770 matches
-
vis-à-vis care mă ajută în toată această operațiune spune strepezit printre dinți galbeni de tutun: dă-l dracului de bețiv. Brusc simt că-mi dau lacrimile. De fapt, plâng de-a binelea. "Trebuie că Europa posedă totuși o oarecare forță indestructibilă, dat fiind că ea continuă să trăiască, în ciuda catastrofelor extraordinare." (Paul Hazard) Am primit viza elvețiană pentru studenți, mă întorc în Europa. Doctorand la Universitatea din Geneva 4 octombrie 2000 Întoarcere fără glorie, dar plină de speranță în Elveția. Sunt
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din cele trei căi care i se arată la intrarea în Marele Labirint. Spre surprinderea sa, tânărul director de școală îi răspunde că vrea să meargă pe toate trei odată, motivând că "Dumnezeu, Fiul și Sfântul Duh formează o unitate indestructibilă...", ultimul afirmând că "religiozitatea celor care aleg între trei posibilități este precară, credința le este falsă și, în acest caz, Marele-Duh se bucură..." Această concluzie era motivată de faptul că la intrarea în Labirint, care coincidea și cu ieșirea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Philippide cu Baudelaire sau Ștefan Augustin Doinaș cu Dante și cu Mallarmé. Remarcabila scriere a lui Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, este un al nu știu câtelea avertisment dat celor nepăsători față de splendoarea, demnitatea și originalitatea creațiilor românești al căror exponent indestructibil rămâne Mihai Eminescu. Detractorii săi nu sunt decât niște simpli păduchi literari care urmăresc scopuri oculte sau speră să se pricopsească urlând pe la răspântii ca lupii. Ei vor dispărea de la sine sub coroziunea timpului care nu iartă, asemenea unor ignobile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și prostie, pe "omul total al culturii române". În lipsa lor de minima moralia, ei raportează structura biologică a creatorului la nimicniciile diurne și accidentale. Degradarea și agresivitatea gregară merg până acolo încât încearcă, dacă nu fisurarea, măcar macularea unei opere indestructibile. Referindu-se cu condescendență executorie la acești maidanezi în blugi sau în frac, Theodor Codreanu găsește explicația într-o cabală bine orchestrată și reiterată programatic, la momente aniversare, de către structuri disimulate sau fățișe, care se zbat să dovedească lipsa noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lucrând în taină în sufletul meu, în virtutea unor principii pe care nu le puteam identifica, să-mi fi provocat această senzație de beznă aproape tangibilă. Ciudat era și faptul că această panică, indiferent de sursa din care provenea, era acum indestructibil legată de pasiunea mea pentru Honor, dându-mi senzația că ținta dorințelor mele era, de fapt, sora mea. În timpul discuției cu Palmer percepusem în mod difuz prezența lui Honor undeva în apropiere, ca pe o vibrație a aerului care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
poștă săptămâna viitoare. E greu de crezut că s-a ajuns la asta. Sheba, o femeie întreținută, pe care mama ei și Richard o tratează ca pe Typhoid Mary. Atunci când am cunoscut-o prima dată, Sheba mi s-a părut indestructibil de fericită; o minune modernă a împlinirii. Viața ei cu Richard - cinele, vacanțele în Franța, casa plină de colegi și copii, foste neveste și prieteni - era parcă ruptă din secțiunile de lifestyle ale ziarelor. Exista întotdeauna o excursie zgomotoasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
glasul tatălui ei. 20. „- Dar tu, Keti, cine ești, dacă Ana...” Întrebând-o, îi auzii foșnirea caldă a rochiei de mătase, îi simții mâinile cuprinzându-mă după gât. „EU, Îmi răspunse, adică tu și eu, spre deosebire de tot, formăm substanța, unitatea indestructibilă, mereu separată și reluată până la contopirea din urmă. Atunci va fi întâlnirea definitivă.” Îi simții capul rezemat la pieptul meu, apoi pe umărul drept, mă sărută, părul ei negru mă învălui, se uita în ochii mei cu privirea dilatată. „- Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
De altfel, există o diferență semantică clară între adjectivele "explicativ" și "catoptric" folosite de autoarea pe care o cităm. "Explicativul" clarifică în sensul celor deja enunțate, "catoptricul", așa cum se și specifică, deformează 310 Reflexia "luminii" presupune dinamică a perspectivei, activitate indestructibilă în unitatea ei și prin care se definesc puncte independente, dar care conlucrează. Oricare ar fi tehnica de introducere a noului constituent, esența rămâne una și aceeași. Nu este vorba de o lege sau o regulă, în sensul propriu al
