542 matches
-
directe. Această relație ar trebui să convingă observatorul sceptic, dar rezonabil, de validitatea ipotezei propuse în raport cu posibilele ipoteze alternative. Totuși, modelele științifice sunt întotdeauna abstracte în comparație cu complexitatea evenimentelor reale, iar mijloacele de evaluare științifică implică în mod inevitabil o oarecare imprecizie și selecție, introducând astfel un grad de incertitudine în rezultatele obținute. Un cercetător priceput trebuie să știe cu claritate ce vrea să spună atunci când susține că o anumită afirmație empirică este validă sau nu este validă. Acesta constituie, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
curentă. După ce Cudworth introduce în nomenclatură termenii de tip 1 (pentru diabetul insulinodependent) și tip 2 (pentru diabetul insulinoindependent), în toate clasificările OMS ei apar împreună (unul din ei în paranteză). Semnificația acestor doi termeni trebuie discutată pentru a semnala impreciziile lor. Termenii insulinodependent/insulinoindependent au fost introduși în perioada în care, într-adevăr, insulina era utilizată aproape exclusiv în formele insulinoprive de diabet, viața pacienților depinzând de această administrare. Descoperirea mecanismului autoimun operant în formele insulinoprive de diabet a condus
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de știință considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
puterea. Managerul de succes este sensibil la structura puterii din cadrul firmei. El știe că un număr redus de propuneri vor fi acceptate de firmă. De obicei, el găsește o propunere care să fie acceptată la toate nivelurile ierarhice. 4. Arta impreciziei este o altă calitate a unui bun manager și constă În abilitatea de a soluționa problemele unei firme care are o anumită direcție, fără a se axa numai pe un set de obiective. Acestea constituie semne de ghidare pentru gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
face într-o manieră aproximativă. Această diferență trebuie raportată și la „receptorul” căruia îi sunt adresate scopul și obiectivul. Exprimarea pentru mediul extern al organizației implică obiective aproximative, ceea ce înseamnă că lipsește, de regulă, cuantificarea, în timp ce pentru mediul intern această imprecizie este eliminată. Realizând o raportare strictă la organizațiile de tip firmă, se poate constata că scopul esențial al acestora este asociat profitului. Logica teoriei economice asociate modelului firmei face din maximizarea profitului un scop fundamental. Această premisă explică procesul decizional
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
remarcate în paragrafele anterioare. Trecerea de la scop la obiectiv nu înseamnă o demarcare clară a exprimării. Neclaritatea persistă chiar și în cazul obiectivelor, atunci când acestea sunt exprimate sub forma unei „mărimi-prag” sau când sunt asociate unui „domeniu” care prezintă o imprecizie intrinsecă sau o posibilitate discutabilă de a face măsurători în interiorul său. Spre exemplu, creșterea productivității este un scop, în timp ce o creștere cu 30% în următorii trei ani reprezintă un obiectiv. Dacă însă este vizată o creștere a productivității de cel
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
precedent, posibilitățile unor sinergii din utilizarea unor resurse pentru mai multe segmente sunt reduse și nu pot fi transformate în avantaj concurențial. Atât analiza descriptivă a grupurilor, cât și harta strategică implică un număr mare de aproximări sau o oarecare imprecizie. Spre exemplu, de regulă, ariile grupurilor pe hartă sunt proporționale cu cifrele de afaceri, dar în acest caz echilibrarea „estetică” a suprafețelor arată că nu s-a ținut cont de această cutumă. Pe de altă parte, etichetele calitative sunt asociate
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
economii, chiar dacă nu se pot evalua riscurile generate de mișcări prin care se realizează o restructurare a capacităților de producție și a personalului. În schimb, în cazul elementelor intangibile, proiecțiile de costuri prezintă un grad de incertitudine avansat, accentuat de imprecizia diagnozei asociate. Dacă nici măcar combinația de elemente intangibile nu este determinată într-o manieră satisfăcătoare, mărimea evaluată a costurilor va fi și mai puțin precisă. Sintetizând analiza la nivelurile atributelor valoare, raritate și inimitabilitate se poate observa că ecartul de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
