1,469 matches
-
examinării primei mostre biologice. VIII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Conform prevederilor art. 336 alin. (1) din Codul penal care sancționează "conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe" se constată o schimbare a condițiilor de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sângele conducătorului auto pentru întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii, față de reglementarea anterioară, prevăzută de art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană aflată sub influența alcoolului. Astfel, în cauza anterior menționată, instanța a învederat faptul că legiuitorul nu a preluat pur și simplu textul din vechea reglementare, ci a modificat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sângele conducătorului auto. Dacă din reglementarea anterioară se desprindea concluzia că îmbibația alcoolică peste limita prevăzută de lege trebuia să se găsească în sângele conducătorului auto la momentul conducerii autovehiculului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă". În această nouă formă de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe s-au schimbat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sângele conducătorului auto, pentru a se putea constata întrunirea elementului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă". În această nouă formă de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe s-au schimbat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sângele conducătorului auto, pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii, față de reglementarea anterioară, prevăzută de art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261995_a_263324]
-
LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. Capitolul II LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240867_a_242196]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240867_a_242196]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240867_a_242196]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240867_a_242196]
-
fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece oferă posibilitatea de a se suprima dreptul la cercetare judecătorească. Curtea de Apel Iași - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 din Codul penal este neîntemeiată, deoarece incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, printre care și cea de avocat, pentru care se cere o anumită pregătire și care este supusă autorizării, exprimă necesitatea de a apăra valori sociale de importanță deosebită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201708_a_203037]
-
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitu ționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile art. 281 din Codul penal sunt norme de incriminare cu caracter penal general și instituie o sancțiune unică pentru exercitarea fără drept a oricărei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație, dacă legea specială prevede că săvârșirea acelor fapte se pedepsește potrivit legii penale. În felul acesta, s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201708_a_203037]
-
dispoziții, pastrandu-se totodată, fără nici o modificare, dispozițiile art. 200 din Codul penal, care incriminează relațiile sexuale între persoane de același sex. Astfel, prin noua reglementare sunt incriminate în condiții diferite relațiile sexuale între persoane de același sex. Din această incriminare, paralelă cu aceea din art. 200 din Codul penal, decurg, în opinia Guvernului, diferențe sub aspectul sferei subiecților activi, ca și diferențe sub aspectul regimului sancționator al unor infracțiuni privitoare la viața sexuală, ceea ce reprezintă, în aceeași opinie, o discriminare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131018_a_132347]
-
sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, sub aspectul admisibilității sesizării, a susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. În ceea ce privește chestiunea de drept supusă dezlegării, a arătat că incriminarea prevăzută în art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 are două ipoteze alternative: comiterea faptei în scopul săvârșirii unei infracțiuni și comiterea faptei în scopul sustragerii de la urmărirea penală. În a doua ipoteză - care face obiectul sesizării - premisa infracțiunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
din Legea nr. 31/1990 are două ipoteze alternative: comiterea faptei în scopul săvârșirii unei infracțiuni și comiterea faptei în scopul sustragerii de la urmărirea penală. În a doua ipoteză - care face obiectul sesizării - premisa infracțiunii este aceea a existenței unei incriminări susceptibile a da naștere unei urmăriri penale. Prin urmare, trebuie admis că atunci când o faptă nu este incriminată, situația premisă lipsește. Același efect, respectiv înlăturarea situației premisă a infracțiunii și, în consecință, lipsa unui element de tipicitate, se produce și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
din Legea nr. 241/2005 , care constituia scopul infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , deși, inițial, constituia infracțiune, în prezent este dezincriminată, ca efect al unei decizii prin care s-a constatat neconstituționalitatea textului de incriminare al acesteia; ca atare, îi lipsește trăsătura esențială a prevederii de legea penală. Din această perspectivă, în ipoteza în care cerința esențială (scopul acțiunii de transmitere fictivă) nu este realizată, prin dezincriminarea faptei în scopul căreia a avut loc transmiterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
