284 matches
-
o subspecie a cetățeniei românești este un loc comun. Întâi, desigur, pentru moldovenii din țară, iar apoi, inevitabil pentru cei din Basarabia (folosind, desigur, termenul împământenit de propaganda rusă). Dar nu subtilitățile psihanalitice ale acestui comportament și nici chipul votantului indescriptibilului demagog, arhitect mincinos de autostrăzi suspendate, ne interesează aici, ci altceva. Dezbaterea, academică și civică, a identității moldovenești s-a izbit, întotdeauna, de câteva praguri de cenzură foarte puternice. În primul rând, a fost strategia politică a Uniunii Sovietice, continuată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ies nici câteva rânduri. V-aș putea doar comunica faptul că Scămoșilă făcea tumba pentru musafiri! Ce înseamnă asta? Păi, când aveam vreun vizitator, îi spuneam cu oarecare aplomb, poruncitor: Scămoșilă, fă tumba pentru musafiri! Și dânsul, într-un fel indescriptibil, își lipea capul de podea, se da ușor pe o parte și ajungea să se întindă total, cu lăbuțele în sus, stând așa, nemișcat, ca să fie admirat, câteva clipe. Apoi își relua, demn, poziția normală, patrupedă... Tumba pentru musafiri era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
încă mari posibilități financiare... știi cât de bine cunosc această placă? Voia să deschidă acest festival cu mine. Am luat legătura cu maestrul Alberto Zedda. Puglia e o regiune divină, casele sunt cu trulli, niște coifuri albe în cerul azuriu indescriptibil. Exista un castel medieval acolo care avea o mare curte pătrată. În mijlocul ei, un stejar uriaș. Cum să faci scena cu acel copac în mijloc? După multă chibzuință, ne-am hotărât să o facem în jurul copacului. Ce operă să pui
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
capotă și, asemenea unui cavaler, care, după ce a câștigat o cursă de obstacole, mângâie gâtul calului, o trec ușor ca o mângâiere, ca un sincer mulțumesc și cu un gând de recunoștință își amintește el. Ce a urmat este aproape indescriptibil. Într-o clipă toată lumea era la avion, cu mașinile, cu ambulanțele, cu extinctoarele, camioanele, mașinile speciale, pe jos, o mare de oameni în jurul meu, iată-i se suie pe aripi, pun mâna pe mine, mă trag și mă scot din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
imposibil, oricâtă imaginație ai avea. Tot aerodromul urmărea spectacolul cu sufletul la gură. Timp de 25 de minute am fost fascinați de evoluția uluitoare a acestui avion. Cu un nod în gât și totodată încântați asistam la ceva unic și indescriptibil, ceva ce n-am mai revăzut niciodată. Noi toți cei prezenți eram aviatori sau specialiști într-ale aviației, pe care era greu să-i mai uimești în acest domeniu. Și totuși, în acea zi, acești specialiști au asistat la o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în ciuda unei călătorii efectuate într-o poziție atât de incomodă, își face apariția în ochii tuturor. Aceștia, în culmea uimirii, îl recunosc pe comandantul lor, dispărut într-un bombardament deasupra României cu câteva luni în urmă. Reacția a fost enormă, indescriptibilă, în asemenea măsură, avea să ne povestească Bâzu mai târziu, încât, preț de două ore, nici eu, nici colonelul nu puseserăm piciorul pe pământ, fiind purtați pe umeri sub ovații și strigăte de "bravo", manifestații de bucurie pur americane. Am
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pun mâna pe capotă și, asemenea unui cavaler, care, după ce a câștigat o cursă de obstacole, mângâie gâtul calului, o trec ușor ca o mângâiere, ca un sincer mulțumesc și cu un gând de recunoștință. Ce a urmat este aproape indescriptibil. Într-o clipă toată lumea era la avion, cu mașinile, cu ambulanțele, cu extinctoarele, camioanele, mașinile speciale, pe jos, o mare de oameni în jurul meu, iată-i se suie pe aripi, pun mâna pe mine, mă trag și mă scot din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
care căzuse. Nu numai că n-a recunoscut greșeala, dar cu înverșunare a căutat să se impună, răzbunare cu totul stupidă și abjectă, dovadă această anchetă ridicolă, care nu are nicio legătură cu realitatea". Și am continuat: Este un abuz indescriptibil comis asupra unui ofițer superior, în cursul executării unei misiuni în cadrul Crucii Roșii internaționale. Cum este posibil așa ceva? Cer să se ia imediat legătura cu Crucea Roșie din Viena și cu guvernul român, cu M.S. Regele Mihai, pentru a se
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
