767 matches
-
să-și arunce ochii asupra lucrului altuia. Dar, pe cât educația unui popor se câștigă și se păstrează cu anevoie, tot atât de lesne se pierde și se compromite o asemenea moștenire când se dau de sus exemple de neorânduială, de nedreptate, de incoerență. A fost destul ca, în curs de câteva luni, un demagog cosmopolit să stea ministru, pentru ca conștiința de drept a poporului să înceapă a se întuneca, pentru ca să se nască în el dorinți nelegitime, cari înainte nici prin vis nu i-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atenta la stocurile de memorie ale grupului nostru. Cînd putem să ștergem totul și s-o luăm de la capăt, cînd difuzarea este imediată și are costuri reduse, cînd o informație o vînează pe alta (atunci cînd opera supraviețuiește și acuză), "incoerență" și "ușurință" nu mai fac rău credibilității nimănui. Aceste noi virtuți sînt și performanțe care se adaptează schimbărilor de mediu. Pentru toleranță există medii. Fiecare mediasferă suscită o nouă economie a monumentalului și efemerului, fugacitatea variabilă a semnelor pune în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sau religioasă își are reversul intelectual. Într-o oră, auzim, în medie, nouă mii de cuvinte, timp în care am putea citi treizeci de mii, ba chiar o sută de mii la o lectură rapidă. Tolerăm din ce în ce mai bine superficialul, dezlînarea, incoerența, care sînt ușor "trecute cu vederea" la oral, dar nu și pe hîrtie. Auzul nu poate schimba sensul unui lanț de enunțuri orale ceea ce ne ajută, întîi și-ntîi, la atenuarea redundanței, dar și a contradicției logice sau a caracterului nevertebrat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din cauza vârstei, care accentua absența sistemelor tehnice performante, cât și a problemelor de natură economică acumulate într-un ritm amețitor. Posibilitatea a reprezentat o „fereastră” într-un spațiu politico-legal în care Electroprecizia a resimțit toate caracteristicile negative de instabilitate, nepredictibilitate, incoerență și inconsistență ale mediului. Statul nu numai că nu a ajutat tranziția prin politici adecvate, ci a jucat un rol confuz, susținând oficial procesul de conversie economică, în timp ce în practică întârzia dezvoltarea cadrului concurențial necesar. De altfel, capitolul „concurență” a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ar corespunde dezunificării într-un stat ar fi mai degrabă un conflict între două sau mai multe genuri de oameni, decât un conflict intern în sânul unuia și aceluiași individ”. Nu este foarte clar dacă autoarea are în vedere o incoerență a lui Platon sau o critică dintr-un punct de vedere personal. Dacă este vorba despre cea de-a doua, atunci ea nu ar avea prea mare relevanță asupra discutării poziției lui Platon. Dacă este însă vorba despre cea dintâi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unei anume organizări și interdependențe a elementelor componente ale personalității. Când în comportamentul cuiva apar acte neobișnuite, ele surprind deoarece contravin acestui principiu; încercând să explicăm, să înțelegem acțiunile curajoase ale unei persoane timide, nu facem altceva decât să reducem incoerența inițială utilizând modele propuse de o anume teorie a personalității. Postulatul coerenței este indispensabil studiului structurilor de personalitate și al dezvoltării lor; personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem funcțional format din elemente interdependente. De aici
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eugeniștilor români ?" Eugenie și modernizare este o carte revelatoare pentru situația ambiguă a demersului științific Într-o lume mai degrabă premodernă, destul de nepregătită etic și democratic pentru transferarea unor rezultate ale științei În politică. Dar este și o carte despre incoerențele etice și politice, mai mici sau mai mari, ale unor intelectuali de Înalt calibru. Demersurile eugeniste, teoretice și uneori politice au implicat major „lumea bună”, oameni cu o extraordinară reputație științifică: cei mai de seamă doctori ai României interbelice: Iuliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniștii erau reticenți sau incapabili să recunoască felul În care eforturile lor de a găsi soluții raționale, moderate pentru ceea ce ei considerau că sunt problemele individualismului extrem contribuiau, de fapt, la legitimarea intoleranței, xenofobiei și a rasismului violent. În ciuda acestor incoerențe, eugeniștii au câștigat susținători entuziaști printre membrii claselor de mijloc. Au existat foarte puține voci care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de inconsistență cu scopurile pe care și le defineau. Reacția pozitivă pe care au primit-o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
