1,042 matches
-
romantic, revoltat, revoluționar, ar fi încercat, altădată, să răstoarne alcătuirea nedreaptă a vieții. Pentru postmodernist însă, toate datele ei sunt pasibile de ridicare la rangul de izvor al artei, iar o dovadă a acestei viziuni este prezența lucrurilor mărunte, parte inalienabilă și ele a firii, în care poetul promite, prin simpla lor aducere în poezie, sensuri adânci, pe care le ascund, între altele, somnul frunzei iarna, lumina în dușmănie lăsată de lună asupra pământului, o arteziană care împrăștie răcoare / la ora
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se înfiripă transfigurată: oricum aș spune / tot oglinda îmi redă / amintirea..., iar nostalgia este sentimentul dominant din poeziile care compun volumul, determinată, între altele, de prefigurarea unei iminente, inevitabile margini, care nu e deloc ipotetică și, de asemenea, de antinomia inalienabilă, copleșitoare prin adevărul pe care-l conține, a sorții omului: o momâie de viață / lângă o turmă de patimi, prin care se justifică jertfa clipei. Semne abstracte sau fără consistență punctează amărăciunea calmă, constatativă a eului liric: fructă cu gură
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din cerul blând bolnave / ning lin peste funinginea din oase/pupile mari. Printre ruine joase / își plânge piatra fluturi și agave. Fără a fi - așa cum reiese din volum - un religios, în poemele lui Horia Zilieru, fiorul sacru este latură aproape inalienabilă, manifestată explicit sau nu, dovadă fiind atât termenii care desemnează acest câmp semantic, larg răspândiți, cât și imaginile artistice care sugerează complicitatea transcendentului în armonizarea zvâcnirilor vieții în toate formele ei. În această privință, Smerenie și mântuire, Umbra paradisului, Rugă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
drumuri. Mai târziu, meseriile variate pe care le cercase le alesese tot drumețe. Dar mai de preferința stase totdeauna în vacanță de orice ocupație: hai-hui și rentier, deoarece nu se lăsa niciodată fără 5 lei în buzunarul pantalonilor, ca fond inalienabil Pnten Hstfe! cheltui tot prisosu! Viața asta his?ie- nică 141 îi punea în obraz acea culoare roză pe sub pârleala pieliței, totuși neînăsprite. Toate întîlnirile de afaceri sau de amor, Lică și le avea în plin aer, ca și cele
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
noastră, Bulache. Își goli paharul plescăind din limbă, Își turnă din nou. — Au tot interesul să fie grijulii, poponarii ăștia..., observă el. Le-a lăsat moștenire tot ce avea, iar ei știu foarte bine că la moștenire copiii au drepturi inalienabile. Dacă vrem să contestăm testamentul, câștigăm la sigur. Michel tăcu, nu avea chef să discute despre asta. Urmă un moment de tăcere destul de apăsător. Nici În camera de alături nu vorbea nimeni; se auzea respirația hârâită și slabă a muribundei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cînd mai Împrumutăm diverse haine de la Jemima. Fără să-i cerem permisiunea. Dar, În apărarea noastră, trebuie să spun că are foarte multe, și nu prea apucă să se prindă. Plus că, așa cum spune și Lissy, e un drept uman inalienabil ca persoanele care locuiesc sub același acoperiș să poată Împrumuta haine una de la cealaltă. Zice că e un lucru stipulat foarte clar În constituția britanică, varianta care circulă oral. — Și oricum, adaugă Lissy, Îmi e datoare pentru faptul că i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
necesar este următoarea: cum se poate fonda o etică planetară care să fie recunoscută de omul planetar? Ioan Paul al II-lea afirmă că discernământul etic, în contextul globalizării, trebuie să se bazeze pe două principii de nedespărțit: - primul, valoarea inalienabilă a persoanei umane, izvor al tuturor drepturilor umane și al ordinii sociale. Ființa umană trebuie să fie întotdeauna un scop final și niciodată un mijloc, un subiect și nu un obiect, nici un produs al pieței; - al doilea, valoarea culturilor umane
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
din Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herței. În acest cadru salutăm împlinirea în aceste zile a unui an de la proclamarea suveranității statale de către Parlamentul Republicii Moldova și ne exprimăm sprijinul față de eforturile deosebite care se fac pentru afirmarea reală a drepturilor inalienabile ale tuturor statelor care au suferit consecințe nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov. Chișinău, 28 iunie 1991 Notă: Textul Declarației a fost adoptat de participanții la reuniunea de la Chișinău, prin aplauze. ANEXA 2 DECLARAȚIA de independență a Republicii Moldova PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
