639 matches
-
certitudine, pentru că unele calcule precise, fondate pe aceste relații, sunt verificate experimental, de la talia atomului pînă la parametrii tehnici ai marilor acceleratoare de particule. În mod analog, Lupasco arată că acceptarea principiului terțului inclus, depar-te de a conduce la imprecizie, la arbitrar, la haos, conduce la un formalism logic precis și predictiv. În concluzie, filosofia lui Lupasco are ca punct de plecare fizica modernă și logica axiomatică, ceea ce o singularizează în contextul actual. Rezultatele cele mai generale ale științei pot
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este interpretată pozitiv de majoritatea oamenilor, combinarea îngrijorării cu munca de calitate va acționa, probabil, ca un stimulent pozitiv pentru productivitate. Dacă îngrijorarea este combinată numai cu problema performanței, probabil că veți avea și mai multe probleme. Un caz de imprecizie pozitivă Directorul unei fabrici m-a rugat odată să discut cu unul dintre șefii săi de departament, pentru a stabili dacă este „făcut să lucreze în management”. Directorul fabricii a crezut că, dacă eram psiholog, voi fi capabil să analizez
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
face într-o manieră aproximativă. Această diferență trebuie raportată și la „receptorul” căruia îi sunt adresate scopul și obiectivul. Exprimarea pentru mediul extern al organizației implică obiective aproximative, ceea ce înseamnă că lipsește, de regulă, cuantificarea, în timp ce pentru mediul intern această imprecizie este eliminată. Realizând o raportare strictă la organizațiile de tip firmă, se poate constata că scopul esențial al acestora este asociat profitului. Logica teoriei economice asociate modelului firmei face din maximizarea profitului un scop fundamental. Această premisă explică procesul decizional
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
remarcate în paragrafele anterioare. Trecerea de la scop la obiectiv nu înseamnă o demarcare clară a exprimării. Neclaritatea persistă chiar și în cazul obiectivelor, atunci când acestea sunt exprimate sub forma unei „mărimi-prag” sau când sunt asociate unui „domeniu” care prezintă o imprecizie intrinsecă sau o posibilitate discutabilă de a face măsurători în interiorul său. Spre exemplu, creșterea productivității este un scop, în timp ce o creștere cu 30% în următorii trei ani reprezintă un obiectiv. Dacă însă este vizată o creștere a productivității de cel
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
precedent, posibilitățile unor sinergii din utilizarea unor resurse pentru mai multe segmente sunt reduse și nu pot fi transformate în avantaj concurențial. Atât analiza descriptivă a grupurilor, cât și harta strategică implică un număr mare de aproximări sau o oarecare imprecizie. Spre exemplu, de regulă, ariile grupurilor pe hartă sunt proporționale cu cifrele de afaceri, dar în acest caz echilibrarea „estetică” a suprafețelor arată că nu s-a ținut cont de această cutumă. Pe de altă parte, etichetele calitative sunt asociate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
economii, chiar dacă nu se pot evalua riscurile generate de mișcări prin care se realizează o restructurare a capacităților de producție și a personalului. În schimb, în cazul elementelor intangibile, proiecțiile de costuri prezintă un grad de incertitudine avansat, accentuat de imprecizia diagnozei asociate. Dacă nici măcar combinația de elemente intangibile nu este determinată într-o manieră satisfăcătoare, mărimea evaluată a costurilor va fi și mai puțin precisă. Sintetizând analiza la nivelurile atributelor valoare, raritate și inimitabilitate se poate observa că ecartul de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
gândire cu privire la procesul de transformare a societăților. În pricipal, se acordă atenție următoarelor abordări: structuralismul, neomarxismul și „școala” dependenței, neoinstituționalismul și neoliberalismul. Termenul „abordare” are o semnificație mai largă și mai puțin restrictivă decât cel de teorie. El sugerează deopotrivă imprecizia din punct de vedere formal cât și influența ideologiilor politice în materie de dezvoltare economică. Sunt evaluate ideile esențiale ale abordărilor menționate atât din perspectiva științei economice, cât și din perspectiva performanțelor economice ale politicilor inspirate de perspectivele curente ideatice
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
putea fi efectiv revocat, chiar dacă, atenție, Constituția nu preciza cui îi revenea această atribuție. Era această interpretare în acord cu legea fundamentală? Un răspuns formal este imposibil de dat în lipsa unei verdict al Curții Constituționale, deși, este limpede că, în ciuda impreciziei textului, revocarea premierului contravenea literei și spiritului Constituției. Oricum, astăzi o asemenea interpretare este exclusă. În urma revizuirii din 2003, articolul referitor la primul-ministru a fost modificat și completat după cum urmează: (2) Președintele României nu-l poate revoca pe primul-ministru. (3
