945 matches
-
oricărei unități reparatoare auto, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului R.C.A. sau a unității reparatoare auto, care ar putea să îi influențeze opțiunea. ... 47. De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit criticilor formulate, o altă deficiență a textului incriminat constă în faptul că legiuitorul lasă la dispoziția unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ alta din modalitățile de stabilire a valorii reparației. Cu privire la acestea Curtea a arătat că textul de lege criticat este redactat într-o manieră
DECIZIA nr. 65 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281847]
-
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prevederile art. 118 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 contravin dispozițiilor art. 53 din Constituție, întrucât nepredarea permisului de conducere nu este o contravenție incriminată ca atare de către legiuitor, astfel că nu pot exista o sancțiune principală și una complementară pentru nepredarea permisului. De altfel, arată că predarea permisului, ca obligație legală, este independentă de suspendarea dreptului de a conduce. Menționează că sancțiunea complementară
DECIZIA nr. 720 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284161]
-
195/2002, respectiv majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. ... 18. În acest context, Curtea constată că nu poate fi primită critica autorului potrivit căreia „nepredarea permisului de conducere“ nu este o contravenție incriminată ca atare de legiuitor, neputând fi sancționată, potrivit art. 118 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, cu majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce. ... 19. Astfel, legiuitorul a
DECIZIA nr. 720 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284161]
-
că maniera de reglementare a acestei infracțiuni este una ambiguă, norma criticată prevăzând pedeapsa cu închisoarea pentru fapte neclar definite, cum ar fi operațiunea de creditare indirectă - un termen vag care nu este definit legal. Se susține că acțiunea astfel incriminată constituie o faptă de spălare a banilor, textul criticat suprapunându-se cu infracțiunea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
unei situații juridice licite, din dorința cel puțin principală, dacă nu exclusivă, de a eluda o normă juridică sau de a nesocoti ordinea de drept în ansamblul ei. ... 57. Din această sferă, a fraudei la lege, fac parte și faptele incriminate, prin art. I pct. 6 din legea criticată, la art. 9^2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, dispozițiile legale anterior menționate fiind formulate într-o manieră generală și sintetică ce permite încadrarea în sfera de aplicare a normei
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
de regulament de consolidare a cooperării polițienești în privința introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane - trebuie aliniate cadrului legislativ aferent Pactului privind migrația și azilul; ... 3. în privința propunerii de directivă, susține clarificarea infracțiunilor care ar trebui incriminate și promovarea armonizării sancțiunilor. Este de acord cu constatarea potrivit căreia nivelurile sancțiunilor prevăzute prin viitoarea directivă trebuie să reflecte gravitatea formelor infracțiunilor și valorile sociale apărate; ... 4. subliniază importanța unei distincții clare dintre facilitarea migrației ilegale și ajutorul umanitar
HOTĂRÂRE nr. 34 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282716]
-
pirotehnicieni. ... 28. Obiectul juridic al infracțiunilor reglementate de dispozițiile art. 37 din Legea nr. 126/1995 îl reprezintă relațiile sociale referitoare la un ansamblu de valori - viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor, patrimoniul, ordinea și siguranța publică - pe care săvârșirea faptelor incriminate le periclitează. ... 29. Obiectul material al infracțiunilor mai sus menționate îl constituie articolele pirotehnice în legătură cu care se desfășoară activitatea infracțională. Potrivit prevederilor art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
explozive, în legătură cu care au fost efectuate anumite acțiuni interzise de lege. ... 33. Referitor la conținutul constitutiv al infracțiunilor reglementate de prevederile art. 37 din Legea nr. 126/1995, elementul material al laturii obiective constă în executarea uneia dintre acțiunile incriminate, și anume: orice operațiuni cu articole pirotehnice [lit. a)] și, respectiv, comercializarea anumitor articole pirotehnice [lit. b) și c)]. Curtea observă că latura obiectivă a infracțiunilor analizate este întregită de existența cerinței esențiale privitoare la efectuarea operațiunilor respective fără drept
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
Guvernului nr. 1.102/2014. Astfel, chiar și cea mai neînsemnată neconformare față de regimul legal al articolelor pirotehnice poate fi calificată ca fiind o operațiune efectuată fără drept, în condițiile în care nu există niciun criteriu care să permită identificarea comportamentului incriminat. ... 37. Curtea constată că modalitatea de incriminare utilizată în cuprinsul dispozițiilor art. 37 lit. a) din Legea nr. 126/1995 nu concordă cu voința legiuitorului de a crea un regim sancționator mai blând pentru operațiunile cu articole pirotehnice efectuate fără drept
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
a apăra valori sociale. Totodată, măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Așa fiind, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală (Decizia nr. 678 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126
DECIZIA nr. 83 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282487]
-
a măsurilor asigurătorii, Curtea a reținut că reglementarea acestor excepții a fost determinată, în mod special, de importanța relațiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracțiuni și de pericolul social crescut al faptelor incriminate. Referitor la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 241/2005, Curtea a reținut că acestea obligă organele judiciare la luarea măsurilor asigurătorii în cazul unor infracțiuni ce au un obiect material care poate atinge valori foarte mari și al căror pericol
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