fictivă) nu este realizată, prin dezincriminarea faptei în scopul căreia a avut loc transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor deținute într-o societate, nu se realizează nici corespondența dintre fapta concretă și modelul tip prevăzut de norma de incriminare, nefiind deci îndeplinită condiția tipicității, esențială pentru existența infracțiunii. Este lipsit de relevanță dacă fapta care constituie scopul nu a făcut niciodată obiectul incriminării sau dacă dezincriminarea a survenit, în acest din urmă caz fiind incidente dispozițiile art. 4 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
societate, nu se realizează nici corespondența dintre fapta concretă și modelul tip prevăzut de norma de incriminare, nefiind deci îndeplinită condiția tipicității, esențială pentru existența infracțiunii. Este lipsit de relevanță dacă fapta care constituie scopul nu a făcut niciodată obiectul incriminării sau dacă dezincriminarea a survenit, în acest din urmă caz fiind incidente dispozițiile art. 4 din Codul penal. Așadar, în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
sustras cedentul părților sociale sau acțiunilor, condiția premisă a săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 nu mai este îndeplinită, astfel că nu mai este posibilă încadrarea faptei în modelul abstract prevăzut de norma de incriminare. Nu prezintă relevanță faptul că la momentul comiterii infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale erau întrunite elementele constitutive, inclusiv cele privind incriminarea infracțiunii predicat ( art. 6 din Legea nr. 241/2005 ), legea penală de dezincriminare fiind întotdeauna retroactivă, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
este îndeplinită, astfel că nu mai este posibilă încadrarea faptei în modelul abstract prevăzut de norma de incriminare. Nu prezintă relevanță faptul că la momentul comiterii infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale erau întrunite elementele constitutive, inclusiv cele privind incriminarea infracțiunii predicat ( art. 6 din Legea nr. 241/2005 ), legea penală de dezincriminare fiind întotdeauna retroactivă, conform art. 4 din Codul penal. III. Opinia instanțelor judecătorești În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
de la a cărei urmărire s-a sustras cedentul părților sociale sau acțiunilor, condiția premisă a săvârșirii unei infracțiuni în legătură cu activitatea societății nu mai este îndeplinită, astfel că nu mai este posibilă încadrarea faptei în modelul abstract prevăzut de norma de incriminare), Tribunalul Brașov, Tribunalul Covasna, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Olt, Tribunalul Gorj, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Huși, Judecătoria Luduș, Judecătoria Reghin, Judecătoria Odorheiu Secuiesc și Judecătoria Moldova Nouă. III.2. Au fost exprimate și opinii contrare, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
Legea nr. 31/1990 este necesar ca transmiterea fictivă a părților sociale să fi fost comisă în scopul sustragerii de la urmărirea penală sau al săvârșirii altei infracțiuni, nefiind necesar ca scopul să fi fost atins efectiv. Deși în textul de incriminare se face referire la urmărirea penală, pentru existența infracțiunii nu este necesar ca urmărirea penală să fi fost începută la data cesiunii părților sociale, referirea fiind făcută pentru a sublinia poziția psihică a autorului faptei, care prin cesiunea părților sociale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
31/1990 , transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor, în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru o faptă anterioară, dezincriminată ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii descrise în norma de incriminare prevăzută în art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 . În această ipoteză, fapta de transmitere fictivă a părților sociale sau a acțiunilor nu întrunește una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, astfel cum acestea sunt reglementate în art. 15 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
faptă prevăzută de legea penală". În susținerea opiniei exprimate s-au adus următoarele argumente: "Fapta prevăzută de legea penală" sau fapta "tipică" (fapta care întrunește trăsătura tipicității) presupune existența unei corespondențe între fapta concretă și fapta descrisă în norma de incriminare. În acest sens este relevantă jurisprudența Curții Constituționale, reflectată în considerentul nr. 40 din Decizia nr. 631/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2015) și în considerentul nr. 21 din Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 13 mai 2016), instanța de contencios constituțional reținând că "prevederea faptei de legea penală, ca trăsătură esențială a infracțiunii, este, în primul rând, o expresie a principiului legalității incriminării, prevăzut atât la nivel constituțional - art. 23 alin. (12), cât și la nivel convențional - art. 7 paragraful 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
este, în primul rând, o expresie a principiului legalității incriminării, prevăzut atât la nivel constituțional - art. 23 alin. (12), cât și la nivel convențional - art. 7 paragraful 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei fapte concrete și tipicitatea (corespondența dintre trăsăturile acesteia, ale faptei concrete și cele ale modelului legal de incriminare). Cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale consacrat de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei fapte concrete și tipicitatea (corespondența dintre trăsăturile acesteia, ale faptei concrete și cele ale modelului legal de incriminare). Cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu este prevăzută de legea penală" se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]