486 matches
-
condiții ipoteza existenței, la Matisse, a serialității figurilor imaginale ca în Interieur aux aubergines, unde prezența legumelor eponime se pierde în acumularea motivelor decorative și împrumută ceva din funcția lor ornamentală. Caracterul ornamental, înțeles în sensul definiției lui Valery, ca: „indecizie a logicii...construcție pur diferențială”,implică un efect de diminuare a vigilenței cognitive: „Variațiunile ornamentale pot fi obiecte caracterizate și cunoscute dar semnificația și folosirea lor obișnuită sunt neglijate în asemenea situații pentru a păstra doar ordinea și reacțiile mutuale
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
relevantă până la un punct în ceea ce privește decalajul dintre structurile bine închegate ale sintaxei și coagularea semantică lentă care le este corelată. Textele speculează literar ambiguitatea creată prin impresia falsă, de funcționare în gol semantic, pe care o lasă limbajul lor. Această indecizie în a formula sensuri palpabile nu echivalează însă cu nihilismul ludic al situării față de literatură, întâlnit la grupările suprarealiste. În spatele formei lichide a poemelor, se lasă ghicită o încordare existențială extremă; spațiul în care ele semnifică este unul tensionat simbolic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
asigurarea poziționării, motricității generale și a adaptării aparatului respirator. NEURASTENIE (< fr. neurasthénie, cf. gr. neuron - nerv, astheneia - slăbiciune) - Boală caracterizată prin tulburări ale sistemului nervos manifestată prin oboseală fizică, favorizată de surmenaj și însoțită de tulburări psihice (tristețe, insomnie, teamă, indecizie), tulburări funcționale (cardiovasculare, digestive, sexuale) și dureri cu localizare diversă (Rusu, 1983). NEVRITĂ (< fr. névrite, cf. gr. neuron - nerv) - Leziune inflamatorie a unui nerv. Forme: a) nevrită chirurgicală, urmarea unui traumatism sau a unei supurații prelungite; b) nevrită optică retrobulbară
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de disciplinare și de definire a individului că producător de gesturi tip, acceptând normele, canonul, rigoarea, iar, pe de altă parte, revoltă, contestarea normelor, chiar cu pericolul marginalizării. Individul modern este condamnat să trăiască într-o ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt marcate de o serie de substantive cu valoare semantica specifică, cum ar fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a individului că producător de gesturi tip, acceptând normele, canonul, rigoarea, iar, pe de altă parte, revoltă, contestarea normelor, chiar cu pericolul marginalizării. Individul modern este condamnat să trăiască într-o ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt marcate de o serie de substantive cu valoare semantica specifică, cum ar fi scandal, spectacol, fenomen, fiecare substantiv
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe internet> (IVLRA: 209). Locuțiunile toate cele (32), toate celelalte (213) sunt expresii clișeizate ale enumerării aproximative. 5.4. Afișarea atitudinii discursive Prin intermediul indefinitelor și al negativelor, vorbitorii proiectează în discurs o atitudine discursivă de detașare, indiferență, lipsă de preocupare, indecizie. Motivele personale ale acestei atitudini au un suport cultural: "a nu-și băga nasul unde nu-i fierbe oala", "a nu fi prea insistent", "a fi la locul lui/a sta în banca lui", "nu știu... așa... ceva...". B: nu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Avem două case. Una reprezintă viața sufletească a fiecărui om, cealaltă, lăcașul adversarului nevăzut. Piesele, așa zisele puluri, reprezintă darurile, puterile și virtuțile cu care lucrează sufletul. Dar toate aceste valori spirituale omul le risipește pe la răspântii în acte de indecizie și îndoieli, pe la târguri și localuri, în plăceri ușoare și stări de inconștiență în consumarea talanților dați spre fructificare, pe la porțile stăpânitorului lumesc, în dorința de mărire omenească și strălucire în viața aceasta. Două puteri rămân permanent în casa sufletului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
filosofice. Finalul acestei narațiuni paideice - singulară în cultura română - echivalează cu rezolvarea în cheie deceptivă a discipolatului: L. schițează aici gesturile unei despărțiri simbolice de Noica, înghețată totuși, convenabil, la stadiul de preliminarii, de incertitudine tensionată. Un ecou al acestei indecizii de a repinge în nume propriu modelul noician al filosofiei sistemice - în fond un subansamblu esențial al dispozitivului retoric prin care L. își construiește identitatea - apare în culegerea de eseuri Cearta cu filosofia (1992). În spațiul unui tablou taxinomic privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