unități reparatoare auto, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto, care ar putea să-i influențeze opțiunea. ... 40. De asemenea, Curtea a reținut că, în opinia autoarei excepției, o altă deficiență a textului incriminat constă în faptul că legiuitorul lasă la dispoziția unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației. Curtea apreciază însă că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
deosebit de grave. Totodată, potrivit art. 183 din Codul penal, prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei. Astfel, se observă că, în prezent, pentru a se constata, în concret, că o faptă incriminată este producătoare de consecințe deosebit de grave se are în vedere criteriul obiectiv, reprezentat de indicarea unei limite valorice a prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei. ... 16. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că, pentru a fi incidente atât
DECIZIA nr. 587 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279995]
-
se consideră că sintagma „constată nevinovăția“ acoperă și ipoteza dezincriminării. ... 15. Se precizează că, în spețe, pentru a constata dezincriminarea, organele de cercetare penală au realizat, în prealabil, încadrarea juridică a faptelor, analizând latura obiectivă și latura subiectivă ale faptei incriminate. Infracțiunea de abuz în serviciu este, spre deosebire de neglijența în serviciu, o faptă săvârșită cu vinovăție în forma intenției. Or, dacă s-a constatat existența infracțiunii de abuz în serviciu, înseamnă că s-a constatat și vinovăția specifică laturii
DECIZIA nr. 141 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285453]
-
frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de sancțiuni de drept penal, iar altele nu, respectiv că pentru anumite infracțiuni - dintre cele pentru care acțiunea penală este pusă în mișcare din oficiu - este posibilă înlăturarea răspunderii penale prin împăcare, iar pentru alte infracțiuni
DECIZIA nr. 109 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286840]
-
la aplicarea pedepsei, nu asigură efectele juridice ale prevederilor art. 18^1 din Codul penal din 1969, încălcând principiul ultimo ratio în materie penală, întrucât, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite de legea penală, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate sau de gravitate. Se arată că, potrivit textului criticat, incidența instituției renunțării la aplicarea pedepsei este condiționată nu doar de constatarea
DECIZIA nr. 454 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277364]
-
Constituție, Parlamentul are competența de a reglementa prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituționale, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcție de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât și condițiile răspunderii juridice pentru această faptă (Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, și Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
frecvența, gravitatea și consecințele faptelor antisociale. În raport cu acestea, legiuitorul alege mijloacele juridice prin care urmărește protecția diferitelor categorii de relații sociale, ceea ce înseamnă că, în funcție de gradul de pericol social, poate considera că anumite fapte trebuie incriminate și combătute prin aplicarea de sancțiuni de drept penal, iar altele nu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 783 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 24 aprilie 2017). ... 17
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
endocrine va fi particularizată, axată pe investigatii specifice, care identifică şi cuantifică alterarea homeostaziei umorale şi a proceselor metabolice,alterarea proceselor de creştere şi dezvoltare a organismului. Elemente funţionale care definesc funcţia endocrină Elemente clinice - simptome, semne obiective: simptome specifice patologiei incriminate, modificări specifice ale faciesului şi morfotipului Elemente funcţionale - investigaţii: dozări hormonale-teste dinamice, determinări biologice, biochimice, investigaţii imagistice (ecografice, radiologice, CT, IRM), electrocardiograma (ECG), investigaţii funcţionale oftalmologice, neurologice, psihologice, psihiatrice; Relaţia deficinţă funcţională-incapacitate adaptativă- capacitate de muncă şi gradul de
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
53 prin raportare la art. 23 alin. (1) din Legea fundamentală, referitor la libertatea individuală. ... 14. Analizând excepția de neconstituționalitate, cât privește critica referitoare la limitele de pedeapsă reglementate de norma criticată, din perspectiva lipsei proporționalității în raport cu fapta incriminată, care se încadrează în categoria formei agravate a infracțiunilor prevăzute la art. 270-273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Curtea reține că, prin Decizia nr. 113 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 239 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273492]
-
a executării pedepsei „în condițiile și în temeiul legii“, potrivit art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, ce excedează sferei de reglementare a art. 53 din Constituție. Cu alte cuvinte, stabilirea unor limite de pedeapsă mari în raport cu fapta incriminată, care se încadrează în categoria formei agravate a infracțiunilor, impusă de necesitatea realizării unei politici penale mai ferme, se află în interiorul limitelor proprii ale dreptului la libertatea individuală, așa încât dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în
DECIZIA nr. 239 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273492]
-
este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale ocrotite prin săvârșirea faptei incriminate -, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]
-
art. 296^1 alin. (1) din Codul fiscal, potrivit căruia fapta constituie infracțiune doar când se depășește limita a 10.000 de țigarete - conduce la încălcarea principiului ultima ratio în materie penală, potrivit căruia nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale. Învederează că lipsa unui prag valoric nu este doar o problemă teoretică, întrucât pe
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
ilicitului penal a faptelor mărunte (această normă găsindu-și aplicarea atât în timpul urmăririi penale, cât și în timpul judecății). Așa încât apreciază că prin reglementarea criticată se încalcă principiul potrivit căruia nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Curtea a reținut că din perspectiva principiului ultima ratio în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]