administrativă a teritoriului" sau de "reîmpărțire" a acestuia, întâlnită în unele lucrări de specialitate, îl considerăm inadecvat. Unitățile administrativ-teritoriale create de stat nu se "împart" și nu se "reîmpart"; ele rămân părți componente, intrinseci ale teritoriului național, unitar, indivizibil și inalienabil, astfel cum îl caracterizează dispozițiile Legii fundamentale a statului. Ca atare, această noțiune este de neacceptat, atât în formă, cât și în conținut, utilizarea ei fiind lipsită de rigoare științifică și, desigur, și de cea normativă. 2. Unitățile administrativ-teritoriale în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Schlatter, Private Property: The History of an Idea, pp. 118-120; Les Six Libres de la Republique, 1576. Trimitere la traducerea în engleză a lui Knolld Richard, după textul latin, Londra, 1606. footnote>. Credința că rolul principal al guvernului este protejarea dreptului inalienabil al fiecărei persoane la proprietate era o idee radicală care a devenit stindardul luptei de înlocuire a monarhiei cu forme democratice de guvernare<footnote Robert Reich, Munca națiunilor, București, Editura Paideia, 1996, p. 152. footnote>. După așezarea fundamentului intelectual pentru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
cercului hermeneutic. Subiectul cunoscător face întotdeauna câțiva pași înainte și înapoi, învăluind obiectul cunoașterii printr-un act de atenție și o mișcare de retragere, menite să moduleze percepția dinamică a totalității. Întregul și partea se dovedesc a fi două concepte inalienabile. Constituită între acești doi timpi complementari, ai analizei și integrării, regimul euristic al cunoașterii este cel mai bine caracterizat de efortul deprinderii unei îndemânări practice (skill)3. Pentru studiul pianului, de pildă, nimic nu este mai evident decât faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
n-ar fi făcut decât să mascheze violența judiciară exercitată în spatele noțiunii de „drept natural” asupra marginalilor (i.e. „umanitatea adevărată”, reverberată pesemne de aura mizeriei). Aluzia atinge tradiția anglo-saxonă, pentru care proprietatea reprezintă - alături de viață și libertate - un drept constituțional inalienabil 1. Pentru Benjamin, antiliberalismul etatist se justifică prin faptul că doar statul, odată colonizat ideologic, are capacitatea de a elimina contradicțiile inerente dintr-o societate marcată de omniprezența „inegalității”. Deloc surprinzător, într-o scrisoare către G. Scholem din luna aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
astfel de arme. Tratatul de nonproliferare permite doar celor cinci state care au testat o armă nucleară înainte de 1 ianuarie 1967 să fie considerate puteri nucleare. Tuturor celorlalte le este interzis să producă arme nucleare, dar le este acordat „dreptul inalienabil” de a avea tehnologie nucleară benignă. în practică, cele trei state îIndia, Pakistan și Israel) care nu au semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară au ajuns să dețină un statut nuclear acceptat. India și Pakistanul au fost ostracizate o vreme, după
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
e folosită. Unitatea unei societăți organice constituie blestemul unui alt tip de unitate, aceea a omenirii. De vreme de gândirea tradițională nu utilizează concepte abstracte, fiecare relație este concretă și specifică. Asemănarea fundamentală a unui individ cu altul și drepturile inalienabile ale omului aparțin altei ere. Simplul fapt de a fi om atrage alte drepturi: din punct de vedere legal, un sclav nu este diferit de alte bunuri. De exemplu, în societatea feudală, pământul este mai important decât proprietarul; acesta din
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
potențial energetic valorificabil și acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate. În completarea textului constituțional care face trimitere la lege, mai trebuie să avem în vedere și unele dispoziții ale Codului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