intuind "un cuvânt de ordine în spatele acestei rezerve", "nu se ferește de astă dată să repudieze metodele întrebuințate, iar printre rânduri se citește chiar regretul că statele ponderate, chemate să apere spiritul european, sunt așa de atinse încă de amnezia indeciziei". Raporturile Portugaliei cu Spania au reținut, cum era și firesc, atenția specială a Trimisului Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al României la Lisabona, sarcină pe care și-o asumase, de altfel, încă din București, înainte de a pleca la post. Blaga considera
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
că toate programele care urmăresc inovarea, precum și atingerea obiectivului stabilit la nivelul de 1,5% din PIB pentru sectorul cercetare-dezvoltare până în anul 2015, acțiunile întreprinse de către executiv dovedesc contrariul: tăieri de 40% din buget pentru acest sector, creșterea taxelor și indecizia guvernelor în introducerea reformelor structurale. În prezent, doar 0,60% din PIB este alocat acestui sector. Și pentru România, ca de altfel și pentru alte state din centrul și estul Europei, tranziția la economia de piață a însemnat o reducere
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
încă "optzecistă", în spiritul românismului militant, prin care se filtrează și unele opțiuni interbelice. Deși manualul unic nu mai există, cele care l-au înlocuit nu aduc o pluralitate de opinii, ci doar un colaj evaziv de informații, ale cărui indecizii sunt mai vizibile la periferia textului principal. Ceea ce s-a invocat, în ultimele decenii, pe tema exercițiului critic în predarea istoriei a rămas, tot prin forța conformismului cotidian, un ornament retoric. Și de această dată, sursele istorice au continuat să
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Crimeea. Prestigiul nostru scade tot mai mult în Rusia" (începuse retragerea trupelor aliate din Odessa). Peste trei zile scria că până și d'Esperey era furios că nu "e autorizat să acționeze împotriva Ungariei" bolșevizate. Avântul românilor contrasta serios cu indecizia aliaților: "5 mai [...] Legația a rămas cu gura căscată la auzul hotărârii românilor de a trece Tisa și de a merge la Budapesta" (Ibidem, p. 357, 359). 122 Ilustrativ pentru teama cu care este încă abordat subiectul, Marin C. Stănescu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și radical, pentru că populația aștepta rezultate. Dar s-au pierdut luni foarte importante. Dacă ne gândim la faptul că timp de vreo șapte luni fostul șef al serviciilor secrete, Măgureanu, a rămas În funcție, e un lucru care grăiește despre indecizii și incapacități. Vladimir Tismăneanu: Am discutat cu Emil Constantinescu și mi-a spus foarte clar că primul lucru pe care l-a făcut Ioan Talpeș după alegerile din 1996 a fost să vină și să zică: „Domnule președinte, eu am
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
părinte confesor. Mircea Mihăieș: Dimpotrivă, se pare că, după cel mai recent sondaj, nehotărârea Îl costă pe Vadim foarte mult. E pentru prima oară când este creditat sub propriul său partid, lucru care cred că Îl Înnebunește. Mă refer la indecizia lui de a merge pe o singură pistă. Angajarea Într-o anumită ambiguitate e penalizată, pentru că el spune anumite lucruri, dar În România Mare limbajul nu s-a schimbat. Drept care, este perceput ca un om vulnerabil, iar adepții lui nu
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de excepție și în tiraje aproape confidențiale, peste o duzină de plachete de versuri. Grafician și pictor, fin caligraf, L. este convins de capacitatea artei de a restitui în contemporaneitate sincretismul pierdut al începuturilor omenirii. La nivelul poeticității ca atare, indecizia formelor și a culorilor sporește impresia de irealitate. Sugestiile alchimice („în fiecare clipă/ se împlinește o nuntă/ între tăria consoanelor/ și unduirea născândă din vocale/ focul și apa”) interferează cu cele biblice (divinul Cuvânt întrupat), cristice (constructe parabolice, nașterea, botezul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
delir cu armonii dureroase”. Încurajat de aprecieri, P. alcătuiește un prim volum de poeme, Seara pe arbori, editat în 1975, oscilând între lirica simbolistă de atmosferă și tradiționalismul cu accente romantic-patriotice, dominat de figuri ale eroilor transilvăneni (Avram Iancu, Horea). Indecizia stilistică se menține și în următoarele cărți, unde se manifestă aspirația către poezia cu valențe metafizico-filosofice, eșuată progresiv în baladescul miturilor naționale. În Alegerea ființei (1977) coexistă versuri despre căutarea de sine, ființă, matrice existențială, adevăr, rațiune, conștiință, Sfânta Treime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
al elitelor. Caracterul „deschis” al „societății democratice de masă” privează elitele de caracterul exclusivist minimal de care au nevoie pentru a realiza modele și a exercita o influență reală (de exemplu, în privința gusturilor și a opiniilor). Rezultă o stare de indecizie și o lipsă de leadership. Această „lipsă generală de direcție” oferă diferite posibilități minorităților organizate, indiferente față de constrângerile legale ale unei ordini democratice. Ele întâmpină relativ puțină rezistență acolo unde elitele nu mai sunt în măsură să orienteze opinia (ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
