254 matches
-
cu îmbrăcăminte și cu alimente, însoțit de o tipă frumoasă, înaltă, blondă, de la crucea roșie, care vorbea engleza... a ajutat-o pe mama să probeze cele mai frumoase rochii, în dormitor... iar eu mă uitam la ele fascinat de rotunjimile impudice ale mamei, nejenată de prezența mea, ba chiar cerându-mi părerea: asta îmi vine bine, Tuculuc? foindu-și fundul superb ca să-i cadă faldurile materialului fin pe îndelete pe bucile de femeie de 33 de ani!) ce-i pune în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
internează în clinică, perfect conștient că urmează să asiste la procesul morții sale medicalizate. Spirit veșnic rebel, intens copilăros, excesiv până la demonie, cu timidități adolescentine și străfulgerări geniale, perpetuu PREFAȚĂ 14 anxios și naiv, de o exuberantă spiritualitate, dar și impudic și spectacular, el își întâmpină însă moartea sobru, înconjurând-o cu pudoare și discreție. De aceea, prietenii săi vor afla doar în ultimul moment ce se întâmplă. Încetează din viață la 6 februarie 1993, la München. Urna sa funerară va
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic sau mecanic religia și viața publică. Raportul dintre cele două e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic sau mecanic religia și viața publică. Raportul dintre cele două e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de bucurie, substantivul latinesc capătă sensul de "dar divin" - în românește "grație divină"770). Imaginea și etimologia coincid ca sens: ca și cele trei vile de la Vevey, sunt trei și totuși una. Camuflată, grația se regăsește în desacralizatele, maculatele corole, impudica Euphorbia și în fiola cu aconitină (referința la Goethe pe care o vom mai întâlni și în Tinerețe fără de tinerețe..., "Ich grűsse dich, du einzige Phiole..."). Celălalt supranume, Amazoane, este un nume de trecere spre realitatea mitică: "ne spunea Amazoane
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de autoexigențe, asemeni fumului albăstrui emblematic pentru el. A întreba ce nu merge în viața cuiva înseamnă a situa deja posibilele răspunsuri în planul disfuncției, a oferi alegerii un teren defrișat în prealabil de întrebare până la noroaiele lui cele mai impudice și mai fertile. Pentru a le feri de nedorita contaminare cu o floră conceptuală venetică, felul oaspeților de a-și invita interlocutorii la cuvânt își propusese să fie cât mai puțin sugestiv, însă în același timp și cât mai orientat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spune tocmai el de ce... Ia, mai bine să fie mai deștept ca ei și, în loc sa le dea ocazie să-l ia peste picior, să râdă el necruțător de neroziile lor, împroșcându-i cu lăturile glaciale ale limpezimii ultime primenite impudic în gândul lui, și azvârlindu-i astfel afară dintr-un somn greu, în care tocmai se visau înțelepți și vorbitori cu greutate! Îndărătul feței lui foarte tinere își făcu loc acea infailibilă cuantă de putere, care e alianța cu secretul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în om, căci sfidează pe față puterile malefice latente și, la urma urmei, insondabile ce ne locuiesc. E atât de strivitor în postura dumnezeiască pe care și-o arogă încât provoacă irezistibil la subversiune: vieții nu-i priește străluminarea lui impudică, ce-o banalizează atroce prin pronunțarea-i peremptorie. La auzul lui, viața icnește din profunzime, îngrețoșată de prestația lui de ventriloc. Treabă de demnitate, în ultimă instanță. Când rosti cuvântul demnitate se îndreptă ușor de spate și strânse discret oțelul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sugestia psihanalistului său. Îi dăduse cândva să citească Amintiri, vise, reflecții a lui Jung și să reflecteze asupra unui pasaj anume despre acceptarea de sine: "Dar dacă aș descoperi că ultimul dintre semeni, cel mai sărac dintre cerșetori, cel mai impudic dintre greșiți, dușmanul însuși - că toți aceștia sunt în mine, că eu însumi am nevoie de pomana propriei mele bunătăți - că eu însumi sunt dușmanul ce trebuie iubit - ce s-ar întâmpla atunci?" Și eventualitatea era urmată de speculația autorului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
