KorAP: Find »[drukola/base=impulsie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...15 >

362 matches

Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497

Prin urmare, trebuie luată în considerare mișcarea de agățare-tracțiune a labei piciorului, ce are efecte pozitive asupra creșterii vitezei de deplasare, mai ales în procesul de învățare și perfecționare a tehnicii alergării și chiar a tuturor fazelor probei. Forța de impulsie are o acțiune periodică, totuși viteza rămâne relativ constantă datorită tendinței de rămânere în inerție a corpului ce tinde să mențină starea de mișcare câștigată la fiecare pas. În momentul desprinderii de sol, a piciorului de impulsie, trunchiul rămâne totuși

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
probei. Forța de impulsie are o acțiune periodică, totuși viteza rămâne relativ constantă datorită tendinței de rămânere în inerție a corpului ce tinde să mențină starea de mișcare câștigată la fiecare pas. În momentul desprinderii de sol, a piciorului de impulsie, trunchiul rămâne totuși în poziție verticală favorizând înaintarea corpului și consumarea energiei în scopul realizării înaintării. Fazei pasului anterior îi corespunde cea de-a doua fază a zborului din alergare. În această fază se pregătește de fapt reluarea contactului cu

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
în sus și în jos” ceea ce „contribuie la producerea forțelor verticale de propulsie. Cu toate că perioadele de sprijini și cele de pendulare au caracter ciclic, mișcarea are caracter continuu, fazele de zbor reprezentând efectul acțiunii forței asupra corpului și al reluării impulsiei, asigurând astfel continuitatea alergării. 2.5. ANALIZA FAZELOR ACICLICE ALE PROBEI Cel puțin două opinii dorim să le prezentăm în acest context. Din punctul de vedere al lui Robin Saunders, 2004 (antrenor B.F.A., în probele de sprint), tehnica de realizare

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
vederea numai acțiunea motoare. Semnalul, pocnetul pistolului, nu trebuie plasat în prim plan fiind un eveniment inerent, se produce oricum. Revenind la acțiunea de plecare, aceasta coincide cu învingerea forței de inerție determinată de puternice ale concomitent cu și este impulsiile picioarelor, acțiunea de avântarea energică înainte-sus a coapsei piciorului din desprindere a palmelor de pe sol, spate și a brațului opus și de extensie rapidă a piciorului din spate. Brațele servesc drept contrabalansare a acțiuni picioarelor, ele trebuie forțate să se

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
energică înainte-sus a coapsei piciorului din desprindere a palmelor de pe sol, spate și a brațului opus și de extensie rapidă a piciorului din spate. Brațele servesc drept contrabalansare a acțiuni picioarelor, ele trebuie forțate să se miște rapid și continuu. Impulsiile puternice ale picioarelor, dezvoltă forțele care acționează pe durata componentei motorii. Ele au putut fi studiate prin intermediul înregistrărilor cu ajutorul unor dispozitive speciale tensiometrice fixate pe „blocurile de start”. Înregistrările (Graficul Nr. 1) realizate au scos în evidență că „cea mai

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
25 s, dar mai puternică decât acțiunea piciorului din față care este mai lungă de 0.38 s”. și mai puțin puternică. Aceste studii aduc în prim plan opinii, verificate științific, ce contravin vechilor idei care susțineau că forța de impulsie a piciorului din față este mai mare decât a piciorului din spate. Eficiența startului nu depinde întotdeauna de un maximum de forțe aplicate ci și de momentul și direcția de aplicare. Privind tipurile de realizare a startului, sunt cunoscute: - „startul

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
maximă. Această etapă de tranziție se caracterizează prin modificări atât în structura pasului de alergare concretizate în ridicarea din ce în ce mai sus și înainte a coapsei piciorului de pendulare în paralel cu ridicarea trunchiului spre verticală, cât și în creșterea forței de impulsie și a ritmului fuleelor. Lansarea de la start începe cu mișcarea de tragere a piciorului din spate, paralel cu solul, continuă cu o pendulare puternică și rapidă înainte, și o așezarea reactivă pe pistă. La primul pas, durata fazei de zbor

