433 matches
-
perete, puteai observa doamnele care se dezbrăcau de cealaltă parte. În vremea aceea erau la modă pălăriile cu ace lungi și doamnele, știindu-se observate, introduceau ácele respective în gaura din perete, fără să le pese că puteau înțepa ochiul indiscret (mai târziu, mi-am amintit acest detaliu în filmul El). Ca să ne ferim de ácele de pălărie, puneam bucățele de sticlă în găuri. Unul din oamenii cei mai duri din Calanda, care s-ar fi prăpădit de râs dacă ar
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
ți-e rușine, porcule ce ești!? Cine-i asta: Mielușa Păsculescu?" îi reținusem perfect numele că abia trecuseră două săptămâni de la Paști. încercase, mizerabilul - Doamne iartă-mă! - să-mi dea niște explicații încurcate. Roșu la față, nervos, furios, că sunt indiscretă... Auzi la el: indiscretă! Le-am făcut ghem și l-am pus ăs le rupă bucățele în fața mea.ť Dar câte chestii d-astea n-au mai fost! Că avea și o profesie potrivită ca o mânușă: inginer-voiajor. Că supraveghea
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
ce ești!? Cine-i asta: Mielușa Păsculescu?" îi reținusem perfect numele că abia trecuseră două săptămâni de la Paști. încercase, mizerabilul - Doamne iartă-mă! - să-mi dea niște explicații încurcate. Roșu la față, nervos, furios, că sunt indiscretă... Auzi la el: indiscretă! Le-am făcut ghem și l-am pus ăs le rupă bucățele în fața mea.ť Dar câte chestii d-astea n-au mai fost! Că avea și o profesie potrivită ca o mânușă: inginer-voiajor. Că supraveghea punerea în funcțiune a
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
asemenea întâmplări neplăcute, astfel încât, odată cu fiecare avansare, îi crescuse și până atunci, ici-colo, câte un nou organ. Totuși, până să fi fost vorba de a fi promovat chiar subsecretar de stat, aceste apariții se iveau în interiorul corpului, ferite de priviri indiscrete. Ceea ce se explica, în mod simplu, prin faptul că respectivele avansări nu priveau decât o comunitate restrânsă, în vreme ce un post atât de important în minister îl propulsa automat pe titularul său în atenția întregii țări. Și, într-adevăr, în capitală
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
sticlă, se ferește să arunce cu pietre. Uzanțele impun, de pildă, să nu recunoști, în Cadou..., briliantul recent dispărut al soției în acul de cravată al meditatorului-musafir. Un "ce-ți pasă" la limita bunei-creșteri îl potolește fără discuții pe soțul indiscret. Și lucrurile reintră într-un normal al conveniențelor. Lumea aceasta, politicoasă în formă, belicoasă în fond, violentă și neastîmpărată, se pierde la marginea modernității. Cînd politețea ajunge, din nou, povară socială. Saloanele, cele literare, în speță, se feresc de ea
Politețe… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6832_a_8157]
-
poftă" de-a juca pe degete, cu prea subțiată "politețe", fetișurile prozei respectabile. Bunăoară, pensiunea. Casa veche, cam șubredă, cu mulți chiriași fugind de tot atîtea secrete pare sortită, dintru început, unei bune cariere romanești. Fără chelăresele cam excentrice și indiscrete, controlînd, o viață, șiruri de odăi, ne putem întreba ce-ar fi fost, măcar în parte, scrierile "masive" de secol XIX. Doamna cu veleități de vrăjitoare a trecut (pe mătură) pragul dintre veacuri, ajungînd figură de "povești" semi-halucinante, în care
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
convertește tribulațiile în expresie fină, respectînd regula discreției literare. Altfel spus, autorul știe că intimitatea în literatură are sens numai dacă e ridicată la treapta unui act de cultură, adică la o expresie avînd noimă artistică. În schimb, o mărturisire indiscretă puțind de sinceritate e cu totul inestetică, tocmai fiindcă nu respectă exigența formei culte. Nu orice intimitate are rang literar, ci numai cea care poate culmina într-o expresie cu efect asupra cititorului. Și chiar acesta e Livius Ciocârlie: un
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
al lui Blaga, fără atașe etnologice concrete, ci un sat istoric precis localizat, la Florica ori Miorcani, locuri pe care poetul le-a urcat apoi în legendă. Ca senior al domeniului de la Florica, Pillat sfidează moda poetică a timpului (lirismul indiscret, modernismul ofensiv, avangardismul) și detaliază complezent resursele de poezie descoperite în satul unde era stăpîn necontestat. Pe de altă parte, în acest pudic poet zăceau și comori de naivitate. Serialul intitulat Calendarul viei, ca și alte poezii scrise sub impulsul
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