iasă din birou. Trimise manuscrisul la serviciul de dactilografiere și plecară împreună. Margareta prefera să se întoarcă pe jos de-a lungul marelui bulevard, cu arborii iluminați de toamnă. Oraș al unui singur anotimp, Bucureștiul era în culmea farmecului său impudic. Merseră pe sub coroanele flamboiante ale arborilor, străpunse de ultimele raze ale soarelui, vorbind, el despre Petöfi și Ady, ea despre Pușkin și Gogol. La o săptămână, s-au întâlnit din întâmplare și au băut un pahar împreună. Ea avea un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cunoașteți de multă vreme pe Papini - Un uomo finito este, cred, cea dintâi carte italiană pe care am citit-o (licean fiind) și care mi-a produs atunci o impresie puternică; de asemenea, m-am bucurat mult de ale sale impudice Stroncature - dar, de atunci, nu l-am mai citit și nu cred că o lectură înnoită ar fi de natură să-mi trezească vechea admirație... Mă interesează mult cartea dvs. Images et symboles. Nu știu dacă v-am spus că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cafea și apă, multă apă. E de presupus că se „restabilesc” după un chef monstru. Au fețele buhăite și se mișcă greoi. Abia îi aud șoptindu-se, ei, care de obicei vorbesc tare și etalează o poftă de viață aproape impudică. Altfel spus, am în față câteva exemplare ale „turismului specializat”, în acest caz direcția bahică, de care vorbea ieri Katrin Oebel... „Ai noștri”, scriitorii, se fac remarcați prin felul cum iau masa. „Simpozioniștii”, adică cei umblați - clienții obișnuiți ai unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ea, de glonț, alta În flăcări; iar pe un frate, altminteri Întreprinzător, dibaci și harnic, Îl pândește până și astăzi sfoara de la perdea În chip de ștreang. [...] La Îngropăciunea lui Emanoil Bucuța, un sac cu oase mari și goale, aproape impudice și stropite repede cu vin și untde lemn În bolboroseala omului bisericii, Îi fu așezat Între picioare: era tot ce mai rămăsese din zbuciumul zadarnic al Eufimiei lui. Așa cum, la Îngropăciunea bătrânei care necăjise existența Corei Irineu, am văzut oscioarele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
l-am văzut amândoi pălind, ca Într-o poveste de demult, cu Tris tan și Isolda, pe octogenarul sever și cenușiu la chip - pictorul Pallady; avântul juvenil și sprintenel al dragostei ei, În stare să corijeze la vreme pe libertinul impudic și impertinent de până atunci; prietenia ei mai mult decât devotată, de un servi lism neînțeles la o fire ca a ei, prea perso nală, prea dârză și prea orgolioasă; excelenta ei sănătate fizică și morală deopotrivă cu un tot atât de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
atinge cu mâna; sau, când nasc o fată, au o mulțime de rețete simple și milenare ca să pună capăt repede unei exis tențe socotite ca un blestem, ca o pacoste. Toate femeile Își cunosc și Își detestă animalul impur și impudic, care dormitează și abia așteaptă să se tre zească din adâncul ființei lor atunci când se abandonează, plictisite de stăruințele vreunui mascul cât de nevrednic. și toate sunt mirate de Înălțimile la care le ridică imaginația inspirată și neghioabă a unora
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
singur într-o casă curată, un ceas cu cuc vestea o oră a dimineții, la parter un câine urla, lăsat singur în casă. Eu mă rugam: „Ajută-mă, Doamne, să scriu doar o carte ca asta...”. Și plângeam. O mărturisesc impudic - a fi impudic în ceea ce simți și exprimi era legea scrisului lui Scott: „Trebuie să-ți vinzi sufletul...” îi spunea odată unui tânăr scriitor care căuta piatra filosofală în literatură. ...Poate mai suntem unul, doi care ardem azi în chip
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
casă curată, un ceas cu cuc vestea o oră a dimineții, la parter un câine urla, lăsat singur în casă. Eu mă rugam: „Ajută-mă, Doamne, să scriu doar o carte ca asta...”. Și plângeam. O mărturisesc impudic - a fi impudic în ceea ce simți și exprimi era legea scrisului lui Scott: „Trebuie să-ți vinzi sufletul...” îi spunea odată unui tânăr scriitor care căuta piatra filosofală în literatură. ...Poate mai suntem unul, doi care ardem azi în chip de lumânări la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cu ceva din măreția senină și firescul patriarhilor din Biblie, învăluit într-o lumină parcă supranaturală ce izvorăște dinlăuntrul său. Simbolurile și motivele, atât de numeroase în creațiile regizorului, se cheamă și își răspund neîncetat. Secvența merelor coapte, uriașe, aproape impudice, pregătește explozia de carnație din