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
sol, față de axa de deplasare, care la începutul cursei este mai mare, el micșorându-se până la eliminare după 15-20 m (12-16 pași); - așezarea tălpilor în primii pași se realizează pe pingea, înapoia proiecției centrului de greutate pe sol, pe impulsie directă, fapt ce determină lipsa fazei de amortizare; - odată cu înaintarea și îndreptarea trunchiului, tălpile iau contact cu solul din ce în ce mai înaintea proiecției centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare- tracțiune a solului - viteza de deplasare crește treptat ajungând la valori

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
temporar”. Faza de accelerare se caracterizează prin: mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; creșterea lungimii pașilor (fuleelor); creșterea frecvenței de

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; creșterea lungimii pașilor (fuleelor); creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
extensie a gambei pe coapsă însoțită de o coborâre rapidă și agățare a solului; un contact cu solul, puțin înaintea proiecției centrului de greutate, pe axa de deplasare; un contact cu solul pe pingea într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, în care călcâiul coboară spre sol fără să-l atingă, dar în care se realizează pretensiunea triplei extensii; mișcare de tracțiune rapidă și amplă a brațelor, cu un unghi de aproximativ 90° în pendularea anterioară și de 140° în pendularea

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
coboară spre sol fără să-l atingă, dar în care se realizează pretensiunea triplei extensii; mișcare de tracțiune rapidă și amplă a brațelor, cu un unghi de aproximativ 90° în pendularea anterioară și de 140° în pendularea posterioară; forță de impulsie mare și rapidă; dorința de a menține viteza obținută un timp cât mai lung. În realizarea acestei faze, o importanță crescută o are „acțiunea mușchilor extensori ai labei piciorului”, atenția fiind îndreptată spre „obținerea unei contracții maxime la acest nivel

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
contracții maxime la acest nivel (al gleznei)”, așa cum specifica și Alexandrescu, Tatus, Ardelean (1983). Laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea, în ușoară flexie dorsală. Acțiunea „de cedare” în momentul luării contactului și de transformare într-o reacție de impulsie se realizează la nivelul zonei metatarsiene, a cărei ultimă împingere influențează, în mare măsură viteza de înaintare. Analiza tehnicii de alergare în faza de menținere a vitezei maxime, scoate în evidență câteva diferențe de abordare. În abordarea tradițională accentul se

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
zonei metatarsiene, a cărei ultimă împingere influențează, în mare măsură viteza de înaintare. Analiza tehnicii de alergare în faza de menținere a vitezei maxime, scoate în evidență câteva diferențe de abordare. În abordarea tradițională accentul se punea pe faza de impulsie când proiecția CMC, cădea, în faza de contact, mult înaintea sprijinului, corpul fiind „împins înainte printr-o extensie a șoldului, genunchiului și articulației” gleznei. În acest caz viteza de deplasare este limitată de forța mușchilor extensori, în principal de forța

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
aceste două elemente sunt șn relație inversă, când una crește cealaltă scade de aceea obiectivul antrenamentului este optimizarea fiecărei dintre aceste componente fără să se producă efecte negative. Lungimea pasului se măsoară fie prin măsurarea spațiului de la vârful piciorului de impulsie până la vârful piciorului de aterizare și reprezintă lungimea reală a pasului, fie prin măsurarea traiectoriei, în aer, a CGG, identificat la nivelul șoldului din momentul în care un picior părăsește solul până la reîntoarcerea acestuia pe sol și reprezintă lungimea efectivă

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
C., (1999) susține că unei anumite viteze îi corespunde o anumită combinație între frecvența și lungimea pașilor care permite optimizarea randamentului ciclului întindere-impulsie. Lungimea fuleului este determinată în principal de cantitatea de forță exprimată la nivelul trenului inferior în momentul impulsiei și al pendulării. Lungimea pasului poate fi îmbunătățită prin: creșterea forței de impulsie realizată la nivelul pistei, ca rezultat al creșterii forței generale și specifice; îmbunătățirea tehnicii de execuție ca rezultat al realizării unei bune coordonări intra și intermusculare având

