2,622 matches
-
precum și a apei din amenajările piscicole, fără acordul administratorului fermei piscicole, întrunește oricum de plano elementele constitutive ale infracțiunii de furt simplu sau calificat, după caz. ... 59. Este adevărat că pot exista situații când legi speciale prevăd norme de incriminare având un conținut similar cu cel regăsit în cazul unor infracțiuni din Codul penal, însă utilitatea unei astfel de reglementări poate fi dată, de exemplu, de existența unui regim sancționator mai sever decât cel prevăzut în cazul normei generale. În
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
impune atașarea unui regim sancționator agravat, în vederea combaterii eficace a fenomenului infracțional specific. Or, în acest caz, cu excepția obiectului material particularizat la specificul obiectului de reglementare, nu există niciun element care să impună crearea unei norme speciale de incriminare, în condițiile în care se menține același regim de sancționare. Se mai arată că, potrivit expunerii de motive care a însoțit Proiectul noului Cod penal, unul dintre obiectivele urmărite de legiuitor prin adoptarea acestuia a fost cel legat de crearea
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
o astfel de abordare bazată pe crearea din nou a unor paralelisme legislative poate pune reale probleme din perspectiva coerenței de reglementare urmărite de legiuitorul noului Cod penal. Nu se impune crearea, în mod artificial, a unei norme speciale de incriminare cu același conținut și aceleași limite de pedeapsă ca cele regăsite în cazul normei generale, ceea ce afectează calitatea normei juridice. ... 60. O a treia problemă identificată este cea legată de o eventuală suprapunere a conținutului constitutiv al infracțiunii de
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
este cea legată de o eventuală suprapunere a conținutului constitutiv al infracțiunii de la art. 73 din legea criticată cu cel al contravenției prevăzute de art. 72 lit. f) din același act. În măsura în care se menține norma de incriminare prevăzută la art. 73, în lipsa definirii noțiunii de „extragere“, aceeași conduită antisocială de însușire, fără drept, a peștelui aparținând altei persoane va întruni atât elementele constitutive ale infracțiunii de furt piscicol, cât și pe cele ale contravenției prevăzute de
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
nr. 460 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 6 octombrie 2020, paragraful 25). ... 104. În exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Astfel, incriminarea este procedeu sau metodă ultimă sau finală pentru a atinge scopul urmărit. Curtea a apreciat că, în
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
În exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Astfel, incriminarea este procedeu sau metodă ultimă sau finală pentru a atinge scopul urmărit. Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
din 1 aprilie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 892A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține, printr-o primă categorie de critici, că legea care face obiectul sesizării este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, contravine principiului legalității incriminării, prevăzut de art. 1 din Codul penal și de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și, în consecință, dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care se referă la calitatea legii, precum și ale
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
care sunt cazurile în care nerespectarea hotărârii judecătorești atrage răspunderea penală a contravenientului care nu achită amenda și nici nu execută sancțiunea muncii în folosul comunității. În atari condiții, sunt puse în discuție nu doar caracterul imprevizibil al normei de incriminare, ci și însăși rațiunea edictării actului normativ criticat. ... 7. Din examinarea prevederilor art. 287 alin. (1) lit. h) din Codul penal, în forma nou-adoptată, Avocatul Poporului observă că obiectul material al infracțiunii este nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin neexecutarea
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
între cele două proceduri, criterii care să justifice diferența de regim juridic. ... 8. În continuare, Avocatul Poporului se referă la exigențele de claritate și predictibilitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, iar, cât privește normele de incriminare, la exigențele impuse de art. 23 alin. (12) din Constituție, potrivit cărora „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii“, precum și de art. 73 alin. (3) lit. h), care reglementează competența legiuitorului
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
constate că nu există posibilitatea executării silite, imprimă legii un caracter relativ și imprecis. ... 14. Printr-o categorie distinctă de critici se susține că legea nu respectă art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție referitor la interzicerea dublei incriminări. ... 15. Se arată în acest sens că, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, săvârșirea unei fapte contravenționale poate atrage sancțiuni contravenționale principale și complementare. Sancțiunile contravenționale principale sunt: a) avertismentul; b) amenda contravențională; c) prestarea unei activități în folosul comunității
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
sancțiuni, specifice sistemelor sancționatorii moderne, și anume, prestarea unei activități în folosul comunității. “ ... 20. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, se consideră că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Referitor la principiul ultima ratio în materie penală, Curtea observă că acesta provine din limba latină - termenul „ultima“ provine
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
apoi, (ii) după împlinirea respectivului termen, să poată fi efectuată procedura de constatare a imposibilității executării silite, pe calea procedurii specifice. ... 29. Cu referire la pretinsa nerespectare a art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție vizând interzicerea dublei incriminări, se lasă soluția la aprecierea Curții Constituționale, „având în vedere scopul general al societății de a da finalitate demersului de sancționare a faptelor care sunt calificate contravenții, pornind de la situațiile concrete cu care autoritățile se confruntă în cazul în
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
referire la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și ale art. 23 alin. (12) și (13), referitor la libertatea individuală. Se invocă, de asemenea, art. 7 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție referitor la interzicerea dublei incriminări. ... 36. Analizând mai întâi admisibilitatea sesizării, Curtea constată că aceasta a fost formulată de Avocatul