se schimbă cu unul nocturn, coșmaresc, iar foarte curînd love-story-ul se transformă într-un crime story cu Erica în rolul pistolarului justițiar. Prilejul de a folosi arma apare inițial într-o situație de legitimă apărare, Erica devine martorul incomod și indiscret al unui jaf și ucide ca să se apere. Crima a declanșat în ea un mecanism ireversibil. În primul rînd, i-a dat o anumită siguranță și un scop, deocamdată difuz. Următoarea crimă se petrece mult mai ușor, într-un metrou
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
îi cunoaște sunt de fapt mai valoroși morți decât vii... Timpul se scurge, iar Lincoln și Jordan încearcă să scape în lumea exterioară pe care nu au cunoscut-o niciodată. Odata ce se află în exterior și departe de ochii indiscreți ai institutului, prietenia inocentă pe care au împărtășit-o înce-pe să capete profunzime. Dar având forțele instituției pe urmele lor, Lincoln și Jordan au o misiune principală: să trăiască. unde? cine? când? Vineri, 23 septembrie Zambara Club, ora 23: The
Agenda2005-39-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284249_a_285578]
-
a.c.) a înlesnit unuia din cei mai originali tineri regizori - este vorba de Mona Chirilă - o probă de profesionalism. Căsătoria lui Gogol nu este un text facil. El are toate însemnele comicului de situație: parafrazînd l-am putea numi "farmecul indiscret al căsătoriei mic burgheze". Or, tocmai aceste caracteristici i-au provocat Monei Chirilă apetitul jocului buf. Lent la început, în clipele dilematice ale virtualului mire, greu convins, chiar forțat să accepte imperativul alinierii la cutumele sociale ce leagă prestanța de
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
alături de timișoreni și cu această ocazie. Cu o voce caldă a cântat „Suflet fără chei“ și a trecut repede la un altfel de ritm, mai vioi, cu melodia „Mândra me“, cu influențe din zona natală a artistului, Maramureș. La întrebarea „indiscretă“ a amfitrioanei, despre identitatea personajului feminin din „M-am îndrăgostit numai de ea“ - fără de care nu poate respira - artistul cu zâmbetul pe buze a răspuns doar că „Ea nu este, oricum, din Timișoara...“ Krypton și publicul Cel mai nou album
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
rezumarea plină de delicii stilistice, când vetuste, când sprințare, a romanului Sexul de peste drum, localizând ferm bărbatul ca vis-a-vis al femeii. Deriziunea atinge un punct maxim când criticul inspirat apreciază "cogitațiile drapate în principii morale ale Lucrezziei Karnabatt, asiduă și indiscretă protectrice a sexului de dincoace de drum". Numai pentru că admir volutele, chiar și cele mai libere ale condeiului critic de mare și risipit talent, cred că încheierea acestui eseu trebuie scoasă din rama portretului. În general, eseurile se încheie abrupt
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
vine pea tîrziu. Precum telegrama că lemnele vor fi livrate Urgent către școala de fete din urbea Z. Sau pentru că destinatarul nu vrea să știe de ea precum Achim Moromete de telegramele furioase ale tatălui său Ilie. Sînt și personaje indiscrete ca Bietul Ioanide care desface corespondența fiului său Tudorel ca să afle ce politică învîrtește sau ca Stănică Rațiu care interceptează fără scrupule mesajele altora. Trucul scrisorilor găsite tîrziu și constituite în documentar este adesea utilizat în literatura noastră precum în
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
ale convivialității și-ale renunțării la orgolii, situarea lor în istorie se supune acelorași legi ale (ne)șansei. Cea literară, cînd vrea să le facă un bine - mitizarea fără fisuri - le face, de fapt, cel mai mare rău. Mult mai indiscretă, la petite histoire e mai credibilă în micile-i bunăvoințe, fiindcă ai garanția, în anii cînd citești, că relațiile, pe care ea le conservă, între membrii grupului, reflectă o fostă stare de fapt. Aceea pe care mi-a evocat-o
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
ceva bun pentru colectivitatea mai largă, indiferent de coloratura politică. Printre ei, se distingea depășindu-i cu mult tovarășa B., o dactilografă care bătea la mașină ca o mitralieră fără aproape să întoarcă privirea la colegii din birou, gălăgioși și indiscreți. Eram singurul care n-o provocam la discuții pentru a-mi bate joc de credințele ei religioase; i-am trezit oarecare simpatie. Căci ea aparținea sectei „pocăiților”, cu anexa Oastea Domnului (sau invers) și toți colegii de birou o temeau
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
saluta cu o legitimă mândrie apariția unei faune noi și pe care am putea-o numi aceea a «imbecilului superior»." Există, deci, în societatea de criză pe care o analizează, o vocație a înlocuirii. Fiecare râvnește, citind o biografie din ce în ce mai indiscretă, la viața celuilalt, într-un mod primitiv, care exclude, de bună seamă, efortul evolutiv. Nu există, în schimb, vocația locuirii. „Bucureștii sunt poate cel mai greu subiect de literatură din câte există." Fiindcă sufletul locului nu se dezvăluie cu ușurință