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
frecvența și lungimea pașilor care permite optimizarea randamentului ciclului întindere-impulsie. Lungimea fuleului este determinată în principal de cantitatea de forță exprimată la nivelul trenului inferior în momentul impulsiei și al pendulării. Lungimea pasului poate fi îmbunătățită prin: creșterea forței de impulsie realizată la nivelul pistei, ca rezultat al creșterii forței generale și specifice; îmbunătățirea tehnicii de execuție ca rezultat al realizării unei bune coordonări intra și intermusculare având la bază creșterea amplitudini și relaxării mișcărilor; reducerea frânării la aterizare și a

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
măsură de capacitatea sistemului nervos central de a transmite rapid succesiuni de impulsuri nervoase pentru ca indicii de forță să se manifeste rapid. Frecvența pașilor se îmbunătățește dacă se reduce timpul necesar de aplicare a forței de start și forței de impulsiei și dacă se reduce timpul fazei de zbor din timpul alergării. Creșterea frecvenței pasului de alergare este rezultatul îmbunătățirii forței maxime, a forței explozive, a mobilității, a flexibilității, dar și a îmbunătățirii funcțiilor și eficienței sistemului nervos. În faza de

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
o excitație a capacității neuro-musculare care modifică rigiditatea mușchiului și tendonului și care disting sprinterii de nivel înalt), contribuie la dezvoltarea forței explozive; alergările sărite îmbunătății 88 sunt lungimea folosite atât pentru fuleului cât și a pentru creșterea forței de impulsie și scurtarea fazei de contact. Pașii în alergarea sărită sunt mai lungi decât în alergarea normală cu 25 %. Săriturile se execută punând accent pe impulsul de înaintare, pe depărtarea rapidă a coapselor, atinsă prin extensia puternică a piciorului din spate

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
a coapselor, atinsă prin extensia puternică a piciorului din spate și pe ridicarea flexată și rapidă a piciorului de avântare către linia orizontalei, trunchiul fiind puțin înclinat înainte, dar în linie cu piciorul din spate, contribuie la dezvoltarea forței de impulsie și la creșterea rapidității mișcării; exercițiile rapide executate cu încărcături (contragreutăți, centuri, corzi elastice) produc efecte de îmbunătățire a rezistenței reflexului reactiv, a tensiunii excentrice și concentrice; alergarea la deal pe o pantă mai înclinată poate fi folosită pentru creșterea

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
creșterea rapidității mișcării; exercițiile rapide executate cu încărcături (contragreutăți, centuri, corzi elastice) produc efecte de îmbunătățire a rezistenței reflexului reactiv, a tensiunii excentrice și concentrice; alergarea la deal pe o pantă mai înclinată poate fi folosită pentru creșterea forței de impulsie, în timp ce alergarea la vale pe o pantă puțin înclinată contribuie la realizare creșterii vitezei maxime: - alergări repetate pe 30 m cu efort maxim cu o pauză de 2-3' după fiecare repetare, în 3-4 serii duc la creșterea capacității

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858

subzistența individului sau perpetuarea lui, capătă caracter afectiv și emotiv, iar după cum sunt favorabile sau nefavorabile individului ele vor deveni plăcute (atracție, dorință, trebuință), sau neplăcute (repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului

Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
recunoaște 3 etape: 1. alegerea nerațională - în care se realizează apropierea de tipul ideal al speciei, dar de sex opus, cu scopul ignorat însă de conservare a acestui tip, 2. selecția sexuală și 3. dorința de unire (iubire sexuală), acea impulsie irezistibilă de a îndeplini actul reproducerii cu scopul ignorat privind reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât

Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face pe om să reziste până la un punct instinctelor prin ceea ce Paulescu denumea voință inhibitoare ca rezultat al educației, totuși impulsia instinctivă, oricât de puternică ar fi, dispare în fața unui risc serios, mai ales atunci când existența individului este amenințată. Voința inhibitoare ca act voluntar, urmare a raționamentului, nu acționează niciodată asupra reflexelor inconștiente, ci numai asupra celor conștiente, mai ales asupra

Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474

de sine, pe care el o reclamă, ci și menținerea iluziei de a fi iubit de ceilalți și de a fi capabil, la rându-i, să iubească. Acest tip social agresiv al cărui procedeu de protecție Își are sursa În impulsia pentru dobândirea afecțiunii numai cu greu poate deveni conștient de incapacitatea sa de a iubi, fie că este vorba de indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune Îi poate oferi lui o securitate superficială, ba chiar un

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]