2,195 matches
-
Chippendale. Îi auzeam lovind balustrada. M-am întors în cameră cu Palmer urmându-mă. Am închis ușa și ne-am privit toți trei. Palmer i se adresă Antoniei: — Te rog, vino cu mine, Antonia. Îi vorbi pe un ton înghețat, impersonal, și atunci am înțeles de ce-mi spusese Antonia că s-a transformat într-o altă persoană. În momentul acesta era, fără îndoială, convins că îi spusesem totul Antoniei. Ea șovăi, se uită la mine, se uită la Palmer, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
interese - din nou, fără să înțeleg prea bine că, în ciuda tuturor lucrurilor extraordinare pe care, poate, izbutești să le faci la perfecție, punându-ți la bătaie toată puterea, nu prea ai nicicum șanse să impresionezi acea forță atotcuprinzătoare și complet impersonală ce se opune voinței individuale, marele și omniprezentul Anti-Tu, căruia ranchiunoșii preferă să-i zică Dumnezeu. În anii aceia entuziaști nici nu știam mare lucru despre Legea celor Douăzeci și Șase, care are de-a face cu modelarea realității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Stein Myatt nu știa nimic. — Păcat că nu coborâți la Buda, din moment ce sunteți atât de mare amator de crichet. Încerc - oh, din răsputeri! - să formez două echipe la ambasadă. Un bărbat cu o față tot atât de mohorâtă, de albă și de impersonală ca și gulerul lui clerical Îi vorbea unui șobolan de om mărunțel, care era ghemuit În fața lui, dând din cap și aprobând. Vocea, văduvită de inflexiunile caracteristice din pricina geamului Închis, pluti afară, pe coridor, la trecerea lui Myatt. Era stafia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vede pe ea că nu Îi este bine, insistă el. Doctorul oftă: — Bine, vin. Dădea impresia că-și adună curajul pentru un calvar. Dar teama păru să-l părăsească imediat ce Îngenunche lângă fată. Era delicat cu ea, deși cu acea impersonală și experimentată delicatețe a doctorilor. Puse mâna pentru a-i simți bătăile inimii, apoi Îi ridică pleoapele. Fata Își reveni la un fel de trezie confuză. Avea impresia că ea era de fapt aplecată deasupra unui străin cu mustață lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
te Încălzească. La Köln Îți fac rost de cafea, dar ți-ar prinde mai bine un somn. — Dar nu pot. Dumneata unde o să dormi? — Voi găsi eu un loc. Trenul nu e plin. Pentru a doua oară, ea simți o impersonală tandrețe, dar nu mai era speriată, ca Întâia oară. Era un val de căldură În care se lăsă să se scufunde, nu prea mult, ca picioarele să-i atingă nisipul În caz că urma s-o cuprindă teama, ci doar atât cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Cum merg fracturile? Se prind murmură arhitectul, rotind bastonul cu capătul sprijinit pe covor. Păcat! E, cred, cea mai bună lucrare a mea. Dacă eram sănătos, nu vă lăsam s-o dați așa... Țin la ea... Proiectasem numai blocuri stas, impersonale, de la care întorc privirea cînd mă nimeresc să trec pe lîngă ele. Asta a fost așa..., o lucrare... Acum, cît e iazul secat, se poate taluza, în două-trei zile ar fi gata, cîteva camioane cu ciment, mai ales că aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că nu trebuie să fie o cititoare prea atentă și nu mai fac caz de ea. Sau: Idem, înlocuind etc. Am citit într-o carte că obiectivitatea gândirii se poate exprima folosind verbul a gândi la persoana a treia, modul impersonal: spunând nu „eu gândesc“, ci „gândește“, așa cum se spune „plouă“. Există gândire în univers, asta e constatarea de la care trebuie să plecăm de fiecare dată. Oare voi putea spune vreodată: „astăzi scrie“, la fel ca „astăzi plouă“, „astăzi ninge“? Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
gândire în univers, asta e constatarea de la care trebuie să plecăm de fiecare dată. Oare voi putea spune vreodată: „astăzi scrie“, la fel ca „astăzi plouă“, „astăzi ninge“? Numai când va fi normal să folosesc verbul a scrie la forma impersonală voi putea spera ca prin mine să exprim ceva mai puțin limitat decât individualitatea unui singur ins. Și verbul a citi? Se va putea spune, oare, „astăzi citește“, așa cum se spune „astăzi plouă“? Dacă ne gândim bine, lectura, mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