clar granițele corpului „sănătos” al națiunii de elementele sale „disgenice”. Astfel de granițe erau greu de stabilit, pentru că eugeniștii erau ei Înșiși nesiguri de infailibilitatea propriilor definiții ale normalității versus disgenie, și cu atât mai greu de menținut. În sfârșit, incoerența acestei dimensiuni a imaginației eugeniste despre societate rezulta din Încercarea eugeniștilor de a schimba radical relațiile sociale, propunându-și, În același timp, să conserve anumite tradiții. Cel mai bun exemplu În acest sens este reconceptualizarea eugenistă a rolurilor sociale ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
traduc „printr-o luptă de influență cu privire la luarea deciziei și prin presiuni de tot felul exercitate asupra elementelor unificatoare”. Nu este mai puțin adevărat că un sistem „în întregime pluralist nu poate fi decât în stare de descompunere și de incoerență, agregatul de lobbyuri și de grupuri de interese având un conținut diferit de la un sector instituțional la altul (Touraine, 1973, pp. 214-216). În capitolele următoare, vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
România, cu noutatea studiilor din acest domeniu. Condițiile de formare a acestei educații sunt bine cunoscute: absența bibliografiei de specialitate în limba română, de multe ori chiar a celei în limbi străine; lipsa profesorilor cu specializare de profil și chiar incoerențele unor linii de studii abia înființate. Trecând de la experiența învățării la cea a predării, necesitatea unui manual de Relații internaționale în limba română, scris de autori români, a apărut din ce în ce mai evidentă. După o lungă pregătire și în urma consultării cu editorul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și, în timp, chiar la monopolul profesiei de către nespecialiști. De asemenea, autonomizarea/fragmentarea unor activități/specializări din asistență socială, în ocupații distincte sau chiar profesii de sine stătătoare, duce la o percepție greșită a profesiei în conștința comunității. Ea generează incoerență/ineficiență și haos în planul acțiunilor practice individuale și instituționale, duce la frustrări multiple și lipsă de motivație pentru profesie. Fragmentarea nejustificată a profesiei diminuează enorm eficiența rezultatelor și acțiunii specialiștilor pe piața muncii. Astfel, în locul profesiei consacrate pe plan
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
activității motrice de performanță, competiția sportivă, cu toate componentele sale, este gestionată în majoritatea cazurilor, tot de federațiile sportive de specialitate, pe baza unor regulamente și metodologii elaborate de fiecare dintre ele. La cele de mai sus, se adaugă și incoerența sistemului de finanțare, factor deosebit de important în tot ceea ce înseamnă suportul material al unei astfel de activități. Mai precis, federațiile sportive administrează și gestionează derularea calendarelor competiționale, stabilesc taxe de înscriere și participare în competiții, taxe de afiliere a secțiilor
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
lor financiară alocată acestui segment de activitate este nesemnificativă, ea reducându-se doar la acele cheltuieli legate de echipele și loturile reprezentative naționale. Ponderea majoritară cade în sarcina Ministerului Educației la toate capitolele legate de asigurarea resurselor financiare. Altfel spus, incoerența derivă practic, din faptul că unii finanțează și alții administrează acest domeniu de activitate, deosebit de important. Apreciem însă, că disfuncția primordială constă în lipsa unei viziuni de natură educațională, pedagogică, în relație cu aspectele legate de procesul de pregătire motrică și
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
și incomplete. El este cel care trebuie să reunească fragmente răzlețe care însă se completează reciproc. El este cel care trebuie să organizeze momentele contradictorii, căutând să le descopere unitatea de substanță. El este cel care trebuie să elimine eventualele incoerențe (altfel spus, cercetări sau ipoteze abandonate). El este cel care trebuie să înlocuiască repetițiile cu eventualele variante (sau, dacă nu, să considere repetițiile drept anafore pasionale). În fața sa se află o „serie” de scrieri ale căror date, înșiruite, corespund mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
atât mai mult cu cât atmosfera părea familiară și degajată. Nu știu ce l-a inspirat pe Paul al VI-lea să-și pună pe cap coroana aceea de pene și să pozeze pentru fotograf. Dar un lucru este cert: nu există incoerență în gestul său. Dimpotrivă, în cazul acestei fotografii a lui Paul al VI-lea, se poate vorbi despre o atitudine deosebit de coerentă cu ideologia, conștientă sau inconștientă, care conduce acțiunile și gesturile omenești, transformându-le în „destin” sau „istorie”. În
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