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
elementele care intervin în procesul de culegere a datelor, într-un sondaj de opinie putem vorbi de mai multe posibile surse de erori: tehnica de sondaj defectuoasă (erori de eșantionare, erori generate de operatorii de interviu, calcul eronat al preciziei), imprecizia inerentă oricărei metode de măsurare, instabilitatea, volatilitatea opțiunilor electoratului. În practică însă, orice efort de colectare a datelor necesită și o fundamentare teoretică, după cum și formularea teoriilor necesită existența unor date (Coombs, 1964). Prima și cea mai importantă sugestie legată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
au răspuns până în codul 3, restul până la 50% au răspuns cu codul 3, dar sunt și o parte din persoane care au răspuns cu acest cod și depășesc procentul de 50%. De aceea acest indicator poate fi folosit dar cu imprecizia și erorile aferente. 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport În analiza descriptivă a acestor variabile se folosesc indicatorii tendinței centrale (media, mediana și modul), mărimile multiple (cuartilele, decilele, centilele), indicatorii care măsoară gradul de împrăștiere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
încercăm să oferim un posibil răspuns la această situație paradoxală. Nu înainte de a preciza de ce ne interesează așa de mult percepția socială în acest caz. Chiar dacă nu lucrează cu date măsurabile și verificabile din acest punct de vedere are o imprecizie constitutivă -, percepția socială esențializează; ea este cu siguranță săracă în detalii și date exacte, dar conturul de ansamblu al fenomenului pe care îl surprinde poate fi mai clar decât cel desenat de statistică. Cu alte cuvinte, percepția socială surprinde ceea ce
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
odată condițiile Întrunite și practicile instalate, ea se poate traduce sub forma unui slogan. Socializarea corespunde unei faze În care tacitul se degajă din Învelișul său invizibil și personalizat. E bine să se menajeze partea sa de umbră și de imprecizie, de yin, fiindcă ea constituie adevărata sursă a unei cunoștințe ce va deveni clară, formalizată, transmisibilă, dacă și numai dacă sunt respectate și favorizate condițiile mutației sale. Această primă fază informală presupune existența unei empatii indispensabile unei intersubiectivități ce nu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și mai departe, fiecare etapă definește ceea ce este de făcut În cadrul acesteia, oferind informații corespunzătoare dar și cerând răspunsuri explicite, precise. Dacă utilizarea metodelor nestructurate lasă să planeze mai multă ambiguitate În răspunsurile care trebuie formulate de către elevi, mai multă imprecizie și echivoc, ori admit apariția greșelilor (ambiguitatea și greșeala fiind privite ca un privilegiu, deoarece ar forța elevul la reflecție), metodele structurate, dimpotrivă, pretind, adesea, răspunsuri precise, caută să prevină apariția ambiguităților și a greșelilor În Învățare. Așadar, dacă metodele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
stare să le declanșeze În mintea acestora, altfel existând riscul ca ei să rețină cuvinte goale, lipsite de conținut și de adevăratele lor Înțelesuri și semnificații. Cu cât cuvintele utilizate au un grad mai Înalt de abstracție, cu atât și imprecizia În relevarea sensului lor este mai mare, referirile sunt mai vagi și comunicarea mai ambiguă. Aceasta obligă la explicarea prealabilă a cuvintelor de acest gen, la pregătirea introducerii lor În contextul expunerii. Trebuie acordată atenție Însă și cuvintelor uzuale, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vogă reprezentanți ai celor două tabere, Philip Kotler (2002) pentru marketing și Michael Porter (1980, 1985) pentru economia industrială, par să ignore reciproc conceptul de bază al celuilalt. În această situație, este firesc să existe o relativă confuzie și o imprecizie a definițiilor de bază și a celor conexe, cum e cea a mediului înconjurător concurențial, după cum remarcă Allaire și Fîrșirotu (1998). Conceptul cel mai cunoscut la care se face raportarea este cel de piață (se pare că pentru Porter „industrie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cert „modernitatea gândește juridic”. Or, Ideile nu au fost concepute de Platon pentru a proba ele însele ceva anume, ci în calitate de entități matriceale menite să ocazioneze concretizări probatorii. Ideile erau atât de reale pentru Platon tocmai pentru că se sustrăgeau constant impreciziei dynamis-ului lumii cotidiene.) E de la sine înțeles pentru ce modernitatea (ca exigență procedurală) a acreditat exact acele abordări ale platonismului care asigurau decență filologică maximă, dar erau dezamăgitoare ca deschidere metafizică și hermeneutică. Lumea în care Platon vorbește despre Idei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e de-ajuns; nu există nici infern nici damnațiune; dreptatea și mizericordia lui Dumnezeu vor triumfa negreșit; trupul piere, bineînțeles, dar sufletul dăinuie pentru eternitate întru Domnul, religia catolică susține niște ficțiuni și niște vorbe goale, Scripturile sunt pline de imprecizii, de inexactități și de erori; litera contează mai puțin decât interpretarea, permisă fiecărui membru al Spiritului Liber. Luther nu-i convins... Prea revoluționar. îîn paranteză fie spus, eu formulez aici ideea că numeroase din tezele lui Nietzsche asupra panteismului forței