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
12) și (13), referitor la libertatea individuală. Se invocă, de asemenea, art. 7 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție referitor la interzicerea dublei incriminări. ... 36. Analizând mai întâi admisibilitatea sesizării, Curtea constată că aceasta a fost formulată de Avocatul Poporului, titular al dreptului de sesizare a Curții Constituționale cu obiecții de neconstituționalitate, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
cauză: astfel, aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă. ... 59. Tot astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dispozițiile art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ce consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) - pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care anterior nu constituiau infracțiuni -, instituie și cerința potrivit căreia legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
locului atât a celui implicat în accidentul rutier, cât și a vehiculelor implicate, în poziția în care au rămas după producerea accidentului. Fiind o infracțiune de pericol abstract, legiuitorul prezumă în mod absolut că adoptarea conduitei prohibite de norma de incriminare creează starea de pericol. În aceste condiții, scopul urmărit de autor este nerelevant, fiind suficient ca acesta să fi acceptat cel puțin că, prin modificarea locului accidentului, creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent dacă și-a propus sau
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei. Ulterior, prin Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, a fost modificat conținutul normei de incriminare, iar infracțiunea de părăsire a locului accidentului ori modificare sau ștergere a urmelor acestuia, prevăzută de art. 89 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (forma în urma republicării actului normativ), sancționa fapta oricărei persoane de a
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, legiuitorul a utilizat trei sintagme distincte (schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație, modificarea stării locului și ștergerea urmelor accidentului), în timp ce la incriminarea infracțiunii de părăsire a locului accidentului ori modificare sau ștergere a urmelor acestuia, legiuitorul a utilizat doar două sintagme (modificarea stării locului și ștergerea urmelor accidentului), fără a se prevedea că schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
a 2-a, Editura C.H. Beck, 2018, p. 454). Cu privire la această opinie, în practica judiciară s-a precizat că infracțiunea în discuție este una de pericol abstract, legiuitorul prezumând în mod absolut că adoptarea conduitei prohibite de norma de incriminare cauzează o stare de pericol, iar scopul urmărit de autor este lipsit de semnificație penală, fiind suficient ca acesta să fi acceptat că prin modificarea locului accidentului creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent că și-a propus o
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
de circulație constituie infracțiune. Legiuitorul utilizează trei sintagme diferite în ceea ce privește obligațiile în cazul unui accident de circulație în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau a mai multor persoane, iar incriminarea face referire doar la două sintagme. În consecință, simpla schimbare a poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație nu constituie infracțiunea incriminată de art. 338 alin. (2) din Codul penal, ci reprezintă contravenție, conform art. 95 alin. (1) din
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
din Codul penal, ci reprezintă contravenție, conform art. 95 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. S-a susținut că o interpretare contrară reprezintă o soluție care încalcă principiul fundamental al legalității incriminării prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal, care nu permite nici incriminarea prin analogie, nici aplicarea prin analogie a unei dispoziții penale în detrimentul persoanei acuzate, „chiar dacă o asemenea incriminare s-ar putea justifica prin raportare la
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. S-a susținut că o interpretare contrară reprezintă o soluție care încalcă principiul fundamental al legalității incriminării prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal, care nu permite nici incriminarea prin analogie, nici aplicarea prin analogie a unei dispoziții penale în detrimentul persoanei acuzate, „chiar dacă o asemenea incriminare s-ar putea justifica prin raportare la faptul că menținerea poziției autovehiculului este, de regulă, esențială pentru determinarea dinamicii producerii accidentului
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
soluție care încalcă principiul fundamental al legalității incriminării prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal, care nu permite nici incriminarea prin analogie, nici aplicarea prin analogie a unei dispoziții penale în detrimentul persoanei acuzate, „chiar dacă o asemenea incriminare s-ar putea justifica prin raportare la faptul că menținerea poziției autovehiculului este, de regulă, esențială pentru determinarea dinamicii producerii accidentului rutier“. În cazul în care se părăsește locul accidentului, ceea ce implică schimbarea poziției vehiculului implicat în accidentul de
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
fi suspectat de neclaritate ori de lipsă de previzibilitate. Analizându-se argumentele ce ar putea valida opinia contrară din încheierea de sesizare, s-a arătat că pentru înțelegerea corectă a conținutului unei infracțiuni este necesar să ne raportăm la rațiunea incriminării, la valoarea pe care legiuitorul urmărește să o protejeze. În cazul particular al infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (2) din Codul penal, pe lângă valoarea protejată în principal, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, mai sunt ocrotite, în subsidiar
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
locului poate avea în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat întrun accident de circulație. ... V.3. Departamentul de drept public din cadrul Facultății de Drept a Universității Titu Maiorescu, în opinia exprimată, având ca punct de pornire a analizei principiul legalității incriminării, prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal, a arătat că în cazul normei de la art. 338 alin. (2) din Codul penal a fost utilizată tehnica formulării descriptive, fiind enumerate comportamentele interzise, a căror îndeplinire realizează elementul material
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]