că, deși metoda Kolâvaghin-Flach nu funcționa complet, ea îmi dădea tot ce era necesar pentru a face să funcționeze teoria inițială de tip Iwasawa... Așadar, din cenușa lui Kolâvaghin-Flach părea să se ivească adevăratul răspuns al problemei. Era atât de indescriptibil de frumos; atât de simplu și de elegant..." (S. Singh 2005: 285-286). Ce este frumusețea matematică? Nimeni nu pare a ști exact. Tot ce știm este că majoritatea matematicienilor vorbesc despre aceasta. Pentru ca ea să fie relevantă pentru argumentele lui
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de a reacționa ar fi trebuit de mult respinse prin recunoașterea alertă a contradictoriului"401. Această recunoaștere este o deschidere către credință, către trăirea contradicției, așa cum se întâmplă în spațiul creștinismului. Aici, marile taine religioase sunt "trăiri inexprimabile, negrăite și indescriptibile, care nu pot fi altfel îmbrăcate în cuvânt decât sub forma contradicției (...). Toată slujba bisericească, mai ales canoanele și stihirele, este impregnată de ingeniozitatea mereu clocotindă a comparațiilor antitetice și a afirmațiilor antinomice. Contradicția! Ea este totdeauna taina sufletului, taina
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care se manifestă adesea în priceperea de a minți cât mai credibil posibil, în a da replici pompte, uneori chiar obraznice și în a o juca pe extrovertita. Îmi doream cu orice preț să reușesc în viață cu o ardoare indescriptibila și pentru asta exersam din greu. Reușisem să mă împac cu proveniență mea rurală, eram chiar mândră de aceasta . Plecarea la oraș însemnase pentru mine o schimbare de decor, dar nu și de mentalitate. Viața la țara își avea farmecul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
spre sfârșitul vieții sale. Splendoarea naturii și mesajul ei au asigurat o circulație biunivocă, de la pădure la ființă și invers. Cuvântul este de prisos, rămâne doar semnificația ca o convenție, ca un artificiu al comunicării, în schimb frumusețea naturală e indescriptibilă, cu toate tainele ascunse. Nu spunea Heraclit că naturii îi place să se ascundă? ÎN ATMOSFERA LIRICĂ DE ODINIOARĂ Fac ce fac și mă întorc la orașul meu. Peste istoria veche se așterne tăcerea uzurpatoare, imaginile strident colorate ale prezentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Dumitru Vacariu, Ioan Caproșu. O modestă contribuție are și subsemnatul. În timp ce eram elev de liceu la Bârlad, am avut ocazia, printr-o excursie școlară, să vizitez Iașii. Atunci am făcut legământ de fidelitate. Mi-a ajutat bunul Dumnezeu, după sacrificii indescriptibile, să devin locuitor al "dulcelui târg". Iașii rămân în inima mea ca loc de trecere și petrecere spirituală, dar și ca loc de veci, iar Bârladul nu este altceva decât o "mahala celestă" a indicibililor Iași. (Lucian VASILIU) Imensa cupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de geniu sonor. Muzica ne poartă departe, ne duce pe tărâmuri magice, în locuri de vrajă, paradisiace. Undele melodice zboară și odată cu ele ceva din noi, ceva desprins de teluric pentru a plana ușor către înălțimi amețitoare. O stare euforică, indescriptibilă, ceva de genul razei purtătoare în infinit, ne cuprinde și uităm de noi, uităm de totul. Unde suntem? Muzica se sprijină pe har iar omul pe prelungirile sale metafizice, pe ființa dincolo de ființă. Muzica capabilă de revelații sublime. Dacă luna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și un pluton de ofițări din trupele călări. Un escadron de roșiori închidea cortegiul. Trupele garnizoanei erau așezate pe ambele laturi ale stradelor până la colina Mitropoliei și dedeau onorurile militare. Impozantul cortegiu a fost salutat pe tot parcursul său cu indescriptibil entuziasm de imensa mulțime care ocupa locul liber al stradelor, numeroasele tribune construite cu această ocazie, balcoanele și ferestrele de la toate etagele caselor împodobite cu flori, verdeață, covoare și pavoazate cu colorile naționale. O adevărată ploaie de buchete și de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Șosea, unde, lângă palatul monetei, le era pregătit un mare ospăț oferit de Capitală. Pe la orele 5 M.S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers de a asistat câtva timp la acest ospăț unde a fost, asemenea, primit cu indescriptibile urări și ovațiuni de către delegați, adânc mișcați de această neașteptată și Augustă vizită, și Regele a binevoit a se întreține în modul cel mai afabil cu mulți dintre acești reprezentanți și, mai ales, cu acei ai numeroasei și muncitoarei clase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că estuarele verii se îndepărtează. Mă bucur de fiecare dată de presimțirile toamnei, poate și fiindcă totul devine mai expresiv, mai grav, o coagulare naturală a mai multor bucurii. Am avut o vară dulce. Mi-am permis și o lene indescriptibilă. Dar mi-e teamă de lene. Uneori seamănă cu preajma morții, sau poate doar cu preajma pensionării. Drumurile mele în Sud au fost frumoase, chiar dacă nu mi le-am ales de unul singur uneori. Chiar escapada cu "Suplimentul" mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
