1,906 matches
-
descoperită o nouă figurină feminină din fildeș, în situl de la Hohle Fels (Germania). Ea se apropie mult de statuetele, mai recente, gravettiene, prin exagerarea și detalierea elementelor sexuale. Însă, fapt cu totul excepțional, pe suprafața sa apar o serie de incizii orizontale care, prin dispunere, sugerează un tip de veșmânt și, în plus, la extremitatea distală este prevăzută cu un inel, ale cărui urme de lustru demonstrează că a fost purtată ca pandantiv (N. J. Conard, 2009). Reprezentarea feminină nu este
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Pe de altă parte, se pare că a servit ca prototip și forma sa clasică a fost imitată și de alte torsuri feminine. Sânii și fesele sunt voluminoase, chiar dacă nu prezintă obezitatea statuetei de la Willendorf. Bazinul este delimitat printr-o incizie adâncă, iar pe spate se observă două cute de grăsime, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Figura, simplificată, poartă două striuri longitudinale, reprezentând nasul, și incizii oblice, ținând loc de ochi. Pe vârful capului se observă patru
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
nu prezintă obezitatea statuetei de la Willendorf. Bazinul este delimitat printr-o incizie adâncă, iar pe spate se observă două cute de grăsime, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Figura, simplificată, poartă două striuri longitudinale, reprezentând nasul, și incizii oblice, ținând loc de ochi. Pe vârful capului se observă patru perforații mici, destinate, probabil, fixării unor podoabe. Aceleași detalii se regăsesc pe un cap spart, descoperit izolat (J. Jelinek, 1988). Mici figurine feminine (fig. 6), de-a dreptul miniaturale
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
a dreptul miniaturale, fasonate, în serie, după un model stilistic schematic. Materia primă este cu totul alta: fildeșul. O primă reprezentare are partea superioară a corpului redusă la un baston cu baza bifurcată, reprezentând picioarele. Sexul este marcat printr-o incizie. Un obiect asemănător provine de la Predmosti. O a doua figurină constă într-o baghetă decorată cu incizii paralele, posedând o pereche de sâni. Aceste piese sunt însoțite de cincisprezece obiecte sculptate în fildeș, utilizate ca mici elemente de colier, cu
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fildeșul. O primă reprezentare are partea superioară a corpului redusă la un baston cu baza bifurcată, reprezentând picioarele. Sexul este marcat printr-o incizie. Un obiect asemănător provine de la Predmosti. O a doua figurină constă într-o baghetă decorată cu incizii paralele, posedând o pereche de sâni. Aceste piese sunt însoțite de cincisprezece obiecte sculptate în fildeș, utilizate ca mici elemente de colier, cu un decor gravat în același stil, ca și figura precedentă. Ele au forma a doi sâni, completați
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Jelinek, 1988). Un loc aparte în reprezentările de la Dolni Vestonice îl ocupă celebrul cap feminin „Leonardo da Vinci” (fig. 7) care, alături de Brassempouy, este unic în arta paleolitică. Coafura nu este detaliată, dar este separată clar de figură printr-o incizie profundă. Fața are o formă triunghiulară, caracterizată printr-o frunte înaltă și bombată, ochii sunt deosebit de realiști, nasul este puternic și bine marcat, bărbia ascușită și clar degajată, urechile lipsesc, probabil acoperite de coafură (H. Delporte, 1979). Același sit a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sunt reprezentate de ovale, construite din linii concentrice. Abdomenul este figurat printr-un cerc incomplet, diametrul său fiind redus. Maniera de tratare a capului este interesantă: are o formă triunghiulară, hașurat în interior cu benzi convexe și drepte, divizate prin incizii transversale (Z. Abramova, 1991). În Austria, la Willendorf, a fost descoperită, în 1908, una din cele mai cunoscute reprezentări feminine gravettiene (fig. 8c). Este vorba de o sculptură de o formă perfect echilibrată, fără îndoială opera unui sculptor experimentat: capul
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
confecționată din același material ca și cea de la Willendorf, putând fi descrisă, sumar, ca o masă globulară, continuându-se, într-o parte, printr-un con trunchiat și în cealaltă, printr-un triunghi aplatizat. Partea globulară, separată în două printr-o incizie, poate reprezenta regiunea fesieră (M. Mussi, 1997). Din același sit se pare că provine și un os gravat, care a fost publicat de L. Zotz (1995). Unica ilustrație prezintă o figură feminină privită din față, însoțită de o antropomorfă din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de mici dimensiuni. Cea mai mare parte a statuetelor posedă brațe, uneori doar schițate, dar neatrofiate. Membrele inferioare sunt simplificate (dar au proporții corecte), uneori fiind reduse la un fus, în care separarea picioarelor nu este indicată decât printr-o incizie profundă. Multe din figurinele de la Malta și Buret sunt îmbrăcate: tot corpul, chiar și capul, sunt acoperite cu un decor format din mici cupule, în formă de semilună. Șapte din optsprezece statuete umane - câte a livrat Malta - prezintă o perforație