face, după caz, prin hotărâre a guvernului, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, dacă prin Constituție sau prin lege nu se dispune altfel. 2. Regim juridic special Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și impres criptibile, după cum urmează: a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii; b) nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
subsolului, spațiului aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. Sursa: ***(2003), Constituția României, Editura Monitorul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și să nu facă avorturi. Contracepția era dramatic redusă ca posibilitate legală, avortulxe "„avort", la fel. La ora actuală, femeile au în țara noastră libertatea de a dispune de facultățile reproductive, dar aceasta nu este o garanție că dreptul rămâne inalienabil 49. În parlamentxe "„parlament"ele celor mai multe țări democratice, majoritatea adesea absolută este alcătuită din bărbați care pot decide oricând asupra facultăților reproductive femeiești. O politică de tip conservator leagă aceste facultăți femeiești de ideea că ele determină „rostul femeilor pe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
alternativele irelevante, regula Borda este o FBSA acceptabilă. La fel, atâta vreme cât nu impunem condiția Pareto, regula unanimității este o FBSA acceptabilă. Dacă renunțăm la condiția de nondictatură, regula dictatorială este acceptabilă, iar dacă renunțăm la criteriul paretian, putem formula drepturi inalienabile ca FBSA. Aceste exemple trebuie să indice faptul că fiecare dintre condițiile „rezonabile” propuse de Arrow pentru funcțiile sale de bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceea, pentru a fi acceptabilă, o FBSA ar trebui să nu refuze transformarea în preferință socială a unei preferințe unanime. Această cerință, aparent îndreptățită, elimină cel puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul tip este cel al drepturilor inalienabile<footnote În această privință, profesorul Miroiu a propus o a doua interpretare. Aceasta constă în faptul că problema nu ar fi una de agregare a preferințelor, ci de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a doua interpretare. Aceasta constă în faptul că problema nu ar fi una de agregare a preferințelor, ci de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi ucis este protejat nu prin faptul că preferința unanimă nu se transformă în preferință socială, ci prin acela că preferințele noastre (ale tuturor) ca eu să fiu ucis nu se află în domeniul funcției. Așadar, ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială, ci prin acela că preferințele noastre (ale tuturor) ca eu să fiu ucis nu se află în domeniul funcției. Așadar, ca regulă de agregare a preferințelor, drepturile alienabile ar avea domeniul restricționat. Interpretarea este interesantă, însă, în varianta drepturilor inalienabile care mă interesează în această lucrare (cea libertariană), nu se pot găsi argumente pentru restricționarea domeniului - preferințele trebuie înregistrate așa cum sunt ele. footnote>. Dacă toți preferăm (inclusiv eu) ca eu să fiu ucis, iar organele să îmi fie împărțite altor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. Dacă toți preferăm (inclusiv eu) ca eu să fiu ucis, iar organele să îmi fie împărțite altor persoane care fără un transplant ar muri, atunci, potrivit condiției Pareto slabe, preferința socială ar trebui să fie aceasta. Potrivit dreptului meu inalienabil de a nu fi ucis, această preferință unanimă nu poate fi însă transformată în preferință socială<footnote Voi discuta pe larg această problemă în partea a patra. Pe scurt, ea vizează faptul că drepturile inalienabile pot fi privite ca alegeri
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie aceasta. Potrivit dreptului meu inalienabil de a nu fi ucis, această preferință unanimă nu poate fi însă transformată în preferință socială<footnote Voi discuta pe larg această problemă în partea a patra. Pe scurt, ea vizează faptul că drepturile inalienabile pot fi privite ca alegeri sociale impuse, acestea scoțându-le nu numai din domeniul condiției Pareto (care are dimensiunea de nonimpunere), ci și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are dimensiunea de nonimpunere), ci și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav, condiția Pareto slabă va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea creștin democrată, pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință socială<footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]