scrieți, pentru că trebuie totuși să existe cineva care să le scrie... Aș dori să vă pot observa în timp ce scrieți, pentru a verifica dacă e chiar așa... Simt un junghi dureros. Pentru femeia asta nu sunt altceva decât o energie grafică impersonală, gata să transporte din inexprimat în scriitură o lume imaginară, care există independent de mine. Doamne ferește să afle că nu-mi mai rămâne nimic din ce crede ea: nici energia expresivă, nici ceva de exprimat. — Ce crezi că poți vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Plănuise să noteze acolo întregul zbucium prin care trecuse, să se explice și să se scuze, oferind, astfel, o șansă relației dintre ei. Dar în clipa când deschise caietul și văzu că, la rândul ei, e prima, pagina albă și impersonală îi șterse din minte toate planurile și Luana scrise, sub imboldul primului impuls: Iubitul meu, îți scriu această carte, Să nu mă-ntrebi de ce, să nu mă-ntrebi! E, poate, pentru că vreau să ai parte De dragostea pe care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o trânti, ca pe un sac de cartofi, în mașină. Demară în trombă, sub privirile perplexe ale femeilor rămase în urmă. Nu trebuia să faci asta, spuse Luana într-un moment oarecare, în timp ce drumul se întindea în fața lor drept și impersonal. Nu sunt proprietatea ta. În ziua în care am să te părăsesc cu adevărat, n-ai să poți face nimic să mă oprești. El o săgetă cu o privire de gheață și conduse nebunește, într-o tăcere apăsătoare, tot drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fi sculat-o și din morți. Acum, dezarmat, sufocat de spaimă, epuizat după o săptămână de eforturi și speranțe deșarte, nu-și mai găsea cuvintele. Îi vedea venele străvezii pe brațele albe, slăbite, străpunse de ace dușmănoase, legate de perfuzii impersonale și reci în menirea lor de-a o ține în viață. Scos din minți, strigă fără să mai gândească: Trezește-te, auzi? Își poruncesc să te trezești! Radu Noia ridică privirea goală, se uită la Ștefan absent, îl văzu prăbușindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
casete video împachetate în plastic. Fragmentul becului, încă uscat și intact. Lucram deja de șapte luni la decodarea celei de-a doua jumătăți, mai întâi acasă, în timp ce exersam personalitatea lui Mark Richardson, și apoi pe drum, în camere curate și impersonale de hotel, în orașe neprietenoase de pe tot cuprinsul țării. Încă vreo câteva nopți în compania casetei cu lumina pâlpâitoare și-a tabelelor și grilelor primului Eric Sanderson și puteam să obțin o ciornă cât de cât lizibilă. Nimic nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
următoarea sarcină din agendă, dar nu voiam. Munca de decodare din noaptea aceea mă făcuse să mă simt rece și pustiu. Voiam să mă concentrez asupra altor lucruri, să fac ceva, nu să zac nemișcat și tăcut într-o cameră impersonală. Am pus deoparte Fragmentul becului și caietul cu scheme decodificatoare și, din buzunarul stâng al rucsacului, am scos un carnețel de reporter și un binoclu. Haina îmi era în sfârșit uscată și caldă după o jumătate de zi petrecută pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
execute sărituri cât mai comice, și-a dus membrele superioare alternative la gură și a început să reproducă aceleași țipete zgomotoase ale maimuțicii Tamba, trăgându-l de mână pe Tarzan. Cu alte cuvine, Maimuța Makonde răspundea elocvent la orice întrebare impersonală și evaziv, echivoc, aluziv sau deloc la orice se referea stricto sensu la ea personal. Atunci expresia ei mută părea să conțină răspunsul, în aceeași măsură ca celebrul tablou al lui Gauguin "D'où venons-nous? Que sommes-nous? Où allons-nous?" să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
calculatoare și cea a supermagazinelor va cunoaște o asemenea dezvoltare. Din păcate, nimeni nu știa aceste lucruri pe atunci. Mai mult chiar, oamenii credeau că se face prea mult caz de calculatoare și că magazinele mari sînt prea "reci și impersonale" pentru a avea vreo șansă de supraviețuire. Și totuși unii au riscat și au investit în ciuda părerii negative generale și au devenit astfel incredibil de bogați. Iată de ce este atît de important să respecți regula diversificării investițiilor. Este un mod
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