realitățile românești, considera că "există o singură religie care mai cere sacrificii omenești: religia Patriei". La fel ca Ion Vinea, N.D. Cocea sau Tudor Arghezi, Pamfil Șeicaru a fost un redutabil polemist, articolele sale pline de substanță și de o indescriptibilă savoare portretistică, nu lipsită de culoare, de multe ori vitriolante, erau gustate în epocă și așteptate totdeauna cu interes. Observator atent al perioadei interbelice, al frămîntărilor economice, dar și politice, într-o Românie aflată de această dată în granițele ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
multora, pe toate meridianele! - când ridic privirea admirativă, uimită și Înspăimântată, spre firmamentul sclipitor și teribil, ce Încearcă, prin grandoarea și forța sa liniștită și enormă, să mă turtească În carapacea mea de măruntă insectă așa-zis gânditoare! Toată această indescriptibilă și incomensurabilă masă de piatră și gaze, de continue explozii nucleare și de capacitate de autodistrugere, care, prin simplă și continuă comparație, mă aruncă la ultima periferie a valorilor și măsurilor realității, pe mine, infinit de mărunta și perisabila ființă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
făcea „nominalizările” cu ușile bine Închise! - ca unul dintre colegii lor, aflat În străinătate, după câteva interviuri de protest față de răsturnarea liniei politice a lui Ceaușescu - de fapt, Începutul dictaturii sale discreționare care a dus țara românească la o ruină indescriptibilă, izolând-o Încă o dată de Apusul democratic! -, să fie „exclus” din aparatul „lor”, al partidului. De altfel, spre deosebire de declarațiile și protestele pe care le-a publicat Goma, după mine, În presa occidentală, textele mele nici nu erau total radicale: nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fulminant-zgomotoasă primire pe care am avut-o până acum se produce în Gara Friedrichstrasse din Berlin. Lume multă pe peron, muzică și exclamații, flori și baloane colorate. Nu poți, nu ai voie să te arăți obosit și plictisit. O mulțime indescriptibilă, înghesuindu-se pe peron, „încălzită” pesemne de campania de PR a celor de la LiteraturWERKstatt. Au fost 45 de zile în care opinia publică a fost alimentată cu mesaje de pe „frontul” nostru itinerant, 45 de zile în care oricine putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scriitori laici ce scriau istoria domnilor care-i plăteau, iar apoi, „noi”, scriitorii, am făcut un blazon și o oglindă. (L-am crezut pe Gh. Brătianu și explicația sa a conservării vulgatei latine în mod miraculos în acel cazan etnic indescriptibil de „exotic” care au fost câmpiile și pantele munților noștri timp de secole, deoarece eu însumi am făcut experiența, în R.F. Germania a anilor ’60, ’70 și ’80, în marile gări germane, Hauptbahnhof, unde puteai întâlni multe, multe seminții curse
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cerea punerea în libertate, neîntârziat, a diplomatului prizonier. [...] La orele 4, toți diplomații ne-am întâlnit în peristilul Palatului Smolnâi. Am fost punctuali la întâlnire, pentru că voiam să intrăm toți odată la dictatorul Rusiei. N-am să uit niciodată dezordinea indescriptibilă din încăperile unei case cândva aristocrate. Echipamente militare, oale mari în care se pregătea supa pentru Gărzile Roșii și pentru Comisarii Poporului, străchini de lemn murdare de grăsime, alături de tunuri, mitraliere și puști. Traversasem mai multe săli când, deodată, în fundul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ci cu prilejul aceluiași eveniment, dar strategic, în cadrul ședinței Junimii, când efectul versurilor pesimiste care "contrastau așa de mult cu toate celelalte ode ce se compusese cu ocazia acelei strălucite sărbători după cum consemnează Iacob Negruzzi în memoriile sale fu adânc, indescriptibil". În ciuda faptului că la Junimea entuziasmul față de operele citite era ponderat, de data aceasta, la sfârșitul lecturii "un tunet de aplauzuri izbucni [...] și mai mulți dintre numeroșii membrii prezenți îmbrățișară pe poet". Victor Crăciun și Tudor Nedelcea urmăresc într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]