scena în care, după moartea iubitului, femeia aleargă goală prin odaie într-o disperare frustă. Dansul bahic al fiului de culac își găsește corespondența în dansul victimei sale. Moartea eroului principal e o capodoperă (a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pentru senzualitatea ei scăldată de o tinerească poezie. Dar nu depășește, găsesc, nivelul lecturilor de vacanță. Domnișoara Christina, poveste cvasi fantastică, de vampirism și de nimfomanie sadică infantilă, falsă ca erotism, e pur și simplu scabroasă, fără a avea nimic impudic sau măcar senzual. De Lumina ce se stinge știu că autorul însuși nici nu mai vroia să audă. Întoarcerea din rai și Huliganii sunt false, implauzibile ca psihologie și ca epică, totuși interesante în planul tematic. Nu fără calități îmi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sus). Cuvântul „crai” are un evantai semantic foarte larg, mergând în descreștere : rege, figură de cărți de joc, („crai de tobă”), bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul lor impudic în ruinele curții domnești). Pașadia cunoștea istoria și știa sensul acestei „însoțiri de cuvinte”, care, spune el, „lasă pe jos - curtenii calului de spijă - cu aceiași însemnare, din vremea lui Ludovic al treisprezecelea” (s.n.). Radu Albala explică (în Luceafărul, nr.
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
plachete (șirul lor este întretăiat de un volum antologic - Nu mă atinge, 1997) dezvăluie o personalitate din ce în ce mai bine definită în climatul liric românesc actual. C. nu face parte din grupul, compact și agresiv, al poetelor care mizează totul pe dezvăluirea impudică a unei feminități dezlănțuite. Dimpotrivă, ea pare a fi solicitată mai degrabă de intelectualismul discret, meditativ, întotdeauna placat pe solul ospitalier al realului („Zeii nu au dreptul să fugă. / Zeii nu au dreptul să mintă. Sau poate ei sunt în dreptul
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
reflecții. Nu vrea sau nu poate, cu toate acestea, să-și disciplineze temperamentul. Stilul lui critic se caracterizează prin vehemența ideilor și, fapt important, printr-o puternică imaginație a ideilor, un romanesc excepțional al ideilor... Combate în articole excesele eului, impudica egolatrie, vanitățile omului de litere etc... dar pare a fi el însuși scuturat de multe ori de frigurile egocentrismului, nu vrea să vorbească despre sine, dar discursul său critic și moral este totdeauna la persoana întâi, pe scurt, G. Călinescu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
volum supraerotizat al Floarei Țuțuianu, Libresse oblige. Propozițiile trec de la o indiscreție la alta, într-un crescendo contaminat parcă de frenezia licențioasă de care e cuprinsă poeta: "Metafora senzuală, trasă în provocări ingenue ce se aventurează pînă la marginea declamației impudice, subîntinde și febrele din Libresse oblige, punînd scenariul scriiturii să se răsfețe în acte și bravuri erotice, în seducții și violuri. Scriitura nu numai că se avîntă în corporalitate și în limbajul menstrual, dar ea joacă decisiv în orgiastica sexuală
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
în timpul regimului comunist, în ultimii ani ai "Epocii de Aur", o mare răspândire aveau bancurile cu Ceaușescu. După căderea comunismului, au avut succes pentru un număr de ani bancurile cu Alinuța, o fetiță proastă , victimă a unor situații sadice sau impudice. De la finele anilor 1990, nu au reușit să se impună noi personaje, cu toate că au existat numeroase cariere de scurtă durată. Țiganii: Glume despre țigani, o minoritate etnică a României. Temele principale sunt furatul, refuzul de a munci, prea mulți copii
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
loc central în capitolul "Nausicaa", în care pornirile sexuale ale protagonistului se reduc la stadiul de voyeurism. Corespondența din 1917 a lui Joyce cu Nora, trădează de asemenea interesul celor doi concubini pentru proza lui Sacher-Masoch. De altfel, niște scrisori impudice trimise Norei la sfârșitul anului 1909 constituie astăzi deliciul cititorilor indiscreți. Prea puțin receptiv la evenimentele războiului, Joyce se concentrează pe noul său roman, "Ulise", un melanj al tehnicilor literare existente în epocă. Intenția lui, destăinuită prietenului și biografului său
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]