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la simple semne claviforme. O parte din ele sunt marcate cu incizii, pe care G. Bosinski (1989) le interpretează ca figurând un veșmânt sau o pictură corporală. Aceste siluete sunt, în general, plasate față în față sau una în spatele alteia, în scene de dans. Patru femei sunt aliniate pe o plachetă de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
un șir de puncte ce urcă până la nivelul unde brațele se despart de trunchi. Aceleași puncte, dispuse în unghi, dar în asociere cu linii verticale (în centru) sau oblice (pe partea stângă) par să indice zona genitală (vulva, redată prin incizia verticală, ce simbolizează spațiul sacralizat al sexualității) (V. Chirica, 2004 a, p. 113); picioarele sunt figurate prin trei linii incizate, două oblice, de la nivelul abdomenului în jos, și a treia, care delimitează conturul exterior al picioarelor. A doua piesă este
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Voiajând prin țări europene (Franța, Marea Britanie, Italia, Grecia), afro-asiatice (Egipt, Irak), ajuns și dincolo de Oceanul Atlantic (Cuba), P. surprinde aspecte pe cât de variate, pe atât de caracteristice ale naturii, climatelor sociale și formelor de civilizație descoperite, nu fără a opera succinte incizii istorice și a semnala (ca în descrierea luminozității stranii din Grota Azzurra) fapte explicabile doar prin „fenomene miraculoase”, petrecute pe când „planeta noastră era un unic soare”. Vocația poetică învederată intermitent în notele de drum se manifestă în mai multe culegeri
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
scrie trilogia Legea conservării scaunului, anunțată încă în 1987 (într-un interviu din „Tribuna”). Sociologul, mizând pe „argumentele” prozatorului, avansează, în cheie postmodernă, o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex Trifa, un profesor de istorie trăitor în satul Strâmtura, ins dilematic, ezitant, posibil scriitor, decis să reconstituie epic odiseea tatălui, mort pe frontul de Răsărit. SCRIERI
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
prezent din 1941, îl plasa în secțiunea Momentul 1932, menționându-l, după Mircea Damian și Stoian Gh. Tudor, la „umorul proletar”: „evocă umoristic, pe urmele lui Bacalbașa, mizeriile vieții de cazarmă și stenografiază nu fără pitoresc limbajul mahalalelor”. Prozatorul practică incizii scurte, dar cu alonjă nuvelistică, în biografia oamenilor obișnuiți, valorificând resursele cotidianului, deopotrivă dramatice, mizere și stereotipe, ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat ajuns muritor de foame din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
suficient, cateterul va trebui ândepărtat. Herniile și eventrațiile sunt provocate sau agravate de presiunea intraabdominală crescută, în special la pacienții cu defecte congenitale sau dobândite ale peretelui abdominal. Cel mai frecvent se întâlnesc herniile ombilicale, inghinale, la nivelul liniei de incizie sau al orificiului de ieșire a cateterului. Factorii favorizanți sunt: tehnica incorectă de implantare a cateterului, diastazisul mușchilor drepți abdominali, hipotonia musculaturii abdominale. Herniile sunt adeseori asimptomatice, iar multe sunt depistate doar cu ocazia unei complicații. încarcerarea unei hernii se
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
relevă o construcție mai atent studiată, cu numeroase simetrii secvențiale și cu dispunerea geometrică a frazelor într-o mișcare circulară. Ca și în Aduceți verbele, versurile de aici pun în relief un principal atu poetic: „introspecția lucidă, aproape clinică, adevărată incizie pe epiderma sentimentului” (Nicolae Manolescu). Programatic, o atare pretenție se susține prin discreditarea „lumii de Dincolo” spre beneficiul realității fruste („Spun astăzi despre suferință: realitatea copleșește imaginația/ cum saloanele unui spital de rând/ umilesc Infernul” - Loc psihic I), precum și prin
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
un sol bine pregătit și bogat, pe rânduri duble, cu un spațiu de 50-60 de centimetri între plante. Utilizați în acest scop o folie specială din plastic negru, pe care aveți grijă să o montați înainte de plantare. Faceți câte o incizie din 30 în 30 de centimetri, în locurile în care intenționați să puneți fiecare plantă. Pentru plantarea căpșunilor, trebuie neapărat să țineți cont de adâncimea la care intenționați să sădiți: acest aspect este primordial, deoarece, dacă rădăcinile nu sunt complet