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și permanentizarea în timp a materiei din care sunt realizate. Unele obiecte ceramice, aparent numeroase, dar infime în raport cu cele dispărute pe parcursul secolelor și mileniilor, s-au păstrat integral. Cele mai multe au fost sfărâmate, dar și-au păstrat existența prin mărturia cioburilor indestructibile. Acestea conservă nu numai materialul ci, prin forma lor, pot reconstitui întregul și pot ilustra, de asemenea, și particularitățile artistice. Piesele ceramice s-au aflat, încă de la începuturi, la întretăierea a două domenii aparent opuse, cel al utilității practice și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sex, de preferință fiecăruia. Dorim să prezentăm câteva moduri în care E.T. Hall a găsit de cuviință, în momente și lucrări diferite, a defini proxemica; facem acest lucru pentru a evidenția, pe de o parte, preocuparea să constantă pentru domeniul indestructibil legat de numele său, iar pe de altă parte, cursul urmat de autor în definirea conceptului pe care l-a inițiat: "...studiul modului în care omul structurează microspațiul distanță dintre oameni în desfășurarea tranzacțiilor zilnice, organizarea spațiului în casele, clădirile
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
-i discredita Memoriile: „souvent son imagination lui fournit plus que sa mémoire”. Dar acesta e tocmai bine geniul memorialistului. Dacă minte sau nu, din punctul de vedere al artei e prea puțin important; important e că a dat o imagine indestructibilă a lumii pe care a înfățișat-o. Formula oricărei opere literare nu poate fi decât: „Dichtung und Wahrheit”. PRECIZĂRI DESPRE FANTASTIC Un prieten apropiat, care e medic și totodată savant orientalist, adică are o dublă formație a spiritului, deopotrivă una
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
limbaj. De fiecare dată când vrei să stai locului și să te odihnești și să respiri te refugiezi Într-unul dintre picioare. Crezi În realitatea palpabilă, cu toată ființa, și te-ai mutat În piciorul respectiv, crezi În subiectul tău indestructibil și În puterea lui formidabilă și te-ai mutat În piciorul respectiv, sau crezi, cum am crezut eu ani de zile, În lingvistică și În limbaje și te simți În siguranță dincolo. De fiecare dată când ești În siguranță nu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este cel mai bun pentru postul respectiv. La noi e invers: chiar dacă selecția este publică (de obicei nu e), se alege obedientul, băiatul de familie sau „de comitet”. Nici integrarea noastră În Uniunea Europeană nu va putea eradica această meteahnă: e indestructibilă, fiindcă urcă din fibra noastră levantină, pe care o iubim. Anca Hațiegan: Să deduc de aici că marea nemulțumire a generației ’80 e că reprezentanții ei, trimiși să facă naveta cine știe pe unde, nu s-au aflat la locul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poet să transceandă mundanul și să pătrundă, în cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește sălaș acolo unde se află virtutea, el construind astfel un lanț indestructibil: iubire - noblețe - frumusețe - virtute. Iubirea devine catharsis, purificatoare de patimi. Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
calculele, interesele cetățeanului, de un regim conrupt, violent, arbitrar, nătâng, răsbunător, vitreg, fără milă de Români, victorie formidabilă și totodată liniștită și maiestuoasă ca o taină sfântă a sufletului În comunicație cu Dumnezeirea, de la care el emană victorie incomensurabilă și indestructibilă, ca conștiința Însăși. Verdictul dela Târgoviște este semnul cel mai pipăit al perfectibilității, În sânul unei societăți, este adevărata și definitiva emancipare a omului: este pentru Români evenimentul cel mai considerabil al timpilor moderni”. El propunea o subscripțiune națională pentru
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
și "migdală", "sâmbure": sâmburele e ceea ce fructul ascunde. Astfel, se stabilește o relaționare directă cu cavernele. Vorbind despre Luz, Umberto Eco îl valorizează ca pe un oraș subteran. Luz mai definește, afirmă Guénon, și "numele care e dat unei părticele indestructibile a corpului, reprezentată simbolic ca un os foarte dur, părticică de care sufletul ar rămâne legat după moarte și până la înviere"88. Guénon merge mai departe afirmând că "se obișnuiește să se creadă că Luz-ul e situat spre extremitatea inferioară
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
acestuia durabilitate în timp reprezintă, de fapt, acea încercare de a justifica prin apelul la criterii clasice admirația față de marele dramaturg. În același sens, Samuel Johnson accentuează dimensiunea axiomatică a versurilor lui Shakespeare precum și armonizarea părților într-un tot comun, indestructibil. De asemenea, este mult apreciat caracterul verosimil al pieselor dat, mai ales, de concordanța perfectă între modulațiile limbajului și contextele care le generează. Cu toată fibra sa clasică însă, Johnson este îngăduitor cu transgresarea granițelor în ceea ce privește dimensiunea comică și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
