12,854 matches
-
antidogmatice, libere, pe de o parte, deschise polenului valoric, fecund axiologic, venind din cele patru zări, pe de alta. Descoperirea prin ceilalți a nucleului său ideatic, propriu, ireductibil, a fost o dublă mișcare, în doi timpi, a programului revistei, program implicit, care dorea să se țină departe de ingerințele ideologice, prin cultivarea unui elitism nu de puține ori criticat dur de la centru. Prin traduceri erau oferite alte repere valorice unui cititor ușor de derutat de bonzii literari ai zilei, efemeri lozincarzi
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
o paranteză ce nu face altceva decît să confirme adevărurile eterne, prin definiție codificate în scris, în pagini celebre. PLECÎND DE LA CĂRȚI mai înseamnă ceva: în limba română, toate cele trei cuvinte ale sintagmei sînt de origine latină veche, certificat implicit de noblețe. A pleca derivă din latinul plico,-are și are sens fundamnetal „a se înclina”, “a se încovoia”. Abia mai tîrziu, ca în portugheză ori în spaniolă, plico,-are s-a transformat în verb de mișcare. Titlul rubricii mele
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
onești și foarte onorabili). Încăodată, cine se grăbește să arunce anatema e obligat să reconstituie climatul epocii de teroare și de neînduplecare. Trăsătura inedită a perioadei era acapararea totală a esteticului de către ideologie. Amenințările vizau direct miezul creației, se răsfrângeau implicit asupra persoanei artistului, dacă încerca să rămână fidel principiului libertății de expresie. Anumite slăbiciuni nu pot fi însă nicidecum scuzate sau justificate. Ca alternativă nu se schița atunci decât protestul anarhic, cu un curaj al disperării, care era urmat de
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
cu o atît de mare întîrziere în foaia brătienistă."39 Cea atacată în acest chip brutal nu va riposta. În condițiile în care lucrurile dezvăluite ar fi fost fie și numai în parte adevărate, poziția ei era mult prea vulnerabilă. Implicit a periodicului ce i-ar fi găzduit replica. Note sarcastice vor mai apărea și în numerele următoare. Astfel, după o lună, la aceeași rubrică a "Contemporanului", se constata că "existența scriitoricească a cîtorva dintre vedetele vitrinelor noastre e serios amenințată
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
volum de poezie, un roman - de cele mai multe ori - nu-l consacră pe un scriitor, decît după ani... Teatrul, însă, este el însuși, el e răsplătit sau nu, imediat, prin reacția publicului spectator. D. T.: - ...Există acel flux imediat între scenă, implicit text, și public. V. E.: - Evident. D. T.: - "Comedia Omul care a văzut moartea am scris-o în trei zile, fără a-i atribui o prea mare importanță", mărturiseați dumneavoastră cîndva... V. E.: - Da... scriu destul de ușor. Am piese într-
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
Art of Writing. Analogia nu trebuie însă dusă prea departe. Tînărul Mann își scria romanul declinului unei familii burgheze plecînd de la teoria naturalistă a eredității și de la ciclul Les Rougon-Macquart al lui Emile Zola pentru a ajunge la o teorie implicită a unei eredități culturale contradictorii și la ficțiunea realistă și totodată simbolistă, cu leitmotive wagneriene (tema morții) și cu accente autobiografice. Scria în libertate, în perioada de pace europeană prelungită dintre 1871 și 1914, care a fost numită "la belle
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
la prima vedere, dar explicabil prin circumstanțele istorice în care a fost scris, romanul burghez al lui Alexandru George se termină prin opțiunea estetică a naratorului, opțiune personală însă, care nu este antiburgheză, în tradiția mai vechiului estetism. Naratorul îmbrățișează implicit valorile liberale burgheze, bunăoară dreptul sacrosanct la proprietatea individuală, pe care-l reafir-mă chiar în mijlocul jocului său cu umbrele prin refuzul de a renunța la moștenirea pe care unchiul Petraș i-a lăsat-o printr-un capriciu neașteptat, în favoarea tatălui
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
la comentatori din secolul nostru, imaginea unui Iuvenalis ethicus a înregistrat o carieră absolut impresionantă, după cum ne demonstrează cu argumente convingătoare autoarea), neglijîndu-se alte aspecte poate mai interesante din perspectiva cititorilor de astăzi ai satirelor sale, a condus la discreditarea implicită a unui demers poetic considerat îndeobște moralizator. Tocmai prin subtilitatea și soliditatea argumentelor cu care Alexandra Ciocârlie reușește să substituie imaginii mumificate "a unui moralist scandalizat de devierile contemporanilor de la canonul etic tradițional", pe aceea a unei personalități poetice dintre
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