siguranța și precizia unor asemenea comparații este una mult mai scăzută decât acelea care pot să fie dobândite la compararea luminii aceleiași culori. Diferențele foarte mici ale nuanțelor duce la dificultăți de exactitate a măsurătorilor. Pentru a evita nesiguranța și indecizia cercetătorului trebuie nuanțe de foarte mare deviere. Când se contemplă o culoare ca o sumă de anumite culori cu altă însumantă din alte culori, atunci se poate vedea că suma este mai luminoasă decât fiecare în parte. Mărturisește că el
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
la adresa "domnului unirii" la 1865 și 1866 fusese generată și de o puternică criză economică, fapt care făcea ca, în momentul abdicării, să nu existe practic o acțiune de solidaritate cu acela în care fuseseră investite numeroase speranțe la 1859. Indecizia concernului european de a avea o reacție comună în raport cu abdicarea lui Al.I. Cuza și convingerea lui Carol I de a prelua tronul Principatelor Române erau considerate de către liderii politici de la București contexte favorabile pentru neabaterea câtuși de puțin de la
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
al umbrei. Constelația intratextuală acum analizată se desenează în punctele de interferență a două serii intratextuale, inegal reprezentate, ce prind contur în jurul celor două nuclee: pereți afumați și ferestre mari, cu lumină neconvingătoare. Între alb și negru, șirul hipertextelor potențează indecizia fotonilor de a lumina o vechime neliniștită și neresemnată a interioarelor de case și de cărți în care Dionis caută refugiu. Sinonimă pentru adăpostul de care Dionis are nevoie este vocabula colț, care împletește semantic o legătură intratextuală (2) vizibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Parlamentului printr-un mod de scrutin majoritar, cu toate dezavantajele lui, ar reprezenta măcar o măsură congruentă practicii politice românești. În fine, să amintim și ratarea șansei de refacere a Alianței D.A., oferită, la începutul verii 2008, de Societatea Timișoara. Indecizia, dublată de conflictele care macină dreapta românească, riscă să aducă din nou la putere stânga politică, nereformată, construită cu precădere în jurul PSD, un partid condus, din umbră, de un lider de tipul lui Ion Iliescu. (...) Ne vedem nevoiți să facem
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și lungă cronologie. Egipetul este, pentru confluența eminesciană cu spațiile fondatoare, un fel de holomer, o parte care poartă în ea puterea întregului. Calea urmată în acest poem are un Skepsis (e chiar unul din titlurile între care se mișca indecizia poetului), iar dacă poate fi vorba de vreo cronologie la mijloc, ea ține mai degrabă de o subterană ordine a spiritului. Cum constata Perpessicius în "Note și variante" (v. M. Eminescu, Opere, vol. V, 1958, pp. 90-92), cele 15 strofe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
inteligenței fantasmate, întruchipate de varii personaje construite anume pentru a ocupa rolul decriptor în roman, se regăsește în toate categoriile discursului epic, de la naivitatea (procedurală în roman a) observației primelor personaje raisonneur(s), întoarsă spre alteritatea "obiectivă", pînă la fatala indecizie a "hermeneuților" clipei, ai abisului conștiinței sau ai actului revelator, pentru care lumea se exprimă în și doar pentru că o dată cu propriul eu. Sondaje în materia universală a posibilităților de a cunoaște, romanele înscriu o contribuție etern teoretică, însă nu apodictică
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
structura obsedantă, cum a făcut Charles Mauron vorbind despre "metaforele obsedante" și "mitul personal" al Autorului, aceasta ar fi, întîi, proiecția sinelui, narcisiacă, la nivelul onomastic (Camil, "camelii"). Mai departe, în componentele tematice ale pseudo-personajului din manuscris: o deficiență senzorială (indecizia face ca notele să varieze, sub acest aspect, între cecitate și surzenie, dar conțin și o subită soluție a infirmității, prin operație), apropiată de situația reală a scriitorului. În romanul Patul lui Procust, Fred se arată de asemenea ca proiecție
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ridichi și fasole? Iar mama i-a răspuns cu glasul leșinat: -Ridichi și fasole..." (Fatalitate: viceversa...vor îngîna involuntar amintirile noastre de lectură.) Ca peste tot în lumea lui Caragiale, viceversa pîndește cu un mare potențial destructiv. Așa a înnebunit (?...indecizie auctorială) Lefter Popescu. Așa s-a arătat, inofensiv, cuvîntul ragăm din scrisoarea amicului, devenită translucidă în supă. Așa s-au înfățișat vederii, după șapte ani, oasele bietului Cănuță, ca pentru a-l confirma definitiv, iar nu pentru a da sens
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]