254 matches
-
ajuns la mine îl trimiteam la plimbare cu vocea mea naturală. Mocofanul pleca să urineze în curte, bodogănind: da’ cât stați băi acolo!? Hai mai repede că ne căcăm pe noi! Femeile și ele se împart în două categorii: în impudice și semiimpudice. Aveam două verișoare, surori, care crescuseră pe același capac de W.C. până la 14 ani. Acolo venea maică-sa să le hrănească, acolo învățau la istorie și la chimie. Temele la română și la franceză și le făceau, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să nu-l dezvălui). Crétinon e sălbatică, dar arta o va ajuta să străbată prin ani. Anne vorbește cu pictura, și-i spune că ea (pictura) nu este nici bărbat nici femeie. Ernest e foarte cerebral și are un tors impudic. Face dragoste cu Anne ca o fiară. Pauline Crétinon se Îndrăgostește-n alt oraș de profesorul ei de desen, care n-are un braț. Anne ne spune că sînt zile cînd se simte mai sexuală decît alții, așa că vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atât de însetate chemările ei, atât de măiestre mângâierile. Când am surprins-o mîngîindu-mă, nu-mi venea să cred că fusese fecioară cu o noapte înainte. Aveam impresia că nu o mai stingherește nimic, deși nu avusese un singur gest impudic sau de inconștient exhibiționism. Se regăsise pe sine în îmbrățișarea noastră, regăsise jocul și-l împlinea dăruindumi-se toata, fără nici o restricție, fără nici o teamă. Fata aceasta, care nu cunoscuse nimic din dragoste, nu se temea de ea. Nu o obosea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ne povestea "Marea Plecare", evident cu majusculă, noaptea în care Siddharta și-a părăsit familia, palatul și haremul. Cum a văzut el atunci, traversând gineceul, cum a văzut toate concubinele dormind dezgolite, în fel de fel de posturi grotești și impudice, și această ultimă, supremă viziune a Eternului Feminin i-a fost de mare folos lui Siddharta, când prințul a devenit ascetul Gautama... - Văd că ți-a rămas și ție bine întipărită în minte viața lui Buddha, îl întrerupse Lorinț. - Dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
stare de amorțeală, ca și cum corpul mi-ar fi otrăvit cu cele mai grele toxine. Uneori, mă cuprinde o greață grea, ce-mi vine din glandele ascunse ale bărbăției. Dimineața, mă trezesc ejaculând un lichid galben vâscos, ce emană un miros impudic de carne proaspătă. Duhoarea asta pestilențială mă face să vomit. Nu știu ce să fac să rezist acestor impulsuri imunde, acestor spasme viscerale ce mă schimonosesc la chip și-mi dau fixitatea de sfinx a privirii. Urina este densă, ruginie, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de a lăsa natura să se manifeste prin ele, vreau să spun că sunt autentice, Întrucât sunt posedate de geniul speciei, pe când individul uman transformă actul sexual Într-o moară a trupurilor ce se macină, macerându-se până când capătă damful impudic al hoitului. Din dorința de a se păstra puri, marii asceți Își Împuținează corpul așa cum se poate observa la un Francesco d’Assisi. Experiența negării trupului nu e decât o altă pervertire a individului ce vrea să-și Înfrângă condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mea este efectul exacerbării unei posesiuni absolute a ei, de care Îmi imaginez că doar eu sunt capabil; mă Îngrozește mai ales gândul că ea poate să fie la fel cu oricine, la fel de fericită, la fel de pură; să aibă aceeași pudoare impudică, să emită același strigăt gâtuit de senzualitate În momentul orgasmului, să suspine agonic ca și cum ar muri. Dar atunci mă revolt enorm și vreau să-i imput cum de-a putut să mă mintă atât, spunând că eu sunt singurul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acea puritate zeiască despre care Îmi tot vorbește mereu. A dormit lângă mine și nu m-a atins nici cu răsuflarea sa. Când eu Îmi apropiam șoldul de al său, și-l retrăgea instinctiv, ca și cum ar fi fost o atingere impudică. La fel, când părul meu se răsfira mângâindu-i obrazul, Îl da la o parte cu o mișcare reflexă. Martin nu mi-a spus niciodată, cu nici o ocazie, o vorbă obscenă, nu m-a privit niciodată ca pe o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mi-e viața. Lui Martin. Nu te speria atunci când indignarea te-aduce În pragul Întunecării minții. Va veni vremea când ai să poți râde de toate câte-au fost. Va veni vremea când ideile, astăzi sfinte, ți se vor dezveli impudice, adăugându-se șirului de mari indiferențe. Va veni vremea când plânsul ți se va refuza. Plânge-l, dară, la vremea lui... Puterea de stăpânire e inutilitatea cea mai utilă marilor salturi Între absurd și moarte. 