abstracte. Prin urmare, deși promit să ofere prin deschiderile lor sugestii utile pentru un vast câmp de aplicații, cele două accepțiuni ale textemului pe care le-am amintit mai sus ridică o serie de probleme dificile, datorate în primul rând impreciziei termenilor. Astfel, lingvistica (adică gramatica) textuală a lui Walter A. Koch nu numai că nu rezolvă chestiunea situării textemului în ierarhia nivelurilor limbii - potrivit cercetătorului german, textemul ar putea fi și o unitate lingvistică infra-frastică (o sintagmă, de exemplu), dar
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fraze, secvențe, "motive" etc. (scrierea) (un "motiv" este un ansamblu de cuvinte active), totul formând un fel de acumulator dinamic care se generează de la 1 la 3 și se descifrează de la 3 la 1."146 E adevărat că, dincolo de aceste imprecizii, conceptul de intertextualitate a cunoscut o largă difuzare în lumea academică occidentală. Totuși, în acest proces, teoria textului a fost aceea care a avut de câștigat de pe urma împrumuturilor din lingvistică, și nu invers. 6.3. Și mai anevoios a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
frazeologiei structurale nu sunt eronate, ci doar limitate; de aceea, ele nu trebuie ignorate, ci completate cu o perspectivă de ordin semantic, care, așa cum vom arăta în cele ce urmează, rămâne singura capabilă să explice statutul creator al textemelor. c) Imprecizia instrumentarului semantic manifestată în cadrul cercetărilor ce își propun o abordare din acest unghi a textemelor. Această deficiență se observă mai ales în cercetarea americană (dar și continentală) de tip cognitivist și se materializează printr-o serie de ezitări privind fie
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
avait laissé une fortune, niée par leș uns, exagérée par leș autres" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.73]. Salonul reproduce un șir de zvonuri informație cu sursa difuza și colectivă al căror rezultat poate fi o amuzantă combinație de imprecizie și de precizie, prin circumscrierea zvonurilor într-un sistem de informații. Abundență de detalii contrastează și compensează caracterul fundamental al zvonului. Stilul relatării faptului cvasisenzațional se caracterizează printr-o pretenție de înnobilare tematica și stilistica. Știrile de senzație sunt un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes dont la voix est și douce que, prononcé par elles, le moț adieu nous dit ne partez pas" [15.XI.1869, p.2]. Discursul, ca și personalitatea să, sunt greu clasabile. Ezitarea și imprecizia în exprimare sunt, de fapt, semnul unei emancipări în devenire. Limbajul enigmatic, caracterizeazt printr-o doză de confuzie, prin crearea unor ambiguități, devine comunicare galanta, cu dedesubturi: "Mme Bouchard (...) s'attardait encore devant Rougon, très gracieuse, très douce, lui demandant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pedanți în lucrările normative), sunt folosiți în conversație de vorbitori cu intenția de a marca prin limbaj granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și negativele sunt substitute indefinite ale unor nominale și/sau cuantificatori universali sau existențiali, prezentând entitățile din domeniul de discurs sub aspectul relației parte-întreg. Statistica făcută pe IVLRA indică, prin numărul ocurențelor înregistrate, preferințele
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
negative retorice construite cu indicativul (Cine nu știe asta?, Ce nu i-a spus?) se asociază sistematic cu lecțiunea de cuantificator universal pentru pronumele interogativ (toți, toată lumea). Lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 1990 au sesizat tendința vorbitorilor spre imprecizie referențială și ambiguitate a intenției discursive, recomandând evitarea cuantificatorilor indefiniți acolo unde aceștia nu dau indicații legate de raportul parte - întreg, ci sunt folosiți superfluu. Uzul actual demonstrează însă ca există diferențe între folosirea nehotărâtelor și a negativelor în presă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
IVLRA: 135) <Î pe la doișpe fără ceva↓ noaptea↓ și de-acolo pînă la soacră-mea sînt vreo zece chilometri pînă la ea aCAsă↓ deci pînă-n sat sînt opt↑ și încă doi chilometri (IVLRA: 46). Motivele din care vorbitorul optează pentru imprecizie referențială sunt diverse: (i) vorbitorul nu cunoaște/cunoaște aproximativ informația, dar nu recunoaște acest lucru deschis pentru a nu-și prejudicia imaginea publică; (ii) vorbitorul reține informație, dacă, din motive personale sau pentru a-și manifesta puterea discursivă, nu dorește
