582 matches
-
când pentru că Îndulcește, e un ca și cum ș.a.m.d.”. Sanda Cordoș: Dar de ce crezi că există profesiuni de credință doar de un singur tip? Unde se spune că profesiuni de credință sunt numai cele vizionare și făcute cu un ton impetuos? Cornel Vâlcu: Îmi doresc o credință măcar În starea de joc, deci accept faptul că ea se joacă... Metoda lui ca și cum Mihaela Ursa: Dacă mi se permite să intervin În acest moment, aș comenta observațiile abia formulate. Mai Întâi, pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
binecuvântare și o hulă pe buze.” Efortul poetului de la „Gândirea” de a aduna în jurul său talente tinere și viguroase, spiritul nonconformist al publicației, efervescența culturală ce tinde să anuleze convingerile politice provenind din întregul spectru doctrinar conferă paginilor un aer impetuos. Dorința de afirmare - pe principiul generaționist - a tinerilor scriitori din anii ´30 face posibilă această regrupare de forțe intelectuale în jurul lui Sandu Tudor. În articolul-program se mai precizează: „Ne cheamă o vedenie nouă, care se vrea frumoasă și limpede. Sub
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
romanul „retro” Femeia în roșu (1990; Premiul Uniunii Scriitorilor), scris împreună cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu. An de an, după 1990, utilizând cu o tot mai severă parcimonie și formalizare uneltele analistului literar în paginile revistei „Orizont”, M. a trecut, impetuos și coroziv, la eseul și pamfletul politic, găzduite în „România literară”, la rubrica intitulată „Contrafort”, adevărată retortă de veninuri politice, mai mult sau mai puțin justificate, scrise cu nerv, exasperare și forță persuasivă. SCRIERI: De veghe în oglindă, București, 1988
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
că mijloacele expresive sunt astfel mobilizate, încât par a sugera un mesaj adânc afundat în faldurile criptice ale limbajului. Impresia este însă că acestea au venit în poezie executând disciplinate un ordin de concentrare, și nu urmând o autentică și impetuoasă chemare lăuntrică. Efortul decriptării, solicitat intens pentru a depăși dificultățile unui discurs exagerat eliptic, nu este decât rareori compensat de o satisfacție estetică pe măsură. Mai des senzația este de limbaj scăpat de sub control și în căutarea nu foarte abilă
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
este înaintat societar al Teatrului Național. Adept al manierei romantice, cu gesturi largi și o rostire afectată, avea să renunțe spre sfârșitul carierei la acest mod nenatural de a juca. Actor de forță, cu o statură impunătoare și un temperament impetuos, modelul său era Mounet-Sully, de la care se pare că ar fi luat lecții la Paris. A făcut parte din Societatea Dramatică și din primul comitet de lectură al Naționalului bucureștean. Moare în urma unei gripe contractate într-un turneu. A scris
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
ce Înseamnă odihnă”. Wolff se naște În 1792 În Germania și, deși evreu, la 17 ani se convertește la catolicism, studiază În Tübingenul lui Hölderlin, Schelling și Hegel, ajunge În Italia pentru continuarea studiilor de teologie, dar vrea să repună impetuos și public În discuție tocmai infailibilitatea papei (Pius al VII-lea), ceea ce Îl face indezirabil la Roma, dar nu și pentru Biserica Anglicană, În care viitorul reverend găsește nu doar Înțelegere și o parohie, ci și ținta activității sale misionare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în articolul Călcâiul lui Ahile, unde se radiografiază poezia lui Mircea Ivănescu, sau în tripticul dedicat romanelor lui Paul Georgescu. Alteori, din volutele comentariului se conturează portrete reușite: Cornel Regman este „mușchetarul bine temperat”, în Bogza precursorul pare că defilează impetuosul poet avangardist care tocmai publicase versurile ce aveau să îl ducă la un proces de atentat la moravuri. Textele critice se ordonează în funcție de apariția scrierilor selectate (poezia Danielei Crăsnaru, un roman al lui Florin Șlapac ș.a.). Ulterior criticul își va
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
dintr-o popicărie (1983), Ucide-mă, fericire (1984), Haltă în paradis (1987), Vară de noiembrie (1990). A editat, însoțindu-le de prefețe sau postfețe, volume de Tudor Vianu, Petre Ispirescu, Alexandru Macedonski, I. L. Caragiale. Fiord imaginar lansa, cu o emisie impetuoasă și sufocată, austeră și barochizantă, modulată ceremonios în versete opulente, de o „calmă disperare”, tema care generează întreaga poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