te gândești la societăți sau sisteme autoconsistente și funcționale, cum este sistemul democratic. În schimb, un sistem precum cel comunist ți se pare, pe bună dreptate, un model nefuncțional, impus cu forța și menținut doar În mod artificial. Iar această incoerență sistemică o gândești ca pe o structură anarhetipică. Însă eu vorbesc de arhetip vs anarhetip În termeni epistemologici, În termeni de scenarii explicative. Comunismul, societățile totalitare sunt construite pe conturul unui scenariu explicativ și configurativ unic, centrat, monodimensional, pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența ontologică” a lumii acestor texte. O tensiune între poli opuși, între materie și spirit, îmbrățișare și ironizare a cosmosului există în întreaga poezie a lui D. Cea scrisă după 1990 urmează însă cu preponderență calea spre depășirea concretului, către tărâmuri
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
atât forma, cât și ordinea în care acestea au fost expuse; această tehnică, desemnând în fond modalitățile inițiale de brainstorming, prezintă avantajul sporirii gradului de libertate a elevului/studentului în raport cu grupul, dar trimite și spre un important dezavantaj, acela de incoerență a fluxului producerii de idei dacă doi sau mai mulți participanți vor să se exprime simultan; - metoda exprimării pe rând presupune că secretarul de discuție sau liderul le va cere membrilor grupului să emită ideile într-o ordonare circulară a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care aveam de gând să-l rezum În nuvelă să nu fie considerat un document autentic.” Consecințe prime: Eliade a deturnat nuvela la un moment dat, sub o presiune narativă pe care o explică (descoperirea profunzimii cadrului ei), de unde incoerența finalului, dar fără să explice ce presiune Îl implică În scrierea unei atare nuvele complicate. Un ocol - infructuos altfel decât literar - al unei enigme pe care nu o va putea dezvălui niciodată? Aș opta pentru acest răspuns dacă nu aș
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Esoteria, unde își va publica ultimele cărți. În poezie Ț. a adoptat o variantă aparte față de cei numiți de G. Călinescu „suprarealiști bucovineni”: amalgamează figurația tradițională (motive de basm și baladă) cu onirisme bizare, intimismul cu demitizarea, confidența mistificată cu incoerența conceptuală și artificiozitatea construcției frastice. Îndatorat formulelor ermetizante, autorul Lavei intermediare (1970) urmează mai ales principiul marinettist al „cuvintelor în libertate”. Vidate de sens, cuvintele „eliberate” compun imagini „în libertate”, aproape niște monștri imagistici. Poemele sunt tot atâtea monologuri aparent
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
în noiembrie 1968, unde dialoghează cu Leonid Dimov, Daniel Turcea și Laurențiu Ulici. Onirismul estetic, explica el, recurge la vis altfel decât au făcut-o romanticii și suprarealiștii. Pentru scriitorul oniric visul nu înseamnă un simplu rezervor de imagini. Nu incoerența libertară e preluată de la vis, ci anumite legi sau reguli de structurare. Acum se repudiază dicteul automat și se preconizează producerea textului în deplină luciditate. Respingând formula literară suprarealistă, onirismul românesc din anii ’60 își descoperă afinitățile cu suprarealismul pictural
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
al căror cod nu l-ar poseda, precum cel juridic, de exemplu. Dar asemenea paralogisme apar în viață pretutindeni: în discursurile de orice fel, mai cu seamă în cel politic, în presă, în biserică, în literatură. Vidul de gândire și incoerența semantică se pot instala în orice domeniu, în orice stil. Odată cu vorbirea, prozele lui U. parodiază (cum s-a remarcat) și literatura: însemnările de călătorie bunăoară (Plecarea în străinătate), epica aventurilor romanțioase (După furtună), romanul de dragoste (Pâlnia și Stamate
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
instituții specializate care să-i absoarbă. Este de menționat în procesul de dezvoltare a asistenței sociale defazajul dintre sistemul legislativ-instituțional și sistemul de formare a specialiștilor în mediul universitar: sistemul legislativ s-a cristalizat cu mare întârziere, fiind caracterizat de incoerențe și grave goluri; instituțiile de asistență socială s-au reformat ezitant și greoi; asistența socială preventivă și recuperarea celor în dificultate erau, practic, inexistente; în contrast cu evoluția foarte lentă a sistemului de servicii, formarea universitară a unei importante generații noi de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de asistent social; este plin de neclarități, amestecuri de domenii și activități; este lipsit de repere pentru un profil specializat. Acest fapt confirmă că uneori, chiar la nivelul unor factori de decizie în protecția socială, apar multiple confuzii, ambiguități și incoerențe în definirea profesiei de asistent social care conduc, în mod iresponsabil, la fragmentarea sa. Astfel, prin autonomizarea unor activități ce aparțin profesiei de asistent social, dar care primesc denumiri specifice, adesea din cele mai ciudate, se creează o falsă impresie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]