și numai răbdătorii-s înțelepți." Jocul propus de Șerban Foarță, joc ce reușește să păstreze și în același timp să creeze o atmosferă, ține de tehnică și de stil. Diferitele porțiuni de vers își întemeiază existența în poezie pe o implicită convenție de simetrie cu textul de la care se revendică, fapt datorat alăturării de construcții și de cuvinte caragialiene aflate în original la distanță, într-un fel ce lasă senzația unui efort de rezumare a textului întreg. Am văzut acesta în
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
aici. Căci la (re)lectură felul cum e spusă povestea, în egală măsură cu substanța ei (simplu spus: ce se întîmplă în ea), modul cum trebuie luată ea de cititorul înscris în text, tipul de credibilitate la care aspiră autorul implicit, identic în cazul de față cu naratorul, devin chestiuni importante. Critica prozei de ficțiune operează cu distincția între "naratorul creditabil" ("reliable narrator" în terminologia lui Wayne Booth, care a elaborat primul această distincție) și "naratorul necreditabil" ("unreliable narrator"). Ne plasăm
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
ne pot feri de febrele metodologice datate deja. Alte chestiuni esențiale pentru Ricoeur sunt fundamentarea etică a învățământului, precum și, nota bene, nevoia ca relațiile subiective și intersubiective să fie resituate pe fundalul instituțiilor, distincția necesară dintre operă și om (și implicit, dintre biografia autorului și operă). Ricoeur își declară rezervele în fața imperativului de a ne aminti cu orice preț, aluzie la istoriile recente ale Estului. Sunt declarații provocatoare mai ales pentru românii zilei de azi. Argumentele sunt însă valide și sclipitoare
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
fost o revoluție pură, oamenii (sau o parte din ei) care au luptat atunci credeau că e revoluție și pentru ei asta a fost. Întotdeauna când va fi o revoluție cineva (puterea) va cădea și alții vor profita de pe urma căderii, implicit revoluției. Să spui că nu a fost 100% revoluție e o ofensă adusă celor care au murit luptând în ce era pentru ei revoluție. dureros de multă dreptate ai tu,cel care aveai atunci doar 8 ani...de unde le știi
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]
-
să sperăm) ar fi dispuși să faciliteze o introducere în gnoseologie... La fel de ilare sunt și supozițiile tale că aș fi bărbat sau că m-ar interesa fotbalul, ca să nu mai spun ce tare mă amuză definiția pe care o dai (implicit) adulților (din care tagma mă văd, cu durere, exclusă). I choose my battles wisely și, din fericire, “sparg semințe” la alt gen de meciuri și cu alt tip de adulți (din ăștia mai mutanți și fără soft skills :))). Exact ce
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
motive. O dată, pentru că va fi comparat cu Fluierul, deși e clar că e cu totul altceva și că nu concurează la aceeasi secțiune. Și în al doilea rând pentru că, în lipsa unor filme românești mari anul acesta, i se va reproșa implicit că nu e filmul “greu” pe care-l așteptăm de la cinematografia românească în 2011. Chiar și cu scăderile de care am vorbit înainte, mi se pare un film decent. O cinematografie nu se construiește numai cu vârfuri, iar curajul de
Loverboy by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82488_a_83813]
-
ceea ce a văzut. Ca să vă conving și pe voi să mergeți să-l vedeți, am rugat-o să-mi scrie câteva rânduri: Mi-a placut “Autobiografia” pentru că e un documentar curat, fără brizbrizuri cinematografice, parcă nepatimas, fără acuzații și judecați implicite, plus că apreciez efortul imens de-a recupera sunetul original de pe materialele acoperite de comentariile propagandiste. Chiar îți lasă senzația că Ceaușescu ți se prezintă de unul singur până la declinul în demență doar pentru că ți-l arată desfășurându-se “natural
Ceauşescu se întoarce la Sala Palatului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82564_a_83889]
-
riguroasă a lui Viorel Marineasa, traiectoria gândirii celor doi oameni de cultură se vădește a se ramifica sub zodia paradoxului, deoarece, promovând autohtonismul, ea face apel la Orient și la bizantinism, iar criticând filosofia și cultura occidentală, admite o asimilare implicită a formelor modernității. Astfel se explică și titlul cărții: supralicitând o tradiție vag numită, Nichifor Crainic și Nae Ionescu nu exclud, ba chiar presupun o "modernitate diortosită", adică ajustată de percepția românească a ortodoxiei. Dacă e adevărat că gânditorii în
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
fac figură de excentrici. Aceiași profesori sînt absurzi. Vera, sora lui Bobby, din Cartea nunții, a citit ea însăși La Medeleni, în schimb dacă ar fi încercat să citească Arghezi ar fi fost pedepsită la școală, ne asigură ea și implicit G.Călinescu. Ștefan Gheorghidiu e un student cu lecturi filosofice, dar și literare. Tras în piept de unchiul rapace, în legătură cu interpretarea unui testament, el găsește puteri să compare situația diatei cu obscuritățile lui Kant, care e dificil din exces de
