianus (257 și 258), creând probleme serioase (diviziuni și conflicte) în comunitățile creștine. Persecuția declanșată de Diocletianus poate fi considerată ca ultima tentativă avortată de a restaura Imperiul pe baze tradiționale. Acest eșec va pregăti epoca constantiniană și recunoașterea oficială a creștinismului. Ultima parte a studiului face o paralelă cu persecuțiile anticreștine din regimurile comuniste și trage anumite învățăminte pentru epoca noastră. Răspunsul la întrebarea de ce la ora
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
tradusă greșit prin „ajuns guvernator din deputat vicarial (sic!)” (p. 117); Cristian Bejan traduce corect: „din vicar a devenit guvernator de provincie” (p. 75). footnote>, 133), întrucât el desemna doar cea de-a treia poziție între categoriile de guvernatori din Imperiul târziu, respectiv după consularis și corrector. Se întâlnesc și anumite inconsecvențe, pe care contextele nu le justifică întotdeauna: rationales, tradus ca „funcționari fiscali” (12, 2 - p. 69), precum censitores (23, 1 și 6<footnote În traducerea lui Arieșan apar echivalențele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică de arme” (p. 57); mai nimerit ar fi fost „atelier de arme
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
33, nota 3; 191, nota 148), traduse în volumul I, și XXXIX (cf. p. 168, nota 19), tradusă în volumul IV; acestea au fost văzute? care este rostul celorlalte? Un caz similar: printre instrumentele de lucru figurează și „PIR = Prosopographia Imperii Romani Saec. I, II, III (sic!), editio altera, Berlin, 1 (1965), 2 (1967), 3 (1960), 4/3 (1966), 5/1 (1970), 5/2 (1983), 5/3 (1987), 6 (1998), 7/1 (1999)” (p. 215). Cu greu ne putem abține să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
176, nota 42: NP, [3] (A. R. Birley); p. 185, nota 109 - NP, [2] (W. Eck); pentru Nuovo dizionario patristico e di antichità cristiane, citează, în loc de coloane, paginile; autorii sunt menționați la final, între paranteze sau fără paranteze; pentru Prosopographia Imperii Romani, apar trimiteri stranii - ex.: p. 171, nota 27 - PIR2, [3] (!) F 418; p. 174, nota 37 - PIR2, L p. 258 (!)), titlurile sunt scrise când italic, când între ghilimele, anul apariției este indicat după pagini, locul editării unor lucrări este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
autorului față de istoria Daciei pot fi urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale în domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din seria Inscripțiile Daciei romane, corpus ul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În prezentarea acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate critic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
amplu analizat în p. 153-155). A treia parte, cu titlul Romana, este cea mai consistentă secțiune a lucrării (p. 161-308) și se referă exclusiv la stăpânirea romană asupra Daciei, sub toate aspectele sale, de la finalul războiului daco-roman până la încetarea prezenței Imperiului roman la nord de Dunăre. Cum era și firesc, această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost demonstrată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
structurile sociale din Dacia romană, fiind atinse problema sclaviei, a colegiilor sau chiar a tulburărilor de natură socială. Un alt aspect important din istoria Daciei romane se referă la viața economică și la integrarea provinciei în angrenajul economic complex al Imperiului roman. Sunt analizate succint: agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de succint, autorul limitându se la a menționa o sumă de divinități din panteonul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
retragerea stăpânirii romane din Dacia, autorul consideră că acest eveniment s-ar fi petrecut spre sfârșitul domniei lui Gallienus, mai precis anul în 267. În finalul acestei părți sunt dedicate câteva pagini dacilor liberi și în special relațiilor acestora cu Imperiul roman. Ultima parte, intitulată Dacoromania (p. 309-361), pune în discuție evenimente petrecute ulterior retragerii romane de la nord de Dunăre. Astfel, sunt analizate pe larg efectele reformelor lui Dioclețian asupra regiunii de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ulterior retragerii romane de la nord de Dunăre. Astfel, sunt analizate pe larg efectele reformelor lui Dioclețian asupra regiunii de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul clar de a întări apărarea limes-ului danubian. Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul clar de a întări apărarea limes-ului danubian. Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic, etnic, cultural, istoric) amplul proces de formare a poporului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 9-11) și un Cuvânt înainte (p. 13-15). Cartea lui Vasile Christescu cuprinde trei părți, fiecare fiind împărțită în mai multe capitole. Ele sunt precedate de o Introducere, numită Cucerirea Daciei de romani (p. 19-47). Partea I, Dacia în apărarea Imperiului Roman (p. 49-100), este divizată în șase capitole (acestea au mai multe sub capitole), după cum urmează: I. Organizarea provinciei Dacia de către Traian (p. 49-64); II. Hadrian și întărirea apărării Imperiului. Cele două Dacii (p. 65-71); III. Cele trei Dacii (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Daciei de romani (p. 19-47). Partea I, Dacia în apărarea Imperiului Roman (p. 49-100), este divizată în șase capitole (acestea au mai multe sub capitole), după cum urmează: I. Organizarea provinciei Dacia de către Traian (p. 49-64); II. Hadrian și întărirea apărării Imperiului. Cele două Dacii (p. 65-71); III. Cele trei Dacii (p. 72-75); IV. Începutul marilor atacuri barbare la Dunăre (p. 76-85); V. Dacia sub dinastia Severilor (p. 86 89); VI. Dacia în timpul anarhiei militare (p. 90-100). Partea a II-a, Organizarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din trupele auxiliare ale Daciei romane
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
146-157). Nu vom prezenta conținutul volumului pe capitole, ci vom face doar câteva observații la subiect și vom evidenția elementele pozitive sau mai puțin reușite ale lucrării. Autoarea pornește de la ultimele studii privind religia din mediul militar roman (atât din imperiu, cât și din Dacia), de aceea se preocupă de conturarea unei metodologii proprii de cercetare. Autoarea face distincție între „religia armatei” și „religia militarilor”, fapt care-i permite să analizeze atât cultele oficiale, ci și cele particulare, ale soldatului ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al lucrării. Per ansamblu, cartea Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din Imperiul Roman în vremea Principatului. Istoriografia română nu cunoaște până în momentul de față o sinteză dedicată exclusiv cultelor orientale din provincia romană Dacia. Din bibliografia subiectului, putem aminti articolul din 1935 al lui O. Floca și lucrarea lui S. Sanie din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
De asemenea sunt excluse din analiza sa, pe bună dreptate, iudaismul și creștinismul, expresii ale unei religii monoteiste dificil de integrat într-o discuție referitoare la forme de propagare, integrare și control social ale unor religii în sistemul politeist al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români și străini în domeniul ales drept subiect de cercetare. Rezultă de aici o bună cunoaștere a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de o analiză modernă și pătrunzătoare, bine fundamentată metodologic, urmând principiile metodei istorico-comparative. Observațiile pertinente și inovatoare fac din lucrarea d-lui Juan Ramón Carbó García o reală contribuție la istoria religiei provinciei Dacia, în special, și la studiul religiilor Imperiului Roman, în general. Acestă importantă lucrare ar trebui publicată și în spațiul științific românesc, pentru a fi accesibilă tuturor celor interesați de studiul Antichității clasice. Sorin NEMETI Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca sorinnemeti@yahoo.com NICOLAE GUDEA, Christiana minora. Studii, articole și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]