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cadrului teoretic și metodologic din domeniul culturii organizaționale, atunci vom putea asista la revigorarea și creșterea forței acestuia. Considerăm că demersurile științifice care vizează cultura organizațională se află abia la primele încercări și sunt încă stângace, pline de confuzii și imprecizii conceptual-lingvistice și, ca urmare, forța teoriilor așezate pe un astfel de fundament nu poate fi decât foarte mică. (Zlate, 2000). Dacă într-o economie stabilă cea mai relevantă influență externă asupra organizației este dată de nișa organizațională în care organizația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În mod curent În atribuțiile mele ca În cadrul cărților și articolelor proprii, care se ocupă În esență de ale altora, să scriu despre lucrările apărute. Exercițiu Încă și mai dificil, căci, spre deosebire de intervențiile orale ce pot lăsa loc, fără urmări, impreciziilor, comentariile scrise lasă urme și pot fi verificate. Datorită acestor situații devenite pentru mine obișnuite, am senzația că sunt Într-o poziție Îndeajuns de bună dacă nu pentru a ține o veritabilă lecție, măcar pentru a comunica o experiență aprofundată
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
justiția Statului. Nici n-am putea să nu-i dăm dreptate: dat fiind că Statul a avut nevoie de Mafie, este clar că Sciortino cunoaște Statul foarte bine... Tempo, 16 august 1974 Genocidul 1tc "Genocidul1" Vă rog să-mi scuzați impreciziile sau incertitudinile terminologice. Materia abordată - s-a spus dinainte - nu este literară, iar spre nefericirea sau norocul meu eu sunt un literat, și de aceea nu dețin termenii pentru a o trata, mai ales din punct de vedere lingvistic. Și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lectură auditoriului țărănesc, în timp ce altele propun interpretări plauzibile, cum ar fi aceea referitoare la Țiganiada de I. Budai-Deleanu ca poem epic burlesc, lipsit de o dimensiune eroică sau miraculoasă și învederând o viziune absurdă asupra lumii. În ciuda unor exagerări și imprecizii, lucrarea, contestată în ce privește modelul teoretic avansat și teza generală a unității stilistice a operelor românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, se impune prin bogăția informației și verva demonstrației, incitând la dezbatere. Lucrarea Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
6 martie 1972, p. 33; 7 martie 1972, p. 39; cf. 1968, pp. 343-364). Schimb)rile aștept)rilor nu sunt asociate în nici un mod consecvent cu schimb)rile sistemului. Neglijență cu care sunt deduse inferențele sistemice face cas) bun) cu imprecizia cu care este definit sistemul. Salutând sosirea unei lumi cu cinci puteri, Hoffmann adaug) imediat c) cei cinci actori principali nu sunt comparabili în ceea ce privește capabilit)țile. Dac) avem de gand s) evalu)m, ar trebui s) evalu)m lucruri similare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mistico-magice, pe de altă parte, Își descoperă apropieri și argumente suplimentare În „știință” (termen care, astfel, nu mai poate fi utilizat decât cu ghilimele). Sigur că multe dintre tentativele reunirii celor două modele de cunoaștere stau Încă sub semnul unei imprecizii proiective, specifică epocii New Age, dar altele tentează chiar constituirea unor noi discipline (vezi „fizica șamanică” a lui Fred Alan Wolf, dezvoltată de la șapte axiome simple: 1. universul este vibratoriu; 2. impulsul și calea cunoașterii survin prin viziune; 3. metoda
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce se constituie sub forme diferite drept tranziție, adică „depășirea” unor forme culturale și sociale considerate la un moment dat caduce. Explicațiile de mai sus sunt tentative de a asigura baza unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scrisoarea adresată călugărilor din Egipt și epistola pascală nr. 17, unde Chiril folosise expresii de tipul celor pe care acum le condamna (de exemplu, symproskineô, pentru a indica atât venerarea omului cât și a divinității în Cristos); și îi reproșa imprecizia și ambiguitățile de limbaj. La Anastasie Sinaitul (Hodegos 22) s-a păstrat totodată un lung fragment al lui Andrei în care îl combate pe Chiril (posterioară confutațiunii celor douăsprezece capitole, scrisă de Teodoret) în care este atacată folosirea ambiguă de către
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]