8 aprilie 1965 (joi) De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Teatrul Bulandra, Dragă mincinosule, unde Jerôme Kittly restituia corespondența dintre Bernard Shaw și una dintre actrițele sale preferate. Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e oare puțin impudică această exploatare publică a unui dialog privat? Ea satisface perversitatea gustului pentru secretele de alcov și intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol? Pentru a-i da un rol
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
cunoaștem și subiectele preferate în cadrul acestor celebrări: nelegiuirea Pasifaei care, în lascivitatea ei, s-a expus taurului; a lui Attis care și-a mutilat organele genitale; a Danaidelor și Dircelor care au fost mai întâi deflorate și apoi înjunghiate (mimări impudice); zborul lui Icar care a căzut din înălțime și s-a zdrobit; isprava lui Hercule care s-a aruncat între flăcări și a pierit; condamnarea lui Isis care a învârtit o roată cu picioarele și mâinile legate (mimări nemiloase); reamintirea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
suspendă, tăcerea (aceeași metaforă-simbol, care guvernează întreg acest volum de trecere) nu mai există nici ea, dar nici țipătul, în locul lor instalându-se cântecul dezorientat al cucului, care, oximoronic, anunță sfârșitul lumii. Aceeași opoziție cu conotații tragice apare și în Impudice fructe, unde: "Impudice fructe crăpate,/ Arătându-și sâmburul gol,/ Înalță-n văzduhul pierdut,/Aburi mirați de alcool;// Miros vegetal de iubire,/ Sub soarele picotitor,/ În care plante de aur/ Răsar, dorm o vară și mor;// Lene fierbinte și-adâncă/ Unde
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
metaforă-simbol, care guvernează întreg acest volum de trecere) nu mai există nici ea, dar nici țipătul, în locul lor instalându-se cântecul dezorientat al cucului, care, oximoronic, anunță sfârșitul lumii. Aceeași opoziție cu conotații tragice apare și în Impudice fructe, unde: "Impudice fructe crăpate,/ Arătându-și sâmburul gol,/ Înalță-n văzduhul pierdut,/Aburi mirați de alcool;// Miros vegetal de iubire,/ Sub soarele picotitor,/ În care plante de aur/ Răsar, dorm o vară și mor;// Lene fierbinte și-adâncă/ Unde se-opresc și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
par să nu se sinchisească de el câtuși de puțin. Noi, spectatorii, știm că ei, actorii, știu că suntem acolo, dar ne lasă să credem că ne-au uitat, tocmai pentru că vor să ne transforme în niște supraveghetori ce trag impudic cu ochiul la ceea ce se petrece pe scenă. Pentru că e vorba de un „al patrulea perete” fictiv, ca să accedem la platou trebuie să recurgem, aidoma unor perverși iliciți, la „gaura cheii”. De la supravegherea generalizată practicată fățiș în sălile prewagneriene, se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
împreunării este identificat în dimensiuni cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în stare de înmulțire. Sămânța și oul sunt matcă nașterilor viitoare. Obsesia seminței este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poetul invocă multiplele fațete ale alterității feminine: de la "mama uriașă", în brațele căreia doarme o lume întreagă, la nevasta "cu picioare infinite", așteptându-și soțul, "vorba lui Joyce, ca o iapă de Pomerania", obligatoriu... "trăpoasă". Un inventar de-a dreptul impudic al partenerelor pe care, cu gândul și cu carnea, poetul le-a iubit "pe deșelate" este realizat în poemul-turnir În forță, cu nerușinare: "cum ies de sub cărți nu mă pricep/ decât la un singur lucru am iubit/ femeie cu tot cu fiică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
303 G. L. Kitteredge, Chaucer: The Canterbury Tales, p. 162 apud Elaine Treharne, op. cit., p. 94. (trad. n.) 101 este totuși mai religioasă decât stareța 304, deși elemente eretice din discurs nu lipsesc: neînțelegerea corectă a pasajelor scripturistice, argumentări îndrăznețe, impudice, refuzul de se se supune voinței divine așa cum este ea implicată în taina căsătoriei, sincretismul religios (pasiunea pentru astrologie în încercarea de a-și defini propria personalitate).305 „Hermeneutica” realizată de personajul feminin este interesantă: nu alege decât ceea ce îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