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
trăiesc, nici nu vor muri vreodată - lumile închipuite de Mircea Ivănescu reușesc să surprindă acel moment privilegiat al interferenței, amestecului și încălcărilor de granițe. Scrisă parcă anume pentru a arăta că există totuși și "amintiri adevărate", această poveste scurtă depune implicit mărturie despre întregul arsenal de practici prin care scrierea, textualitatea convertesc realitatea în urmă. Desigur, pentru a înțelege modul de funcționare a acestui mecanism se cere o cunoaștere, oricât de sumară, a câtorva amănunte de ordin biografic. În text poetul
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
acelui "let's pretend", atât de îndrăgit de Lewis Caroll (formule de tipul "ca și cum", "dacă ne-am spune", "să ne închipuim că" etc., pot fi descoperite pretutindeni în versurile poetului). Se poate vorbi deci despre o permanentă problematizare a dihotomiei implicite dintre "realitate" și "ficționalitate", care deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc al
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
aceste condiții, că ne aflăm în prezența unei poezii "mimetice", dar avem de-a face, desigur, cu un tip particular de mimesis, înțeles nu atât ca reprezentare fidelă a realului preexistent, cât mai cu seamă ca mimare, simulare și modalitate implicită de ... stimulare a capacității noastre de cititori prea puțin inocenți, de a pătrunde în felurite lumi ficționale, unde suntem atrași să jucăm diverse jocuri ale închipuirii. Într-o poezie se vorbește despre un animal ciudat, coborât parcă din bestiariile medievale
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
pentru vini necunoscute, putem fi devorați de "amintiri mocnite", ce preschimbă gândurile în "mari remușcări" ș.a.m.d. În acest sens, "evazionismul" lui Mircea Ivănescu se dovedește, poate, cu adevăr "subversiv". Avem de-a face nu numai cu o pledoarie implicită pentru individualitatea și utopiile omului obișnuit, ci și cu o intuire a imprevizibilului și bogăției lumii fenomenale (ca și a lumilor ficționale aferente). Un poem se intitulează chiar mopete și ficțiunile. Aflăm că "mopete citește atent despre figmenta heterocosmica - / adică
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Astfel, într-un anume fel, strict teoretic de această dată, romanul pare a se echilibra pe linia ,marginalizată" (ca ,literatura de frontieră") a reportajului, dar nu al unuia scris/ citit, ci al unuia, repet, vizualizat. Această ,direcție" devine limpede, elimină implicit comentariile inutile, încărcate, care făceau preocuparea romanului ceva mai vechi. Așadar, se înțelege, iar Marius Tupan demonstrează că materia epică nu trebuie explicată, ci doar prezentată, cu mijloacele minimale ale publicisticii, ale textului destinat să însoțească imaginea (una, totuși, textualizată
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
vămuirea mortului, fântâna cu apă sălcie, chilia cu tămâie, podul de trecere dintr-o lume într-alta". Pe lângă valoarea în sine, de a monografia un esențial motiv al folclorului românesc, cartea lui Ion Taloș are, totodată, meritul de a contribui, implicit, la mai buna cunoaștere a altor trei mari creații ale eposului românesc, Miorița, Meșterul Manole și Voichița, pe care le apreciază ca foarte înrudite. Lucrarea lui Ion Taloș, substanțial informată în toate secțiunile ei, convinge în demonstrația și în demersul
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Dintre acestea, Lupul transcede orice limită, pentru a ajunge „în fatala clipă”, acolo unde este nevoie crucială de el. Cuplul de actanți, creat ad-hoc, pentru salvarea Poetului, distruge „in nuce” orice amenințare incontrolabilă la echilibrul moral al ființelor superioare și, implicit, al lumii circumscrise de acestea, care trebuie să rămână fără pată. Într-un asemenea mediu, pur și ascensional, își au locul avatarurile, eul liric și „umbra” însoțită. Acestea compun, laolaltă, o sferă existențial-artistică particularizată, care are curăția ființei iubite, dintotdeauna
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
este sublimată în metafora verbală, de maxim dinamism, fulgera. Dincolo de impresia de acțiune rapidă, derivatul postverbal de la substantivul fulger comprimă și ideea de pedeapsă divină implacabilă, asociată cu purificarea, prin foc, a locului. Nu e de neglijat nici relația cromatică, implicită, care se stabilește între culoarea gri de fundal, simbolizând lumea tulbure, împroșcată de noroiul cuvântului jignitor, și sugestia cromatică a traiectoriei fulgerătoare a lupului, ființă de foc, venită să purifice locul. Participant direct, printr-o activare a puterilor latente, ancestrale
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]