critică sociologică. Acestea constituie cercurile care se strâng și se desfac într-o pulsație intelectuală care regularizează nu numai studiul, dar și obiectul lui: opera. În cercetarea lui Tudor Vianu opera apare ca o arhitectură de simetrii, chiar tehnicile anarhice, impetuoase se disciplinează sub privirea severă a criticului. Căci esența artei este, după el, ordinea și simetria. EUGEN SIMION SCRIERI: Das Wertungsproblem in Schillers Poetik, București, 1924; Dualismul artei, București 1925; Fragmente moderne, București, 1925; Masca timpului, Arad, 1926; Poezia lui
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
o fântână, o stea, soarele, luna, un nor, un porumbel, un miel, evocă amiaza, amurgul, dimineața, surprinse în diverse anotimpuri, cu sugestii adeseori erotice, în virtutea cărora alunecarea în parnasianism este evitată. În poemele mai ample atmosfera se schimbă. Erosul devine impetuos, viforos, sângele clocotește în trup asemenea sevelor în luturi, carnea se zvârcolește ca șerpii. Asimilată naturii, iubita e proaspătă ca ierburile, „sprintenă ca mânjii”, trupul îi este „păduri în veșnică frământare”. Persistă imagini din lumea câmpului, însă proiectate cu o
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
-o. Peste obraz a plesnit-o”. Scurtimea propoziției, revenirile oarecum naive, gratuite, unele inversiuni pot părea artificiale. De fapt, ele corespund tensiunii speciale a emoției și creează tocmai impresia exprimării spontane, a relatării trepidante, pe nerăsuflate. Aducerile-aminte năvălesc în conștiință impetuos, clipele trecute sunt retrăite cu o nouă febrilitate, o vibrație intensă, un zguduitor plâns lăuntric se zbuciumă în vorbe, încercând să le stranguleze, vânzolindu-se, cedând până la urmă sforțării de a păstra calmul, sobrietatea tonului, ceea ce duce la asociații aparent
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică manifestată prin nevoia impetuoasa de a consuma ‘o altă doză’, precum și imposibilitatea financiară a individului de a-si procura doză necesară, poate determina individul să recurgă la acte agresive sau violente, intrând de cele mai multe ori În conflict cu legea - situație care nu ar fi
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
o formă de terapie specifică, reprezentată prin șamanism, perpetuată, în unele culturi izolate, până în zilele noastre. Practicile terapeutice ale epocii clasice a Antichității le întâlnim expuse de Homer în Iliada. Motivul cu care se deschide epopeea este „nebunia lui Achile”. Impetuosul, instabilul, imprevizibilul erou oscilează sufletește între „crize de manie coleroasă” când se înfruntă cu Agamemnon și „melancolie” când moare în luptă Patroclu. „Nebunia lui Achile” va fi tratată, ne spune Homer, cu cântece, muzică, mângâieri și cuvintele de consolare ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în anii ’70, ajunsese la un scientism pragmatic găunos și fără orizont. Teoreticienii și designerii erau preocupați de corectitudinea corelațiilor, de diagrame, scheme, articulații, angrenaje etc. Barrow a descris situația ridicolă în care ajunsese dezvoltarea curriculară americană cu un umor impetuos. Redăm un text din 1984, pe care nu îl traducem pentru a nu-i afecta savoarea originală: When a diagram is appropriate for the wiring circuit of a hi-fi perhaps, for depicting human veins, or for an automobile engine, it
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alături de Blaga și Arghezi, guvernează universul său liric. Este o poezie modernistă în linia neoexpresionismului tradiționalist blagian, frământată de îndoieli și revolte argheziene, uneori încărcată de o tristețe bacoviană și mai ales de un puternic lirism, care irupe în maniera impetuoasă a lui Nichita Stănescu. Lirica, directă, de tipul confesiunii adresate unei persoane anume (poemele sunt datate și, majoritatea, poartă o dedicație), este dominată de două mari teme: scrisul și prietenia. De altfel, ele se întrepătrund, poeții, asemenea eroilor antici Ghilgameș
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Stahl și Nichita Stănescu. SCRIERI: Ceremonia textului, București, 1985; Proza lui Alexandru Ivasiuc, București, 1988; Poetica reflectării, București, 1990. Repere bibliografice: Al. Călinescu, Critica tânără, CRC, 1985, 36; Eugen Simion, În laboratorul criticii, RL, 1985, 40; Dan C. Mihăilescu, Critica impetuoasă, AFT, 1985, 10; Ion Pop, În intimitatea textului, ST, 1985, 11; Marian Papahagi, Gramatica poeziei, TR, 1986, 27; Nicolae Manolescu, Critica anatomică, RL, 1989, 16; Piru, Critici, 213-215; Val Condurache, De la Criterion la Păltiniș, RL, 1991, 30; Vasile Spiridon, Critica
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