Europa 3/4 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6374_a_7699]
-
bronz și lemn, ancadramente colțuroase și ovaluri șlefuite, asprimi și dulceți, hotărîri, duioșii. Dar... arta n-ar fi nimic fără publicul ei, chemat să-și lase impresiile pe un caiet velin, botezat carte de oaspeți. O dulce ispită, a ironiei indiscrete - pentru care-i mulțumesc - a împins-o pe vecina mea de călătorie să citească, înainte să scriem. Și n-am mai scris, am luat notițe... In cuprinsul caietului velin, acoperit cu scrisuri de toate culorile și de toate stilurile, românii
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
suprafață, dar o adevărată expertă dincolo de aparențe. Ce contrast între cum părea și ce era în realitate! Probabil că asta nu făcea decît să sporească efectul. Felul în care se mișca în apartament, parfumul ei, rochiile ei simple, doar ușor indiscrete, dar mai presus de orice felul în care mîinile ei mici atingeau gulerul paltonului meu, în timp ce ea mă privea cu un aer ușor rugător. Această atingere mă dădea gata, și ea o știa bine" (32). Pînă la urmă, această veritabilă
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
Aproape în toate povestirile din acest prim volum, personajele însingurate până la pierderea identității sociale dezvoltă o relație specială cu lucrurile și cu obiectele din jur aflate într-un permanent raport întuneric-lumină, apropiere-depărtare. Remarca undeva naratorul din Ferestrele zidite : „Sunt obiecte indiscrete ce se amestecă mai mult decât altele în viața noastră”, iar pentru oamenii singuri, ne spune acum, obiectele sunt cu mult mai importante. O anumită lentoare a gesturilor, minuțiozitatea observației susținută de eleganța stilului și, bineînțeles, de un deosebit simț
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
diverselor instituții. Ele deveneau, în cazul bărbaților, probe de șantaj, iar în cel al femeilor, pretexte pentru solicitarea altor favoruri sexuale. Chiar dacă se manifesta destul de rar, Securitatea era prezentă peste tot. Lumea era obsedată de prezența microfoanelor și a privirilor indiscrete ale agenților în instituții, acasă, la restaurant și în cele mai neașteptate locuri. Magazinele erau goale, legislația era plină de interdicții dar cu bani și relații (eventual, sexuale) se putea obține aproape orice. În cultură se practica o anumită corectitudine
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
sale să aibă trasee imprevizibile. Arhiva sa de la Rohia, de exemplu, a fost salvată de o iminentă percheziție a „organelor” de către tânărul său colaborator, Ioan Pintea, care, imediat după trecerea la cele veșnice a cărturarului, a ascuns-o de ochi indiscreți. Toate aceste particularități ale condiției literare și sociale a lui N. Steinhardt, în regimul trecut, au îngreunat considerabil, spuneam, editarea critică a volumului Incertitudini literare. După cum consemnează George Ardeleanu în Notă asupra ediției, din cele 66 de texte cuprinse în
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
oară atingerea caldă a privirii lui. Înțelese că pînă în clipa aceea bărbatul nu-și dăduse seama că în casă mai era altă femeie; și atunci începu să se legene. Cîteva clipe bărbatul se uită la ea cu o atenție indiscretă. O indiscreție poate deliberată. Ea se simți la început descumpănită; apoi luă aminte că și privirea aceea îi era familiară și că, în ciuda scrutătoarei și cam impertinentei îndărătnicii, se regăsea în ea mult din bunătatea șăgalnică a lui Noel și
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
potrivit, da... te ajut. Îți trebuie o pregătire (Cu greutate.) psihică... ss... sso... Ca să poți... Rareș: - (Ca pentru el.) Iar s-a dus piedica!... Mamă! sunt eu, Rareș...Fiu’ matale. Băiatu’...cel mic... Ana: - De unde ne cunoaștem?... Dacă nu sunt indiscretă... Rareș: (În dubiu.) - De la oră...( Intrând în joc.) Profesorul... Ana: -... De geografie. Câți ani ai?... Rareș: - Șaizeci... Ana: - Arătai mai tânăr... Ești sigur? Rareș: (Întristat.) - Azi îi fac. Sau... i-am făcut. Și n-am băut nimic! Ana: - Ai un
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Simona Vasilache Istoria e, cîteodată, o damă indiscretă și frivolitatea ei îi bucură pe scriitori. Astfel că micile detalii consumate după cortine, la marile curți, și ieșite cine știe cum la iveală ajung, nu o dată, subiect de "speculații" ficționale. De la "biografiile" lui Suetoniu, ori ale lui Varro, pînă la o
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]