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
moartea între patru ochi (1977) -, fie în reportaje de pe șantiere hidroenergetice (Someșul cald, 1974), dar mai ales în volume de proză scurtă, în care se cultivă satira acidă, caragialiană, grefată pe un model de sobrietate analitică specific tradiției ardelenești. Astfel, incizii necruțătoare apar în Singurătatea unei femei frumoase (1980), dar mai cu seamă în Aprobare pentru un tango (1982), comentat pe larg în emisiunile postului de radio Europa Liberă de Monica Lovinescu, ceea ce trezește în țară o reacție violentă împotriva autorului
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
și în Viață de câine sunt urmărite trei ipostaze ale ratării. Am ucis pe Dumnezeu e o încercare de a clarifica raporturile dintre individ și dumnezeire. Nici Viermii pământului nu este doar romanul unui conflict de muncă, ci și o incizie în intimitatea unei colectivități aflate într-o situație dramatică, tentativă refăcută și în Pescarii. Romanul Diplomatul, tăbăcarul și actrița, scrierea care i-a adus lui A. o relativă consacrare, urmărește destinele a trei personaje: „consulul” Barbu Sălceanu, fiica lui, Agata
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
fie riscând să-și vadă versurile „împușcate”. Poeta nutrește, fără ieftin romantism, sentimentul însingurării și claustrării, ale cărui metafore sunt „efectul de seră” și insula: „A fi. Sentimentul de insulă./ Eu - mie - insulă.” Însă din exilul ei continuă să facă incizii - sincopate, stridente, neiertătoare - în carnea realului, și în propria-i biografie, și să constate și asume imposibilitatea evadării; sau să lanseze întrebări cu răspunsul inclus: „Unde ne-om fi ducând?” În acest coerent orizont al terorii și infraumanului, apare un
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
ca memoriile lui Casanova, de biografie a oamenilor iluștri (Napoleon, Tolstoi, Dostoievski), de „umplutură”, caricaturile și reproducerile de „nuduri” care, în anumite perioade, ocupă un spațiu considerabil. În acest „grund”, specific multor publicații din epocă, A. l. și a. face incizii adânci în scopul formativ, chiar pedagogic. Cititorul avizat trecea repede peste rubricile mondene și „amuzante”, oprindu-se la fragmentul de roman semnat de Sadoveanu, la „tableta” lui Arghezi, la eseul lui Zarifopol sau la cronica literară pe care începea s-
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
ce se adâncea dincolo de fereastră. Rețeaua plasei pentru țânțari se detașa vizibil pe fundalul negru și cald. Și se vedea din ce în ce mai bine, în mijlocul acelui dreptunghi prăfuit, o ruptură în zigzag: unda de șoc a unuia dintre ultimele obuze făcuse o incizie în acea țesătură care ne separa de oraș și de agonia lui. „Să spunem adevărul...“ N-am îndrăznit să obiectez. Tulburat de rolul de martor sau de judecător pe care mi-l încredințai, am pus unul lângă altul în minte
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ca Întâlnirea ei cu Fard să fi contribuit la decizia drastică pe care a luat-o cam tot pe atunci. Nu mult după dispariția Profetului, bunica mea a suferit o intervenție medicală destul de nouă. Un chirurg i-a făcut două incizii sub buric. Întinzând țesuturile și mușchii pentru a dezvălui circuitul tuburilor falopiene, i l-a legat pe fiecare cu un nod și la ea n-au mai apărut copii. SERENADĂ LA CLARINET Ne-am Întâlnit. Am luat-o pe Julie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lungime, Capitolul Unsprezece Încercase diferite combinații, ca să se amuze. Îi crestase ici și Îi spintecase colo și apoi pusese toți crenvurștii Într-o tigaie și privise ce se Întâmplă. Nu făcuse prea mult În acea primă seară. Dar câteva dintre inciziile fratelui meu duseseră la niște forme ciudate luate de crenvurști. După aceea deveni un fel de joacă pentru el. Se transformă Într-un adept al manipulării formei crenvurștilor prăjiți și, ca să se distreze, Își dezvoltase o Întreagă linie de frankfurteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ime diat. Este singurul pe care se exportă tămâia și e păzit cu străș nicie. Trei mii de familii își revendică din tată-n fiu acest drept și rudele lor sunt printre ele. L-au lăsat o dată să facă o incizie în arborele sacru și să recolteze tămâia, doar că a fost avertizat să nu se mânjească în acea zi prin vreun contact cu fe meile sau cu morții. Deschide ochii și clipește de câteva ori, buimac... Ce caută aici, printre
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]