moral definitiv, să nu se abandoneze blazării absolute. Stilistic, principalul caracter particularizant al structurărilor de tip modern rămâne violența. Știind să vehiculeze și suavități (câteva dintre sonetele de dragoste au o fluiditate aproape simbolistă), predicatorul „iubirii pe tunuri” preferă discursul impetuos, formularea brutală, caustică, cuvântul strident, expresia flagelantă, imaginea scandaloasă. Nici un poet român, de la Aron Cotruș încoace, nu îl întrece, și nici măcar nu îl egalează în obținerea de efecte literare prin manipularea doar vag prelucrată a vorbirii cotidiene aspre, a injuriei
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
cărți”, „Ecou”, „Nadir”, „Picătura de cucută”, „Polemos”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Interviu”, „Biblioraft”, „Istm”, „Univers”, „Fiction & Co.” ș.a. Peisajul liric se împrospătează, mai vechilor colaboratori (Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Ioan T. Morar, Simona-Grazia Dima) adăugându-li-se voci impetuoase, provenite din perimetrul optzecist și chiar nouăzecist: Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu, Nicolae Coande ș.a. Suflul novator și nevoia populării „petelor albe” se simte și în proză, fiind recuperați autori exilați, ce se aflaseră până în acel moment sub embargou
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim strat al poemelor este furnizat de o arhaitate frapantă, creștină și latină totodată, înveșmântată în armonii clasice, de o seducătoare solemnitate: „Străbunii mei dintâi sunt Tamaris și Orfeu/ Și Dionisos, zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
diverse, cărora le împrumută pecetea propriei voci, de o simplitate aparentă, dar scoțând la lumină nervurile unei fine cizelări. Semnul eleat al începuturilor atice aruncă din când în când la suprafață mari izbucniri de lavă vulcanică, zgura pietrificată a unor impetuoase trăiri. O aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
plaivazul» sau astupă «marea trăncăneală» și «vorbăria pudratăă prea Îmbuibată, măcar că-i goală». Concluzia e aceea a unui adolescent hotărâtă să isprăvească și, cu o scurtătură nervoasă, să meragă Înainte: «Nici - o scofală, ducă-se dracului». Mișcările acestea bruște și impetuoase cu care Îndeamnă la ură de clasă, sunt Însă apte să Îmbrățișeze cu o tandrețe bărbătească masa muncitorilor. «Măi fraților, măi uitaților, măi tovarăși!», sau să cuprindă torențial colectivitatea activă și peisajul muncii socialiste de la noi sau din Uniunea Sovietică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
provin dintr-o apropiere recentă, Încă superficială, de realitate, a autorului, după cum recent este și Încă nedesăvârșit, dar În plin proces, contactul nuvelisticei noastre cu tematica actuală. E clar deci că celui ce judecă nuvela noastră, În condițiile scurtei și impetuoasei ei cariere, În condițiile Însemnatului ei aport, pe care l-am arătat mai sus, nu-i mai e posibil căscatul și mânia orientală, nu-i mai e posibil disprețul și persiflarea „rafinată”. Înțelegând obiectivul tactic al momentului, care găsește nuvela
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
va deveni nu doar obiectul seducției scriitorului, ci și părtaș la edificarea construcției narative născute sub privirile sale. Intrând în mintea lui Marlowe, suntem, parcurgând textul, alter ego-uri ale acestuia, martorii pregătiți să probeze adevărul întâmplărilor puse în pagină de impetuoasa persoană întâi a narațiunii. Toate acestea ar fi simple fantasme ale unor admiratori ai lui Chandler dacă n-ar exista și probele textuale corespunzătoare. Valoarea creației lui Chandler este dovedită de nenumărate secvențe în care talentul literar al scriitorului irumpe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Beijing, violența domestică se datorează în principal „consumului excesiv de alcool, frecventării bordelurilor și a jocurilor de noroc”. În ceea ce privește tipul de personalitate, bărbații violenți, potrivit cercetătorului chinez, se împart în cinci categorii: suspicios, violent, tiranic, dependent și pasiv, respectiv pasional și impetuos (tabelul 2). Studiul a mai arătat că, atât în oraș, cât și în suburbii, categoria cel mai des întâlnită a fost cea a bărbaților cu un comportament tiranic. Cât despre soții dependenți și pasivi, aceștia sunt „slabi și introverți, neadaptabili
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
3 2 2 2 1 2 1 1 Suburbii 1 2 5 2 8 1 5 1 1 4 Tabelul 2. Tipuri de personalități proprii soților violenți (apud W. Xingjuan, 1999, 1503) Suspicios Violent Tiran Dependent și pasiv Pasional și impetuos Oraș 9 11 6 2 2 Suburbii 3 8 15 3 1 Marianne R. Yoshioka et al. (2001, p. 900) au studiat atitudinea femeilor abuzate de soții lor pe un eșantion de adulți asiatici din SUA. Din eșantionul de 507
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]