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de la sfârșitul veacului al XVIII-lea, ce par a-și proteja, la rândul lor, identitatea. În varianta greacă, Istoria... se imprima la Viena, în 1806, ca un synopsis anonim, în editura unor „frați Tunusli”. Ediția (ce scapă, din păcate, destule imprecizii și erori) capta o jumătate de secol mai târziu atenția lui G. Sion, cel ce repune, primul, pe autor în drept, dând la iveală și o nouă tălmăcire. În Ghenealoghia familiei Cantacuzinilor, ca autentic paznic al tezaurului, istoricul se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
locului, dar și documente scrise pentru clarificarea anumitor probleme. Observația directă constituie tehnica principală de investigație întrucât ne oferă informații cu valoare de fapte care constituie materialul cel mai bogat, divers și nuanțat, susceptibil de analize calitative. În ciuda unei anumite imprecizii, nesistematizări și unor elemente contradictorii, volumul de date cules prin observație constituie și trebuie să constituie baza oricărei cercetări și analize. Observația copilului abandonat s-a axat pe următoarele aspecte: 1. Prezentarea generală, aspectul, expresivitatea, mimica gestuală, fizionomia. Aici am
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 10 octombrie 1896 și 4 mai 1897. Eclectismul ideilor și imprecizia formulărilor caracterizează programul acestei publicații. Colaboratorii și mai ales caracterul literaturii incluse indică, totuși, o tendință națională și populară, care s-ar fi vrut situată în prelungirea orientării de la „Vatra”. Ion Gorun, redactorul și criticul literar al revistei, nu avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
un om de știință, Cristescu, în vârstă de 65 de ani, care colecționa semnăturile unor persoane aparținând elitei, într-o „carte de aur”. „Are și așa-zisa iscălitura lui Mihai; Sitta l-a tras pe sfoară, dar el este încântat”. Imprecizia exprimării poate induce opinia că Mihai i-ar fi acordat autograful acestui personaj, când abia învăța să scrie, dar nu și augusta lui mamă. Duminică, 3 februarie. La ora 1230, generalul Nicoleanu, prefectul Poliției Capitalei arestează, în Sala Constructor, șase
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nu numai cu principii, reguli de acțiune, ci și cu imagini-ghid, credințe prin care încearcă să fundamenteze acțiuni publice. Și, de multe ori, sunt eficiente pentru că duc la mobilizarea energiilor locale. Din păcate, nu puține sunt și cazurile în care imprecizia conceptelor respective folosește din plin intereselor actorilor ce controlează resurse destinate dezvoltării participative, dar care le distribuie fie în interes propriu, fie neparticipativ. Faptul că instrumentele de evaluare a eficienței sociale a proiectelor DEVCOM sunt fie de calitate îndoielnică, fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
înțelegerea literaturii contemporane, pentru nivelul discuțiilor teoretice și pentru producerea literaturii înseși, folosirea vocabulei postmodernism?”. Propriile-i răspunsuri la chestiunile formulate erau marcate de rezervă și scepticism. Trecând în revistă utilizarea termenului p. aplicat la literatura română, Mușina conchidea asupra impreciziei și confuziei vădite de accepțiuni foarte diverse și contradictorii: „Sintetizând și ordonând, postmodernist e Mircea Cărtărescu (Mircea Cărtărescu), postmoderniști sunt poeții Cenaclului de Luni (Florin Iaru), postmoderniști sunt «textualiștii» (Cristian Livescu), postmoderniști sunt poeții generației ’80 (Ion Bogdan Lefter și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
cert „modernitatea gândește juridic”. Or, Ideile nu au fost concepute de Platon pentru a proba ele însele ceva anume, ci în calitate de entități matriceale menite să ocazioneze concretizări probatorii. Ideile erau atât de reale pentru Platon tocmai pentru că se sustrăgeau constant impreciziei dynamis-ului lumii cotidiene.) E de la sine înțeles pentru ce modernitatea (ca exigență procedurală) a acreditat exact acele abordări ale platonismului care asigurau decență filologică maximă, dar erau dezamăgitoare ca deschidere metafizică și hermeneutică. Lumea în care Platon vorbește despre Idei
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Această repetiție comemorativă creează încă destule confuzii. Mulți dintre cei aflați la vârsta școlii par să aibă, într-adevăr, nedumeriri în privința acestor repetate uniri și a celebrărilor corespunzătoare. Poate că tocmai insistența educatorilor 136 a contribuit, în definitiv, la întreținerea impreciziilor de memorizare. Pentru a combate aceste deficiențe, profesorii, elevii și autorii de cărți școlare au ajuns să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]