bulgăre de zăpadă adunat din iernile lor! părintele Tatu, citea negânditele în pridvorul bisericii. Tu ești esența. Doamne! Dacă din esența i-ai înmulțit pe ei, de ce te-ai irosit în cei care nu știu să te facă parte? Viitorul impersonal sperie, sperie teama că semnele cuielor se vor cicatriza înainte de vreme, înainte de a-și cunoaște durerea, odată cu prima romanță de clopot. Lipsa rădăcinilor crucii cufundată în apa botezului sperie. Treizeci de arginți și poți abandona pentru o vreme plugul înțelenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sărut plin de afecțiune, soldații pun mâna pe Rabbi. Acesta nu-i spune absolut nimic lui Iuda. Se lasă arestat, în vreme ce ucenicii Îl părăsesc, luând-o la fugă. Unctio Bethaniae declanșează drama Patimilor 36. La Marcu, tonul este măsurat, aproape impersonal. După ce femeia cu vasul de alabastru unge cu parfum de preț capul lui Isus, stârnind supărare între cei de față („unii dintre ei erau mâhniți”), evanghelistul trece, fără nici un element de legătură, la fapta lui Iuda: „și Iuda Iscariotul, unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
astăzi. Gândirea Părinților este într-adevăr nemuritoare 177. Din tinerețe și până la moartea sa, teologul român avea să petreacă mii și mii de ore în tovărășia Părinților. La început, între anii 1930-1940, abordarea sa e mai științifică, ba chiar aproape impersonală. El își înzestrează fiecare traducere cu o introducere (prefață) solidă, adăugând notele filologice și istorice necesare. Cunoaște edițiile de calitate și lucrează în câteva rânduri pe manuscrise (pentru câteva dintre tratatele lui Grigore Palamas). Cu timpul însă, observăm că demersul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sens, niciodată scăpat de speranță, dar niciodată cu speranța deplin satisfăcută, în care nu există adevărate identități personale, Sfântul Maxim îi opune eterna odihnă mobilă în dragostea și contemplarea lui Dumnezeu etc.”213 De o parte, un Dumnezeu limitat și impersonal; de cealaltă, un Dumnezeu infinit și personal. De o parte, o lume statică, împietrită în ritmul ei glacial și deznădăjduit; de cealaltă, o lume dinamică, pentru care libertatea este legea întemeietoare. „Este evident”, conchide Stăniloae, „că opera De principiis abundă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
constituie un dosar de câteva zeci de texte patristice, majoritatea traduse chiar de el, care-i întăresc argumentele și demonstrația din corpul volumului. Dacă citatele se acumulează, aceasta se datorează faptului că am dorit să procedăm în modul cel mai impersonal, scotocind mai cu seamă în tezaurul puțin exploatat al Părinților Bisericii. Nu că, printr-o manie arhaizantă, am fi uitat de precizările teologice și îmbogățirile de după ei ori că ne-am însuși de-a valma toate ideile pe care ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dacă plângi așa, pur și simplu, la tine acasă și din același motiv, nu-i la fel). Dar chiar nu e la fel ! Tristețea iese din sunetele obișnuite ale gării, din luminile care se văd în vagoane, din glasul megafoanelor, impersonal și metalic, tristețea se atârnă pe semnalele luminoase de la capătul liniei... sunt toți acolo, își caută locul, apoi apar la fereastră și-ți surâd, ca și cum e lucrul cel mai obișnuit să plece așa, în asfințit... îi vezi sau nu... dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vreo grijă. Secretarul reveni mai repede decât se așteptase, fără să mai aibă asupra sa documentul pe care i-l încredințase. Pe figura lui ca o mască se ivise o vagă expresie de respect și vocea îi sună mai puțin impersonal atunci când îi dădu de știre că secretarul general îl aștepta. Împreună o porniră pe coridorul larg și bine luminat, urcară cu liftul, mai străbătură încă un coridor, parcă și mai bine luminat decât primul, și se opriră în fața unei uși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
acoperit cu un cerșaf alb sub care este disimulat cineva. Probabil acel cineva care până mai adineaori implorase : "Nu mă lăsați singur !... Nu mă părăsiți !..." Sub cerșaful alb este părăsit pentru totdeauna de toți și de toate. În sfârșit, o impersonală voce rugoasă răspunde chemărilor ei : "Urcați-vă imediat în pat ! Vom veni îndată, avem și alte urgențe." Minutele care trec îi par Dorei chinuitor de lungi. Nefertiti s-a mai liniștit. Este alungită pe o parte și geme ușor. Firele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
A mai înțeles că trăirile emotive ale mamei, atunci când cânta la pian, se transmiseseră și fiului. Da, doar atât ! Trebuie să facem ultimele pregătiri și să ne odihnim, la miezul nopții, plecarea ! Răspunsul târziu al lui Dragoș vrea să pară impersonal. Sania spațioasă este și de data asta încălzită de dogoarea cărămizilor fierbinți. Șuba de blană este la fel de protectoare. Dora este încotoșmănată într-un cojocel, iar capul îi este înfășurat într-o "bertă" cum a aflat că se numește pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]