condițiile de existență ale epocii moderne, care au creat posibilități de comunicare imprevizibile chiar într-un trecut apropiat. În acest fel, s-a instalat între cele mai multe state europene, accentuându-se îndeosebi în secolul al XIX-lea, o relație de interdependență indestructibilă, pe care au semnalat-o diferiți gânditori, de la Karl Marx la C. Dobrogeanu-Gherea, G. Ibrăileanu ș.a. Ea transformă societățile moderne într-un fel de organism care nu poate funcționa normal dacă una sau alta dintre celulele sale nu respectă un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
distribuire a partiturilor după criterii de apartanență socială, îndărătul cărora simți parti-pris-ul de natură etică. Personajele sunt riguros împărțite în două categorii: bogați și săraci. Banul cumpără, în această lume, nu doar conștiințe, ci și vieți. Criminalitatea și bogăția sunt indestructibil legate. Stăpânii orașelor - așa cum enunța Chandler în The Simple Art of Murder - sunt și stăpânii oamenilor. Asasinatul și trădarea rămân strâns legate de forța pustiitoare a banului. Figura demonic-angelică a cântăreței de cabaret Velma Valento, devenită doamna Grayle, soția unui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
emblematice ale lumii lui Raymond Chandler. Marlowe ajunge la Velma Valento pe o cale nu atât ocolitoare, cât greu accesibilă. Chiar dacă am citit și recitit cu încântare romanul, nu sunt pe deplin convins că episoadele se înlănțuie după o logică indestructibilă. Articularea secvențelor este, într-adevăr, subtilă - dar ea se datorează mai degrabă strălucirii stilistice decât succesiunii inevitabile a întâmplărilor. Cititorul e manipulat fără scrupule, prin strecurarea unor aluzii și semănarea indiciilor care, ulterior, confirmă niște intuiții, dar nu motivează o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îmbinată și cu puterea executivă, judecătorul ar avea forța unui opresor. Aceasta este "imaginea trecutului", pe care Revoluția franceză îl reneagă. Prin urmare, pentru a împiedica abuzul de putere "lucrurile trebuie astfel rânduite, încât puterea să îngrădească puterea". Suveranitatea este indestructibil legată de ideea de reprezentare, pe care Rousseau nu o accepta: suveranitatea fiind exercițiul voinței generale, nu poate fi cedată. În acest fel el răstoarnă principiul fundamental al monarhiei absolute. Ostil atât monarhiei absolute cât și democrației reprezentative, susținea că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tenebros dintre actele omenești, păcatul trupesc (encratism), și de la cea mai Întunecată dintre toate materiile comestibile, carnea animalelor (vegetarianism). Dualismul manihesit este radical și urmează să se rezolve prin victoria finală a Luminii asupra Întunericului. Cu toate acestea, Întunericul este indestructibil și ireductibil În sine: el va fi Întemnițat, nu eliminat, izgonit, nu suprimat. Contrar gnosticismului, maniheismul nu neagă principiul inteligenței ecosistemice, din moment ce Demiurgul lumii de aici este Spiritul Viu. Dumnezeul biblic n-a făcut decît să modeleze ființe omenești. Structura
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vor fi aruncați Într-un lac de foc atît de adînc, Încît o piatră azvîrlită În el de un bărbat de treizeci de ani ar ajunge pe fundul lui abia după trei ani. Acolo Diavolul va fi Încătușat cu „lanțuri indestructibile”, pe cînd „Drepții vor străluci cu soarele În Împărăția Tatălui lor”, iar Fiul lui Dumnezeu va sta În dreapta Tatălui 51. 5. Consecințe doctrinale și etice ale mitului bogomilic Trăind În manieră encratită pentru a imita viața Îngerilor, abținîndu-se de la tot
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mereu obosit, fără ca aceasta să-l împiedice la lucru, ci dimpotrivă, îl ajuta. Trebuia să accepte că era, pesemne, oboseala din timpul unei munci fericite, ceva care, văzut din exterior semăna cu munca, dar care era de fapt un calm indestructibil, o pace indestructibilă. Când ești un pic obosit la prânz, asta face parte din desfășurarea firească și fericită a zilei. Pentru domni. Aici, e tot timpul prânz, spuse K. (329)". Există așadar la personaje o oboseală care nu este oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceasta să-l împiedice la lucru, ci dimpotrivă, îl ajuta. Trebuia să accepte că era, pesemne, oboseala din timpul unei munci fericite, ceva care, văzut din exterior semăna cu munca, dar care era de fapt un calm indestructibil, o pace indestructibilă. Când ești un pic obosit la prânz, asta face parte din desfășurarea firească și fericită a zilei. Pentru domni. Aici, e tot timpul prânz, spuse K. (329)". Există așadar la personaje o oboseală care nu este oboseală, o seninătate și
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]