ultimul ambasador american, că ele sunt astăzi perfect funcționale după standardul democratic și că sunt apreciate ca parteneri credibili și profesioniști de cei ce au, cu siguranță, toate informațiile necesare unei astfel de judecăți. Atunci, care ar fi baiul? Ridicând impudic un colț al plapumei, Traian Băsescu ne sugerează, cred eu, că foști ofițeri, deși dezactivați între timp, se folosesc de platoșa pe care le-o oferă legea conspirării precum și de rețelele economice subterane și, având acces la informații clasificate, devin
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
37 de ani, o adolescentă rebelă și sensibilă, gata să facă gașcă cu fetele ei, spre eterna stupoare a minților închistate și spre vibrantul lor amuzament iubitor. "Care crezi că va fi ultimul tău gând înainte de a muri?" o întreabă impudic Teleșpan. Iar ea îi răspunde: "Că o să râdă foarte tare domnii de la morgă când or vedea că pe mâna moartei scrie ALIVE." Alive, volumul care cuprinde prozele Petronelei Rotar, de pe blog și inedite, va intra zilele astea în librării, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe pat, pe salteaua neatinsă, privindu-l neîncetat printre firele de păr care Îi cădeau libere, ude de lapovița care Îi luneca pe față, cu fusta ridicată până În talie, deschizând larg picioarele, cu un deliberat amestec de supunere și sfidare impudică, pe când el, Încă impecabil Îmbrăcat, Îngenunchea În fața ei și, tumefiat de frigul nopții, Își apropia gura de Întunecata convergență a pulpelor ei lungi și perfecte, În centrul căreia pulsa, caldă, nespus de dulce, delicios de umedă la atingerea buzelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
potrivea, a Înțeles Faulques. Nu teroarea trebuia s-o reflecte fața bărbatului În pragul morții. Dacă nu-și privea călăul, ci martorul, aparatul devenit pensulele și privirea pictorului, ochiul imaginar care se pregătea să asiste la moartea lui atât de impudic, expresia condamnatului nu putea reflecta groaza, ci indignarea. O surpriză indignată era nuanța exactă. Firește. Era În pijama, tocmai Îl scoseseră din casă, ciufulit, cu urdori la ochi, În fața privirilor pasive, lașe, bucuroase ori complice ale vecinilor. Era exact la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de la San Frediano În Cestello, pronunțase singurele unsprezece vorbe legate pe care Faulques le auzise În noaptea aceea: nu mai sunt femei precum cea care aș vrea să fiu. Apoi se mișcase Încet prin odaie, fără nici un țel aparent, splendidă, impudică. Avea o Înclinație naturală spre nud, spre o asemenea mișcare indolentă, cu eleganța clasei sale fine și a modelului ce fusese pentru scurtă vreme. În noaptea aceea, când Îi privea din pat mișcările de animal delicat și perfect, Faulques se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
glasul „munților” (soliditate, „supremă încordare de granit”), al „lavei” (fluid solidificat), al „banchizelor” (soliditate aparentă, ascunzând de fapt „verzi și stătătoare pustietăți lichide”), al „râului” (lichid „gigant clocotitor”, devenit „ușoară spumă”), iar izbucnirea colosală spre înalt și coborârea spre „calda, impudica Cybelă” nu constituie două opțiuni extreme, aflate la cele două capete ale claviaturii; dimpotrivă, într-un mod doar aparent paradoxal, ele sunt strânse și răsucite, memorabil, într-un singur fir - transformat în filon liric. Poetul se dovedește de o mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
surplusul hormonal al teleaștilor și telespectatorilor noștri se consumă în inevitabilele Surprize, surprize. Peste v'un an, poate... Numai exhibiționistul de geniu Picasso putea suporta aparatul de filmat în timp ce picta. Secolele de vitală claustrare în intimitatea atelierului păreau, în ochii impudicului modern, întruchiparea însăși a desuetudinii. Imediat după terminarea cursei olimpice de 10 000 metri, în care cine altul putea lua aurul decît eternul Selasie (se pare că pe toți etiopienii îi cheamă Selasie, de la împărat pînă la atlet), deci îndată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]